Sunteți pe pagina 1din 4

Displazia luxanta de sold (boala luxanta)

- este o malformatie congenitala a articulatiei soldului


- se datoreaza unei tulburari de osificare
- are componente articulare deformate cu incongruienta articulara
- netratata, lasa sechele grave, invalidante
- conduce, datorita fortei dinamice a muschilor sau prin incarcarea articulatiei (la 7-8
luni) la luxatie propriu-zisa.
Incidenta:
- foarte inegal raspandita pe glob ! in medie
- "uropa -# ! frecventa redusa
- $omania %! - & 'ransilvaniei
- "xceptional de rara la rasa galbena
- $epartitia pe sexe fete-baieti . raport : #(% ) 7(%
- *ot fi afectate ambele articulatii mai frevent, sau cate una
- +ai frecvent soldul stang
- ,e poate asocia cu alte malformatii (spina bifida, picior stramb congenital, picior talus
valg)
-lasificarea luxatiei congenitale de sold
%. .uxatia teratologica (prenatala):
- .uxatia este prezenta de la nastere
- /re caracter net familial
- "ste foarte rara
0. 1isplazia de sold sau boala luxanta :
- "ste prezenta o displazie a articulatiei coxofemurale
- "ste cea mai frecventa forma
"tiopatogenie :
"ste o anomalie poligenica, multifactoriala, deterninata de mutatii ale mai multor gene in
asociatie cu factori de mediu.
2actori favorizanti :
- *rezentatia pelviana
- &asterea prematura
- /nomalii placentare , uterine
- *ostmaturitatea
- ,arcina multipla
- +acrosom
/natomie patologica
In displazia luxanta de sold sunt afectate atat componentele osoase, cat si partile moi.
a) 1isplazia osoasa
-avitatea cotiloida (acetabulara) este mai putin adanca. *lafonul cavitatii este mai
oblic, iar spranceana cavitatii este mai putin dezvoltata. "xtremitatea superioara a
femurului este malformata, adica colul femural este deviat in coxa vara(valga si rasucit
anterior, deasemenea este mult mai scurt. -apul femural are forma neregulata si
osificarea capului femural este intarziata. 1iafiza femurului este mai subtire, iar osul
iliac este mai vertical.
b) 1isplazia partilor moi
-apsula articulara este ingrosata si alungita, uneori are forma de clepsidra. .igamentul
rotund este mai lung. In cavitatea cotiloida se dezvolta in timp tesut gras (galben) care
impiedica stabilitatea capului femural.
+usculatura periarticulara este mai putin dezvoltata3 datorita apropierii punctelor de
insertie are loc o retractie a muschilor flexori si rotatori externi.
'ablou clinic :
- 1iagnosticul precoce este esential
- -riteriile de diagnosticare nu sunt clar definite.
- ,emnele clinice se impart :
-lare : in functie de momentul inceperii mersului, sub influienta mersului starea de
preluxatie se transforma progresiv in luxatie
,emne de lexabilitate si de luxatie
,emne inainte inceperii mersului
,emnul limitarii abductiei coapselor
%. ,emnul resortului (4rtolani)
,emn valoros, in special in primele saptamani de viata, chiar pana la luni.
-opilul in decubit dorsal, se flecteaza ambele coapse si genunchii care sunt lipiti unul de altul.
/poi se prinde cu fiecare mana cate un genunchi a.i. genunchiul sa fie in podul palmei iar
indexul si mediusul fixat pe trohanter.
,e face lent o miscare de abductie a coapsei. .a un moment dat abductia se blocheaza. 1aca
se exercita o presiune cu indexul si mediusul in directia bazinului, se simte un clacment , iar
abductia se deblocheaza. 1aca dupa aceasta manevra se revine in pozitia initiala , impingand
de aceasta data cu podul palmei in sensul colului femural se va simti iar un clacment . /ceste
clasamente marcheaza patrunderea si mobilizarea capului femural.
0. ,emnul limitarii abductiei coapselor : cel mai important semn dupa varsta de 0- luni,
mai evident in mod unilateral.
. ,emnul exagerarea miscarilor de rotatie interna si externa.
5. /dductia este exagerata, ea se poate produce in asa masura incat coapsa luxata se
poate culca pe partea opusa.
#. /simetria plicilor cutanate pe fata interna a coapsei.
6. /socierea frecventa cu piciorul talus-valgus congenital in special la fetite.
7. -rutarea soldului afectat de deplasarea in patrupedie sau intarziere in inceperea
mersului.
,emne de luxatie (la copilul care a mers)
%. ,curtarea membrului inferior afectat ) in luxatia unilaterala
0. 1evierea fantei vulvare spre partea luxatiei.
. ,emne de ascensiune trohanteriala(semn 'rendelenburg), mers leganat (ca de rata),
tipic pentru lexatia de sold. /pare datorita lipsei tonusului fesierului mic si mi7lociu.
4biective in recuperare
In ortostatismul unipodal (pe partea luxata) se produce inclinarea bazinului in partea
opusa membrului de spri7in, in timp ce toracele se inclina spre partea membrului de
spri7in3 linia umarului si a bazinului care in conditii normale sunt paralele in ortostatism
unipodal devin convergente pe partea luxata.
/cest semn apare din insuficienta fesierului mi7lociu ale carui puncte de insertie sunt mai
apropiate in luxatii.
a) /ccentuarea lordozei lombare in special in cele bilaterale
b) Intarzierea mersului
c) 2enomene subiective care apar dupa 7-8 ani : oboseala, dureri, mers, limitarea
miscarilor, cotracturi in pozitii vicioase, etc.
1iagnostic
1iagnosticul este sugerat de prezenta mai multor semne clinice.
1iagnosticul de certitudine se stabileste prin mi7loace imagistice :
"cografia (de la nastere)
$adiografia (dupa -5 luni, dupa aparitia nucleului)
'ratament
1aca diagnosticul displaziei congenitale coxo-femurala este stabilit cat mai precoce si daca
tratamentul este inceput in timp util, vindecarea se va faced fara sechele.
'ratament ortopedic
'ratament chirurgical
'ratament 8inetic
'ratamentul ortopedic se instituie in primele luni de viata (pana la 7-8 luni) si consta in
mentinerea coapselor in abductie, flexie si rotatie externa, pozitie in care capul femural este
bine centrat pe acetabul.
1ispozitive simple :
4rteze de abductie
/tele $osen
/tele -raig, -oleman
9amul *arel
"le permit un oarecare grad de mobilitate la nivelul membrelor inferioare, ca efect de
stimulare a proceselor de osificare si remodelare articulara.
1urata imobilizarii este de 0-6 luni.
.a copii care au depasit varsta de 8 luni sunt indicate alte metode de tratament ortopedic.
"xtensie lenta si continua dupa metoda ................... . 1ezavanta7ul acestei tehnici consta
in necesitatea unei spitalizari de minim 6 saptamani.
'ratament chirurgical
Indicatii : .uxatiile ireductibile prin tratament conservator. -and persista un defect de
centrare a capului femural in acetabul. .a copilul care a fost diagnosticat tarziu (peste 8 luni).
In principiu, toate au drept scop inlaturarea obstacolelor anatomice, care impiedica
patrundrerea capului femural in cavitate.
/ceste interventii chirurgicale, pot fi executate cu rezultate bune la varste mici, datorita
capacitatii plastice ridicate a tesutului osos. 1upa varsta de 6-7 ani, calitatea rezultatelor scade
foarte mult.
'ratament 8inetic
In cazul tratamentului ortopedic
- In perna de abductie sau hamuri, membrele inferioare au o libertate de miscare
necesara formarii si dezvoltarii articulatiei coxo-femurale.
,unt permise flexia, abductia,, $".
,unt interzise extensia, adductia si $I.
:inetoterapeutul va instrui parintii cum sa-si stimuleze copilul in dezvoltarea lui motorie
normala si ii invata handling-ul corect al sugarului pentru protectia articulatiei coxofemurale,
in timpul ingri7irilor curente.
1upa incheierea perioadei ortopedice
$ar se instaleaza la copil redori articulare sau retractii ale tesuturilor moi. ,e pot constata insa
urmatoarele:
- +embrele inferioare au tendinta de a-si lua pozitia din timpul imobilizarii
- +usculatura membrelor inferioare si a trunchiului poate fi hipotona
- Intarziere in dezvoltarea motorie corespunzatoare varstei
$edoarea articulara apare atunci cand cartila7ul articular este inlocuit de tesut fibros.
*rocesul este favorizat de atrofia sinoviala ceea ce genereaza tulburari nutritionale la nivel
articular.
,e manifesta prin:
- .imitarea mobilitatii
- 1urere la mobilizare
*rognostic
1epinde de :
- +odificarile anatomice patologice
- ;arsta la care sa instituit tratamentul
- 2orma de tratament
2ara tratament evolutia spontana este spre coxartoza timpurie. la un tratament timpuriu
inceput la o varsta mica, vindecarea se face fara sechele. In cazul unui diagnostic tardiv,
tratamentul chirurgical poate preveni instalarea coxartrozei timpurii.