Vedete Sanatate Frumusete Copilul-Tau Sex-&-Planning Cariera Silueta-Ta Tendinte Psiho Jumatatea-Ta Destinatii Reportaj Culinar Special Test

Horoscop Articolul-Lunii Parinti Editorial

broccoli, Frumusete, de, asa, scapa de toxine, slabire, dragoste, sex, sanatate fier, portocala, papa, dieta, roz, teste, sanatate, din

Displazia de sold
Cu cat e depistata mai devreme, cu atat e mai usor de tratat. Fii atenta la semnele prin care o poti recunoaste In general, imediat dupa nastere, nou nascutii sunt examinati riguros, si o eventuala displazie de sold nu are cum sa treaca neobservata. Daca e depistata atunci sau in primele 30 de zile de viata ale copilasului, tratamentul va fi simplu si va dura maximum doua luni, astfel incat, pana va implini trei luni, puiul tau va fi complet vindecat. Statistic vorbind, fetitele sunt mai predispuse sa se confrunte cu o displazie de sold (raportul incidentei pe sexe, masculin fata de feminin, este de 1 la 6). Pot fi implicate atat cauze genetice, cat si mecanice. In prima categorie se incadreaza prezenta in familie a unui caz de displazie de sold, de obicei la mama sau la sora copilasului. Tot aici intra si activitatea hormonala feminina ridicata - adica numarul mare de estrogeni care influenteaza laxitatea ligamentara si capsulara. Din cea de-a doua categorie fac parte traumatismele suferite de bebelus in timpul nasterii normale. Cum o recunosti

Semnele sunt vizibile cu ochiul liber. Daca observi ca are un piciorus mai scurt, pliuri asimetrice in zona feselor ori daca miscarea coapselor este ingreunata sau se aude un clic, atunci e bine sa-l duci la medic. Prin doua teste specifice, pediatrul isi poate da seama daca este ceva in neregula cu puisorul tau. Ortolani este numele primului test, prin care medicul ii flexeaza coapsele pe bazin, iar apoi le indeparteaza, iar Barlow este cel de-al doilea, in care ii apropie genunchii, pentru a vedea gradul de mobilitate al soldului. Cum se trateaza Fie ca e vorba de displazie unilaterala fie de cea bilaterala, se incepe un tratament ortopedic, care poate sa insemne purtarea unor chilotei de abductie

ori a doua scutece unul peste altul, pentru a tine coapsele departate. Tratamentul nu este dureros, dar este necesar, pentru ca o treime dintre cazurile de displazie de sold ajung la stadiul, mai grav, de luxatie de sold. Ecografie, pentru diagnostic corect Dupa doua luni, copilului i se pot face si ecografii inainte de punerea diagnosticului, iar radiografii, abia cand e mai maricel Riscurile diagnosticarii tarzii Specialistii in ortopedie spun ca diagnosticare tarzie inseamna dupa primele trei luni de viata. Daca copilul incepe sa mearga fara ca soldul sa fie repus in pozitie normala, va avea un mers schiopatat, in cazul in care displazia este unilaterala. Un mers leganat, de ratusca, apare atunci cand are displazie bilaterala. Oricum, diagnosticarea tarzie face ca tratamentul sa insemne imobilizari prelungite si interventii chirurgicale dificile. In mai mult de 50% din cazurile diagnosticate cu intarziere, copiii vor avea nevoie de proteza de sold cand vor ajunge la varsta adulta! Boli si afectiuni Boli generale Displazia de sold - diagnostic si tratament

Displazia de sold - diagnostic si tratament

dimensiune text
AA

Luxatia de sold a fost deseori tema de discutie periodic abordata la mai multe congrese medicale si reviste medicale de catre pediatrii din maternitati. Se cunosc dificultatile de depistare, si in pofida examenului clinic minutios si repetat exista pericolul de a da o falsa certitudine si de a pune la indoiala responsabilitatea sa profesionala si insemnand rezultatul examenului sau in carnetul de sanatate si examenul zilei a VIII-a. Se renunta treptat la ideea falsa admisa mult timp:

radiografia sistematica ar anula suspiciunea pansamentul sistematic ar fi o prevenire ideala edemul ar disparea la a III-a zi (el persista atata timp cat soldul nu revine la loc).

Se apreciaza dificil gradul de instabilitate a articulatiei coxo-femurala si eficacitatea pansamentului in abductiei care deriva din el:

insuficient si prost controlat el duce la tratamentul ortopedic in exces el poate aduce riscurile unei osteocondrite reduse

Se beneficiaza de sprijinul de neinlocuit al ecografiei morfologice si dinamice chiar daca se stiu dificultatile realizarii sale si capcanele interpretarilor sale.

Examenul clinic si timpii esentiali

Examenul soldurilor se face sistematic la nastere. Se cauta doua semne:

un semn indirect: limitarea sau dificultatea abductiei; un semn de certitudine: instabilitatea.

Trebuie sa obtinem o relaxare musculara perfect posibila examinand noul nascut dezbracat, pe un plan dur, relaxat si calmat de un biberon. Examenul trebuie efectuat in patru timpi.

1. Inspectia atitudinii spontane a membrelor inferioare: - soldurile sunt stabile: coapsele sunt spontan departate, cele doua solduri avand in abductie mai mult de 60. - soldurile sunt suspecte: fie cele doua coapse sunt apropiate in abductie mai mult de 60 cu hipertonia muschilor adductori, fie atitudinea coapselor e asimetrica, un sold in abductie normala, altul cu abductie limitata. 2. Cautarea unei luxatii in urma unei fortari prenatale Identificarea posturii fatului aplecand usor copilul este posibila doar in primele zile. Daca toate situatiile admit o abductie slaba si o rotatie externa, soldul poate fi expus unor luxatii fortate, sunt in special trei pozitii defavorabile: -cea a asezarii incomplete: genunchi in extensie si solduri in rotatie externa; -cea a genunchilor curbati si a soldurilor in rotatie externa; -cea a genunchilor indoiti si a coapselor apropiate una de alta. 3. Cautarea instabilitatii articulare Inainte de evaluarea amplitudinii abductiei, cand copilul e calm si relaxat, se prefera inceperea manevrei. Tehnica Barlow Aceasta tehnica fina pune in evidenta soldurile instabile prin palparea soldului proximal, apoi celui distal. Tehnica Ortolani Aceasta tehnica pune in evidenta instabilitatea soldului cand acesta se manifesta printr-o proeminenta(50% din cazuri). Soldul luxat care este in abductie, genunchi si solduri indoite la 90, mana examinatorului se plaseaza: - degetul mare pe partea interioara a coapsei; - degetul mijlociu pe marele trohanter. Proeminenta care semnifica reductia e obtinuta prin punerea in abductie a celor doua coapse, ajutata de un sprijin pe marele trohanter. Sold luxabil care se luxeaza la abductie. Aceasta actiune se efectueaza invers pornind de la acelasi punct de plecare. -coapsa e purtata in abductie refuland femurul inainte si inapoi ajutandu-se printr-o presiune axiala asupra diafizei femurale 4. Evaluarea abductiei Ea este deja evaluata prin metoda Ortolani, dar ea poate fi completata de studiul pasiv al tonusului adductorilor. Abductia pasiva poate fi efectuata uneori in doua etape: primul timp usor urmat de un al doilea timp marcat de o senzatie de rezistenta ce corespunde unei tensiuni reflexe a adductorilor la o abductie aproximativ de 60. Acest strech reflexe este temporar, abductia pana la 70-80 va devni ulterior facila. Acest semn are aceeasi valoare ca o limitare deschisa a abductiei.

Examenul ecografic
Permite vizualizarea elementelor anatomice in special cele cartilaginoase, invizibile la cliseele radiografice, deci el trebuie sa se integreze in strategia de explorare a soldului. Aceasta metoda nu trebuie sa fie totusi sistematica pentru ca actual nu exista o intelegere asupra unei metode simple care are un risc acceptabil cu fals pozitiv si cu fals negativ.

Criteriile unui sold cu risc - antecedente familiale de luxatie congenitala a soldului, retinand doar diagnosticele confirmate pe linie directa; - prezentarea sezutului; - alta anomalie posturala care prezinta constrangeri mecanice importante cum ar fi genunchi recurvatum sau torticolis; - abductie limitata sub 60; - abductie dificila sau in doi timpi; - abductie simetrica In maternitate ea nu trebuie aplicata doar la populatiile cu risc sau pentru a argumenta un examen clinic dubios. Trei sectionari permit studierea diferitelor structuri anatomice ale soldului: - sectiunea frontala externa si sectiunea transversala externa permit o studiere morfologica; - sectiunea interna a pliului a vintreului permite o studiere dinamica. Sectiunea frontala externa Este un model de studiere morfologica. Plecand de la patru repere principale, aripa iliaca, invelisul articulatiei, limbul si capul femural ea ofera masuri de apreciere a stabilitatii si a maturitatii articulatiei. Unitatile metodei Graf Tipul IIa -Imaturitate izolata - unghiul alfa interior de 60 - unghiul beta superior de 55 - (tipul IIb corespunzand acelorasi dimensiuni unghiulare la trei luni) Tipul IIc -Soldul subluxabil - unghiul alfa intre 45 si 50; - unghiul beta intre 70 si 80; Tipul IId -Ascensiunea progresiva a labrumului corespunzand unei deformari a invelisului cartilaginos

- unghiul beta mai mare de 80. Tipul III -Subluxatia - capul femural deterioreaza invelisul cartilaginos si ridica sus muschii fesieri. Tipul IV -Luxatia Metoda Graf a fost descoperita in Franta, la Montpellier, de catre Teot si Dechamps. Unghiurile invelisurilor osoase (unghiul alfa) si al celui cartilaginos (unghiul beta) permit stabilirea cuantificarii displaziei cartilaginoase a articulatiei. Cu toate acestea nu trebuie acordata o valoare absoluta acestor dimensiuni unghiulare in perioada imediat neonatala. Dechamps a simplificat aceasta clasificare, rezumand-o la trei stari posibile la nastere: - sold normal; - sold imatur necesitand un control la trei luni; - sold patologic (displazie sau subluxatie) ce necesita un control de la sfarsitul primei luni. Metoda lui Cattin, Schirer si Bocquet (Besancon) Pornind de la aceleasi repere metoda contine trei criterii: - panta invelisului al articulatiei in raport cu orizontala, considerand drept suspect un unghi superior de 40 la nastere (aceasta unica masura unghiulara neavand valoare absoluta); - procentajul invelisului capului femural, considerand normal un procentaj mai mare de 50 la nastere; - orientarea limbului, considerandu-l patologic daca el se afla pozitionat in sus si anume daca punctul hiperecogen care reprezinta labrumul se situeaza desupra nivelului punctului unghiului ce separa baza aripii iliace de nivelul de sus al invelisului osos al articulatiei. Sectiunea transversala externa Acest plan de sectiune e secundar, dar el permite situarea capului femural in raport cu articulatia intr-un plan orizontal. Sectiunea interna a pliului vintreului permite studiul dinamic Aceasta sectiune inghinala permite efectuarea in acelasi timp al metodei Barlow. Un caz de instabilitate se vede pe ecran, capul femural se deplaseaza in raport cu fata osificarii iliace inferioare. Acest timp de studiu dinamic e fundamental in caz de dubii la examenul clinic si o completare a descrierii morfologice. Ea apreciaza toate nivelurile de instabilitate de la o simpla hiperlaxitate capsulo-ligamentara pana la sold luxabil.

In practica
Punerea in evidenta a unei instabilitati a soldului prin examenul clinic duce la o decizie terapeutica imediata. Daca examenul clinic nu e hotarator, ecografia ia primul loc in criteriile de decizie. Deciziile in functie de rezultatul ecografiei Ecografie statica normala douleuse Dinamica normala supraveghere supraveghere douleuse patologica supraveghere sporita tratament supraveghere sporita tratament sau

tratament patologica supraveghere sporita tratament sau tratament tratament

Obiectivele terapeutice
Este esentiala repunerea cat mai repede posibila a capului femural la loc in articulatie si de a-l mentine aici timpul necesar de normalizare a componentilor articulatorii si aceasta datorita plasticitatii primelor luni de viata. Punerea in flexie-abductie trebuie sa fie: - foarte precoce - usoara si progresiva - eficace si permanenta Modalitati terapeutice Aceste modalitati reunesc trei mari tipuri de material. Le Lange molletone (scutecul molton) Unele modele industriale substituie avantajos pregatirea artizanala Physiopointe, perna abductiei Calin. Acest material e eficace cu conditia de a fi mentinut intr-o pozitie buna de bretele bine reglate. El are inconvenientul de a nu fi bine inteles de parinti care il aranjeaza gresit si care nu ii acorda o mare incredere. Pernuta de abductie, tip Becker Acesti chiloti de abductie mai rigizi, baleniere, fiind simplu de utilizat, este mai eficient(uneori prea mult deoarece rigiditatea sa poate deveni responsabila de epifizita femurala ). Marimea trebuie adaptata la cea a copilului: distanta ce separa cele doua cavitati poplitee -coapsele fiind plasate in abductie si rotatie externa -corespund numarului pernutei. Punerea la loc e efectuata de medic, apoi de mama sub controlul medicului, cu o marcare ce se face pentru a se asigura ca bretelele sunt suficient de stranse. Hamul Pavlik Hamul Pavlik din tesatura este pe larg utilizat pentru ca el pastreaza pozitia fiziologica neonatala a flexiunii-abductie neutre pentru a mentine soldul centrat si stabil, asigurand totusi o mobilitate a genunchilor si a soldurilor. El este tot mai utilizat astazi, mai ales de fiecare data cand adductorii trag puternic. Instalarea lui este in acelasi timp delicata si necesita cel mai adesea ajutorul unui pediatru ortopedist pentru diverse ajustari si controale ecoscopice: - chingile anterioare, responsabile de flexiune, nu trebuie sa fie prea aproape de linia mediana pentru a evita o abductie a soldurilor; - chingile posterioare, responsabile de abductie, nu trebuie sa fie prea intinse pentru a evita o rotatie interna si un valgus responsabil pentru o instabilitate a genunchiului. Parintii invata sa manipuleze si sa inteleaga principiile hamului fara a-i modifica ei insisi reglajele (reper sau stylo-bille sau nivelul de reglaj). Decubitul dorsal este obligatoriu intr-un pat cu saltea ferma si larga; in brate copilul trebuie purtat cu spatele la piept. Indicatii si supravegherea tratamentului Trebuie sa-ti faci timp pentru a explica parintilor principiile de tratament si modalitatile practice de realizare al sau. Trebuie sa-i faci sa inteleaga ca stabilitatea unui sold este un act ortopedic delicat care necesita: - o reglare progresiva a hamului - un control ecografic cu centrare buna;

- o imobilizare cat se poate de toleranta, care nu provoaca plansete; - o supraveghere clinica, ecografica si radiologica riguroasa si prelungita. In toate cazurile din perioada neonatala

infasatul in abductie, oricare ar fi modalitatile, trebuie strict aplicat; el trebuie sa pastreze in acest timp o marja mica de securitate; el trebuie purtat in permanenta, numarul schimbarilor fiind limitat la trei ori pe zi; schimbatul trebuie facut de doua persoane, unul face schimbarea in timp ce celalalt mentine in permanenta pozitia flexiune-abductie.

Un control ecografic e facut la sase saptamani. In cazul unei simple displazii cu sold stabil:

infasatul e prelungit pana cand capsula va fi destul de retractata si dezvoltarea cotiloidiana sa fie corecta.

In celelalte cazuri hamul Pavlik respecta cursul:

la inceput el trebuie sa fie reglat progresiv de un pediatru ortopedist care de doua ori pe saptamana verifica toleranta, regleaza chinga pentru a obtine o flexiune progresiva, apreciaza mobilitatea soldului si a genunchilor si simetria abductiei, ajutat de un examen ecografic, morfologic si dinamic. Dupa, rapid el este luat in grija de un pediatru.

In cazul soldului luxat sau a limitarii nete si dureroase a abductiei:

va fi necesara o tractiune progresiva de cateva zile inainte de a pune hamul la loc.

Autor: Dr. Mihai Ostrofet