Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT


SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

Student : Huțanu Sorin

KINETOTERAPIA ÎN BOALA PARKINSON

Boala Parkinson este o tulburare progresivă a sistemului nervos care


afecteaza miscarea. Simptomele incep incet, uneori debutand cu un
tremur abia vizibil, intr-o singura mana. Tremorile sunt frecvente,
dar, de asemenea, tulburarea cauzeaza in mod obisnuit rigiditatea
sau incetinirea miscarii.
In stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața
pacientului sa nu arate prea multe semne sau chiar deloc. Bratele
acestuia pot fi nemsicate in timpul mersului. Discursul poate deveni
moale sau neclar. Simptomele bolii Parkinson se inrautatesc pe
masura ce starea progreseaza in timp.
Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune sunt diagnosticate
cand au varsta de 60 de ani sau mai mult, dar exista cazuri in care
boala poate debuta mult mai devreme. Boala are cinci etape:
Etapa 1. Simptomele sunt usoare si nu interfereaza cu calitatea vietii
bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se inrautatesc si activitatile zilnice devin mai
dificile si necesita mai mult timp pentru a fi indeplinite;
Etapa 3. Este echivalenta cu stadiul mediu al bolii. Persoana isi pierde
echilibrul, se misca mai incet, iar caderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de
asistenta pentru mers si activitati zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson in care
individul nu este in masura sa mearga si va avea nevoie de ajutor
permanent.
Desi boala Parkinson nu poate fi vindecata, medicamentele si
kinetoterapia pot imbunatati semnificativ simptomele.

Cauzele bolii Parkinson


In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se
descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza
unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic in creier
numit dopamina.

Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului -


substantia nigra si striatum - pentru a produce miscari controlate.
Majoritatea simptomelor legate de miscare ale bolii Parkinson sunt
cauzate de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii celulelor
producatoare de dopamina in substantia nigra. Atunci cand
cantitatea de dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia
nigra si striatum devine ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu
cat este mai mare pierderea dopaminei, cu atat simptomele legate
de miscare sunt mai rele.
Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana
la persoana iar studiile privind persoanele cu si fara Parkinson
sugereaza ca speranata de viata pentru persoanele bolnave este
aproximativ aceeasi cu populatia generala.

Factori de risc pentru boala Parkinson


Varsta. Adultii tineri au rareori boala Parkinson. In mod normal,
incepe in viata mijlocie sau tarzie, iar riscul creste odata cu varsta.
Oamenii dezvolta de obicei boala in jurul varstei de 60 de ani sau mai
mult.

Ereditatea. Avand o ruda apropiata cu boala Parkinson creste sansele


de a dezvolta boala. Cu toate acestea, riscurile sunt inca mici, daca
nu aveti multi membri din familia dumneavoastra cu boala
Parkinson.
Sexul. Barbatii au mai multe sanse de a dezvolta boala Parkinson
decat femeile.
Expunerea la toxine. Expunerea continua la erbicide si pesticide
poate creste usor riscul de aparitie a bolii Parkinson.

Recuperarea in boala Parkinson


Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare si urmareste
refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional
diverse afectiuni. In cazul bolii Parkinson, kinetoterapia este deosebit
de utila deoarece contribuie la conservarea functiilor motorii si la
mentinerea autonomiei bolnavului pentru cat mai mult timp.
Prin kinetoterapie se urmaresc mai multe obiective:
Ameliorarea mobilitatii si prevenirea limitarilor de amplitudine
articulara
Reeducarea vitezei de miscare
Reeducarea coordonarii miscarilor
Diminuarea rigiditatii
Prevenirea si ameliorarea atrofiilor
Imbunatatirea mersului
Reeducarea respiratiei
Corectarea mimicii
Corectarea posturii
In cazul pacientilor cu Parkinson, kinetoterapia se aplica atat
membrelor, cat si coloanei (cu accent pe coloana cervicala), utilizand
tehnici pasive si active.

PROGRAMUL KINETOTERAPEUTIC

Exerciții de încălzire
Exerciții de mobilitate șii de coordonare;
Exerciții de echilibru;
Exerciții pentru mobilitatea gleznei;
Exerciții de mimica;
Posturări;
Exerciții cu obiecte;
Gimnastică respiratorie;
Plimbări pe iarba, pe pietriș și nisip, pentru a stimula reacțiile de
echilibru.
Elemente din terapia ocupațională
Terapia de grup;
Elemente din sport fără cartacter competitiv;
Hidrokinetoterapia.

EXERCITII DE INCALZIRE
Pozitie initiala :
Decubit dorsal
Sezand
Ortostatism
Decubit ventral
Decubit lateral

EXERCITII DE MOBILITATE SI COORDONARE


Se pot efectua atat pasiv cat si activ.
1. In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului
executate atat din fata cat si din profil.
2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe
crestetul capului, toracelesi lomba drepte: se realizeaza
intinderea in ax contra usoarei presiuni date de maini; se merge
prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt trase spre inapoi,
dar fara sa determine cresterealordozei.
3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor
intregii coloane si mentinereaacestora cu purtarea unui sac pe
cap.
4. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se
cauta o lordozacorijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si
gatului cu coborarea barbiei.

EXERCITII DE ECHILIBRU

1. Pozitie: Ortostatism : stand intr-un picior pentru


cateva secunde
2. Pozitie: Ortostatism : mergand lent pe o banca pe
intraga sa lungime

MOBILITATEA GLEZNEI

Se vor efectua mișcări simple ale articulatiei gleznei :


1. Rotatia gleznei din ortostatism
2. Rotatia Gleznei din decubit dorsal
3. Extensia gambei din decubir dorsal
4. Flexia gambei din ortostatism
EXERCITII DE MERS

1. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire,


avand un baston apucat de capete.
2. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a
catre unui picior
3. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate
peste omoplati, tinut intre coate.6.
4. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si
coborandu-le prin lateral

EXERCITII DE MIMICA

•Exerciții de ridicarea frunții,


•Strângerea ochilor,
•Gratarea dinților,
•Strmbarea nasului,
•Zâmbete,
•Umflarea obrajilor alternativ,
•Deplasares limbei pe arcadele dentare,
•Deplasarea gurii la dreapta și la stânga,
•Bezele.
EXERCITII CU OBIECTE
- Baston
- Gymball
- Minge medicinala
1. PI: Stand departat, bastonul de capete apucat, btratele inainte
T1-T4: Rotirea capului spre dreapta
T5-T8: Rotirea capului spre stanga

2. PI: Stand departat, bastonul de capete apucat, btratele inainte


T1-T2: Balansarea bratelor spre stanga
T3-T4: Balansarea bratelor spre dreapta
T5-T6: Idem T1-T2
T7-T8: Idem T3-T4

3. PI: Stand departat, bastonul de capete apucat, mainile la ceafa:


T1-T2: Indoirea trunchiului lateral stanga cu arcuire
T3-T4: Indoirea trunchiului lateral dreapta cu arcuire.
4. PI: Stand pe mingea tip gymball, cu mainile în șold si picioarle
flectate
T1-T8: Păstrarea poztitiei initiale

5. PI: Stand pe mingea tip gymball, cu mainile în șold si picioarele


flectate
T1-T2: Extensia piciorului stang
T3-T4: Extensia picioruui drept
T5-T6: Idem T1-T2
T7-T8: Idem T3-T4

6. PI: Decubit dorsal, mingea prinsa intre picioare la nivelul


gleznelor, mainile pe langa corp
7. T1-T2: Ridicarea mingii perpendicular cu tavanul
T3-T4: Coborarea mingii
T5-T6: Idem T1-T2
T7-T8: Idem T3-T4

GIMNASTICA RESPIRATORIE
Gimnastica respiratorie pentru:
- Respiratia costal superioara
- Respiratia cosatl inferioara
- Respiratia abdominala
1. Recunoasterea si controlul timpilor respiratori: inspirul,
marcand inceputul exercitiului,expirul, oprirea lui.
2. Studiul expiratiei in pozitie ortostatica corijata, cu spatele la
perete. Se executa o inspiratielibera, apoi se expira lent,
relaxat, prelungita printr-o contractie abdominala progresiva,
curetractia localizata spre regiunea pubiana.
3. Studiul respiratiei abdominale si costale superioare. Din pozitie
de decubit dorsal,genunchii flectati, bazin basculat, picioarele
cu plantele pe sol. Se face o expiratie libera,urmata de o
inspiratie toracala, abdomenul rezistand umflarii exagerate.

EXERCITII DIN CADRUL TERAPIEI OCUPATIONALE

- Cu obiecte casnice
- Pentru a reeduca anumite activitati
TEHNICI FNP
- Inversie Lenta
- Initiere Ritmica
- Rotatie Ritmica
- Inversarea Agonistilor

RECOMANDĂRI

În funcție de stadiul bolii, pacientul este îndrumat și încurajat să


continue să aibă un comportament care să prioritizeze aspecte ce țin
de igiena corporală.
Activitatea fizică acasă, efectuarea exercițiilor kinetoterapeutice,
trebuie urmate inclusiv acasă, cu precădere cele din sfera terapiei
ocupaționale, acestea fiind facil de realizat. O dietă echilibrată
bogată în macronutrienți și micronutrienți nu este de neglijat în
cadrul acestei patologii.
Toate aceste sugestii sunt esențiale pentru o ameliorare a
simptomelor și implicit pentru îmunătățirea vieții cu această
afecțiune neurologică.
BIBLIOGRAFIE
1. Biomotion Physical Therapy. The Types of Physical Therapy. (2014,
April 3)
2. Bazele generale ale kinetoterapiei – suport de curs elaborat de
Prof. Univ. Dr. Doina Mârza Dănilă. Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău
3. 10 Reasons Why Physical Therapy is Beneficial (2015, October 20)
4. „Complex exercitii cu bastoane”, Prof. Mironescu Elena-
Georgiana, Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza” Vaslui
5.„Exercitii cu Mingea Pilates pentru incepatori”, YogaShop
6. „Importanta miscarii in boala Parkinson” , Dr. Arta Teodorescu
7. „Totul despre boala Parkinson: Cauze ● Simptome ● Tratament”
Dr. Oana Cuzino