Sunteți pe pagina 1din 44

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR FUNDENI

PROIECT DE ABSOLVIRE

Coordonator : Prof. ApostoiuMarga


Dr. CristeaAlexandru
Absolvent :Marandache I Marin
Viorel

2016

RECUPERAREA
PACIENTULUI CU
SCOLIOZA TIP C

2016

Recuperarea in Scolioza in C

Page 2

Cuprins:
1.Argument

pag. 4

2.Capitolul I: Notiuni de anatomie

pag.5

3.Capitolul II: Biomecanica ale coloanei vertebrale

pag.6

a.
b.
c.
d.
e.
f.

Articulatiile
Segmentul motor
Vascularizarea maduvei spinarii
Muschii coloanei vertebrale
Curburile coloanei vertebrale
Tipurile de tinuta

4.Capitolul III: Scolioza

pag. 6
pag. 9
pag. 9
pag. 10
pag. 11
pag. 12
pag.16

a. Scoliozele Functionale

pag.16

b. Scoliozele structurale sau osoase

pag.17

c.Etiopatogenie

pag.18

d. Evolutie si Prognostic

pag.19

e. Scolioza in C

pag.19

5.Capitolul IV: Tratament

pag.22

a. Kinetoterapia

pag.29

b. Mijloace si metode folosite

pag.31

c. Gimnastica medicala

pag.35

d. Terapia Ocupationala

pag.36

6.Capitolul V: Studiu de caz

pag . 38

-Studiu de caz nr.1

pag.38

-Studiu de caz nr.2

pag.39

-Studiu de caz nr.3

pag.41

7.Bibliografie:

Recuperarea in Scolioza in C

pag.43

Page 3

Motivarea alegerii temei


Tema aleasa de mine se numeste Recuperarea in scolioza in C.Am ales aceasta
tema deoarece multe persoane,in special copii sufera de aceasta deformare cauzata de
malformaii congenitale,anumite boli degenerative,traumatisme ale coloanei vertebrale
dar mai ales cauzata de postura incorect adoptat n copilrie.Deoarece nu toata lumea
este familiara cu aceste deformatii,cum ar fi scolioza,cifoza sau cifoscolioza multi parinti
nu dau importanta copiilor cu aceste deviatii,nestiind ca in timp pot fi afectate i celelalte
organe interne,determinnd durere i alte complicaii medicale.
Coloana vertebral reprezint componenta cea mai important a aparatului
locomotor ct si a scheletului osos.Ea este punctul de ancorare pentru celelalte
componente ale corpului uman, reprezintand elementul esenial de meninere,ce dispune
de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulaiile intervertebrale;Din aceasta
cauza trebuie sa prevenim si sa tratam orice deformare a acesteia.
Desi nu pare a fi o boala foarte grava ea afecteaza viata individului destul de
mult,iar alegandu-mi aceasta tema am incercat sa gasesc cele mai bune metode de
recuperare ale coloanei vertebrale,prin care s stopm evoluia deficienelor acesteia.

Capitolul 1.
Notiuni de anatomie
Recuperarea in Scolioza in C

Page 4

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala este alcatuita


din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafete articulare, 23 de discuri
intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra coloanei vertebrale
actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune directa. La toate acestea trebuind
adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative), vasculare, etc.
Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre. Vertebrele
au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara numita arc. Aceste doua parti inchid
intre ele canalul vertebral.
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care
prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza
spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare
(in total patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele articulare
se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se
numesc pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind alcatuita, in mod
normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;
- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre;

Recuperarea in Scolioza in C

Page 5

Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate de indeplinirea


celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane: functia de a suporta greutatea
capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor
fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul
transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea
ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si
extensie.
Fiecare vertebra prezinta si diferentieri morfofunctionale, rezultate in urma mecanismelor de
adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede.
Capitol II. Biomecanica ale coloanei vertebrale
a.

Articulatiile

Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in :


Articulatiile corpurilor vertebrale Suprafetele articulare ale acestora sunt date de
fetele inferioare si superioare (usor concave). Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile
intervertebrale.
Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o portiune periferica
fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul pulpos. Nucleul pulpos nu are o pozitie fixa,
Recuperarea in Scolioza in C

Page 6

el mobilizandu-se in cursul miscarilor. Deplasarile acestuia sunt posibile, deoarece este


deformabil elastic si expansibil, aceste calitati fiind legate de continutul de apa. Nucleul se
afla astfel intr-o permanenta presiune si este usor de inteles de ce orice defect al inelului fibros
care-l inconjoara permite hernierea lui. Limita inferioara a discurilor este alcatuita din lamele
cartilaginoase, care protejeaza nucleul pulpos de presiunile excesive. In ceea ce priveste
vascularizatia, la individul adult prezenta vaselor de sange se intalneste numai in conditii
patologice. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie prin lamele terminale ale suprafetelor
articulare vertebrale. Usor de inteles deci de ce in conditiile unor solicitari permanente ale
articulatiilor intervertebrale discul nu are posibilitatea unei nutritii corespunzatoare
facilitandu-se astfel degenerescenta precoce a acestuia, (prin diminuarea sau chiar pierderea
proprietatilor fizico-chimice ale acestuia). Cand discul este incarcat, diminueaza in
dimensiune si se lateste.
Trebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie, marindu-si volumul in
repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului tuturor discurilor) o alungire de pana la 3
cm. a coloanei vertebrale la subiectul tanar, sanatos. Nucleul pulpos nu este inervat. Inelul
fibros este inervat de ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care inerveaza si
ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si caracterul durerii din hernia sau
tasarea discului intervertebral).
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:
a) contribuie, prin rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei;
b) favorizeaza, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii;
c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale;
d) amortizeza socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in mod special in
cursul miscarilor sau eforturilor.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 7

In consecinta menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o


obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai
banale pozitii, cum ar fi, de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi
lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor
intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sta astfel incat lordoza lombara sa se
mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.
Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile
biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale.
Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista propriu zis articulatii.
Totusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite ligamente galbene, alcatuite din
fascicule de fibre elastice, care prin structura lor permit apropierea si indepartarea lamelor
vertebrale una fata de alta.
Articulatiile apofizelor spinoase Ca si lamele vertebrale apofizele spinoase sunt unite intre
ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele
se gasesc intre doua apofize spinoase iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul
coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine
dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa; el
este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul pentru a
nu se flecta inainte.
Recuperarea in Scolioza in C

Page 8

Articulatiile apofizelor transverse Apofizele transverse sunt unite prin ligamente


intertransverse.
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a suprafetelor
articulare una peste alta.
Articulatia occipitoatlantoida este o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare ale
occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali, care privesc in jos si inainte si in
afara si au o forma convexa in toate sensurile.
Suprafetele articulare ale atlasului sunt reprezentate de cele doua cavitati glenoide, ce privesc
in sus, inainte si inauntru si au o forma concava in toate sensurile. Toate aceste patru suprafete
articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin. Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr-o
capsula subtire, intarita de doua ligamente, unul anterior si altul posterior.
Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua ligamente
(ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza
doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.
b.

Segmentul motor

La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din discul
intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si
apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul anterior este
mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie elementul
principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei vertebrale. Stalpul posterior prezinta
numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale.
c.

Vascularizarea maduvei spinarii

Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei este


indispensabila cunoasterii sindroamelor ischemice (de deficit sau lipsa a circulatiei sanguine),
cu deficitele lor neurologice grave care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva
cervicala este irigata de mai multe artere importante, care provin din arterele spinale
anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare).
Maduva lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva
dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare. Zona vasculara cea mai critica se gaseste
la nivelul D 4, la limita celor doua teritorii vasculare.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 9

d.

Muschii coloanei vertebrale

Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se insera fie pe
coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii abdominali.
Muschii gatului:

muschiul sternocleidomastoidian;
m. scaleni;
m. drept anterior al capului;
micul drept anterior al capului;
lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al capului; fasciculul superior
al m. trapez)

Muschii abdomenului:

marele drept al abdomenului;


marele oblic al abdomenului;
micul oblic al abdomenului;
transversul abdomenului;
muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).

Recuperarea in Scolioza in C

Page 10

Muschii posteriori ai trunchiului:

muschiul trapez;
m. marele dorsal;
romboidul;
unghiularul;
micul dintat posterosuperior;
micul dintat posteroinferior;
muschii cefei (splenius, marele complex, micul complex, transversul gatului, marele
si micul drept posterior ai gatului, marele si micul oblic posterior ai gatului);
muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale formate din apofizele spinoase si
coaste (m. sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul
dorsal si spinotransversalul; m. intertransversali si muschii interspinosi.

e.

CURBURILE COLOANEI VERTEBRALE

In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa
mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si favorizeaza mentinerea echilibrului
coloanei pe bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.
Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii musculare, elasticitatii
ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii anatomice a celor 24 de segmente
osoase din care este compusa coloana vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia
diferitele suprafete articulare.
Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de oboseala, stare
psihica, stare de sanatate, etc.
Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui de al doilea an
de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza compensatorie).
Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin tragus, deci
inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a umarului, usor posterior fata de
o linie care ar uni cele doua capete femurale, prin mijlocul fetei externe a marelui trohanter,
anterior axului transversal al articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian.
Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor segmente nu se
gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al corpului. De aceea, actiunea
gravitatiei determina de la o vertebra la alta, solicitari rotationale, care tind sa accentueze
curburile si care trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi.
Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana dorsala proiectia
centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar prabusi inainte daca nu ar interveni
forta ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor
galbene. Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate
Recuperarea in Scolioza in C

Page 11

trece posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta
ligamentului vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o
buna parte din solicitari.
Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale. Ele nu stau
in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua categorii de elemente anatomice,
ligamentele pe de o parte si discurile de alta, supuse unor forte contrare, se stabileste o
anumita stare de echilibru, denumita echilibru intrinsec.
In afara echilibrului intrinsec coloana dispune (dupa cum am mentionat) de un mare numar de
grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii asigura si un echilibru extrinsec, corsetul
muscular.

f.

TIPURILE DE TINUTA

Echilibrul coloanei vertebrale nu se realizeaza in acelasi mod la toti indivizii normali. Aceasta
face ca tinuta coloanei vertebrale sa difere de la individ la individ si ea trebuie pusa in
legatura cu accentuarea sau diminuarea curburilor din planul anteroposterior, ca urmare a
gradului de inclinare inainte a bazinului.
Se deosebesc astfel cinci tipuri generale de tinuta:

Recuperarea in Scolioza in C

Page 12

Spatele normal. Este tipul de tinuta in care curburile vertebrale prezinta o arcuire normala.
Este tinuta de drepti ostasesc , in care inclinarea bazinului este normala.
Spatele rotund. Este un tip de tinuta foarte frecvent intalnit. Convexitatea dorsala coboara si
cuprinde si vertebrele lombare, iar concavitatea regiunii lombare se micsoreaza si ca intindere
si ca profunzime. Bazinul este inclinat usor inainte si in jos.
Spatele plat. Este un tip de tinuta mai putin frecvent intalnit. Convexitatea dorsala si
concavitatea lombara dispar, dar inclinarea bazinului ramane mica. Scapulele apar reliefate
inapoi. Acest tip de spate provoaca scoliozele cu evolutia cea mai grava.
Spatele concav plat (sau lordotic). Este si mai putin frecvent intalnit. Concavitatea lombara
se accentueaza mult prin inclinarea puternica a bazinului inainte, in timp ce convexitatea
dorsala dispare.
Spatele concav rotund. Este tipul de postura cel mai putin intalnit. Concavitatea lombara
se accentueaza, de asemenea mult, dar concomitent se accentueaza si convexitatea dorsala.
Coloana vertebrala trebuie considerata ca o unitate functionala si fiecare tip de postura trebuie
considerat ca o adaptare spontana la anumite conditii deosebite de statica si dinamica.
De asemenea trebuie luat in considerare rolul deosebit al bazinului in determinarea atitudinii
coloanei vertebrale. Bazinul se costituie in suportul functional al coloanei vertebrale,
participand activ la statica si dinamica acesteia. Orice disfunctie la nivelul acestuia (suferinta,
asimetrie functionala sau statica) avand severe repercursiuni asupra ansamblului functional
biomecanic al coloanei vertebrale.
Bazinul impreuna cu membrele inferioare se constituie in suportul biomecanicii coloanei
vertebrale.
Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale)
Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care intervin mai
multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor
vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte
articulatii. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor
intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este
alcatuit discul.
Micile deplasari intervertebrale sunt posibile numai gratie prezentei nucleului pulpos, care
trebuie sa aiba consistenta, forma si asezare normale. Miscarile vertebrale se executa pe
nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul jucand rolul unei adevarate bile mecanice (rulment). Se
poate intelege ca pe un astfel de suport toate miscarile sunt posibile; totusi, acestea vor fi
limitate ori calauzite de feluritele conformatii si pozitii ale apofizelor articulare, de
ligamentele coloanei vertebrale si de corsetul muscular al acesteia.
Prin tensiunea lichidului ce se afla intre elementele sale componente, nucleul pulpos are
proprietatea de a fi elastic. Datorita acestei proprietati sunt posibile miscarile coloanei
Recuperarea in Scolioza in C

Page 13

vertebrale si sunt inlaturate efectele daunatoare ale presiunilor excesive sau ale socurilor
suferite de rahis. Intr-o atitudine de flexie fortata are loc o apropiere a corpurilor vertebrale
in partea lor anterioara prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si
prin impingerea usoara posterioara a nucleului pulpos, in extensie lucrurile se petrec invers.
Daca nucleul pulpos trebuie considerat rulmentul pe care se executa miscarile coloanei
vertebrale, inelul fibros ramane elementul cel mai important al discului intervertebral, care
rezista fortelor de compresiune si decompresiune.
Din punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrala prezinta miscari complexe
rezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale: flexie
extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora circumductia.
Miscarea de flexie ventrala a trunchiului pe membrele inferioare se realizeaza prin
participarea nu numai a coloanei vertebrale ci si a soldurilor.
Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o miscare de flexie, dar nu
toate segmentele participa in aceeasi masura. Amplitudinea cea mai mare in flexie se
realizeaza in regiunea cervicala si in cea lombara. Miscarea de flexie are cea mai mare
amplitudine la nivelul ultimelor doua vertebre dorsale si al vertebrelor lombare.
Arcul cu concavitatea anterioara pe care-l formeaza coloana in intregul ei, nu este un arc de
cerc, ci o linie curba, compusa din trei segmente, si anume: unul cu raza mai mica, pe care il
formeaza coloana cervicala, unul cu raza mai mare pe care-l formeaza coloana dorsala, si unul
cu raza mica, al regiunii lombare.
In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale este comprimata, in
timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase,
ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.
In pozitie ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui abdominal,
mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac, precum si muschii subhioidieni si
sternocleidomastoidieni. Odata miscarea initiata, grupul antagonist al extensorilor intra in
actiune si gradueaza flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale.
In ceea ce priveste miscarea de extensie in pozitie ortostatica, in extensie, lucrurile se petrec
exact invers. Muschii santurilor vertebrale, deci muschii extensori, sunt cei care initiaza
miscarea, apoi miscarea este controlata de grupul anterior. Daca insa miscarea de extensie se
realizeaza in pozitia de decubit ventral, extensorii vor continua sa sustina miscarea.
In miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate,
in timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in
ultima faza de intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor
spinoase.
Miscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in segmentul dorsal. Cand are loc
si un oarecare grad de rasucire a coloanei, atunci trunchiul se inclina si mai mult lateral.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 14

Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala. Coloana dorsala se roteste putin si
numai daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea de rasucire se executa cand
coloana este in extensie, mai ales in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata,
miscarea de rasucire din segmentul lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt
asezati vertical in articulatii si opresc miscarea; din aceeasi cauza, in flexie nu se poate face
nici inclinarea laterala a segmentului lombar.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 15

Capitolul III.
SCOLIOZA

SCOLIOZA este o deviatie laterala, incomplet reductibila a rahisului, cu evolutie progresiva


si cu consecinte asupra morfologiei si functionalitatii acestuia.

CLASIFICARE:

Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si


scolioze structurale.
a. SCOLIOZELE FUNCTIONALE:

A) atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
- prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
- prin ascensionarea congenitala a omoplatului
- prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala)

Recuperarea in Scolioza in C

Page 16

b. SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:

A) Scolioza congenitala:
1) cu malformatii vertebrale asimetrice: hemivertebre, blocuri vertebrale, sacralizare,
condrodistrofii (nanism)
2) fara malformatii vertebrale: scolioza idiopatica a nou-nascutului

B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:


1) afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala Recklinghausen, boala
Lobstein, boala Marquio
2) afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice, miopatii
congenitale, miopatii metabolice
3) afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala infantila
4) rahitismul

C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:

Recuperarea in Scolioza in C

Page 17

1) osoase: traumatisme (fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie,


2) neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare, poliomielita,
scolioze tetanice
3) empiem toracic cu retractie fibroasa

D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai frecvente(75%):


1) scolioza infantila(0-3 ani)
2) scolioza juvenila(3-14 ani)
3) scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate)
4) scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)

c. ETIOPATOGENIE:

Scoliozele nestructurale (functionale)

Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze ale soldului in pozitii
vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca in hernia de disc etc.Aceste
atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzei care lea produs.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 18

Scoliozele nestructurale, functionale sau atitudinile scoliotice se caracterizeaza prin faptul ca


deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si radiologic in pozitia culcat. Acest
tip de scolioze nu se insotesc de modificari de structura vertebrala sau gibozitate si se reduc
spontan sau prin interventie minima. Atitudinea scoliotica nu se insoteste de o rotatie a
vertebrelor, dar se combina frecvent cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste
in cazul unei cresteri rapide, insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala deficitara sau,
uneori, inegalitate de membre inferioare cu dezechilibru al bazinului (dezechilibru mecanic
redresat prin aplicarea unui talonet).

Scoliozele structurale
Cauzele care duc la aparitia scoliozelor structurale pot fi neurologice, musculare, genetice,
congenitale, metabolice, dar marea majoritate a scoliozelor au cauza necunoscuta (ex.
scoliozele idiopatice: aproximativ 75%).
Scoliozele structurale constau intr-o inflexiune laterala a rahisului cu raza mare de curbura ce
antreneaza un aspect discret asimetric al ansamblului spatelui: un umar mai ascensionat,
omoplatul mai proeminent, asimetria discreta a triunghiului taliei, un sold usor ascensionat si
chiar un usor dezechilibru lateral al trunchiului. In scoliozele structurale coloana vertebrala
prezinta modificari ce se accentueaza in perioada de crestere sau de-a lungul evolutiei bolii de
baza care duc la deformari ale corpilor vertebrali, sunt insotite de gibozitate laterala prin
rotatia vertebrelor in jurul axului lor vertical si sunt rigide. Gibozitatea este situata de partea
convexitatii curburii.

d.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia


sau corectarea cauzei care le-a produs.
Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, indiferent de etiologie (unele scolioze
infantile se pot corecta spontan), fiind cu atat mai grave cu cat varsta de debut este mai mica.
Odata incheiata osificarea scheletului inceteaza si evolutia scoliozei. La femeie, scoliozele
structurale se pot accentua in perioada de sarcina, alaptare si menopauza, in urma unor
eforturi profesionale (insuficienta musculoligamentara) sau in urma degenerescentei discale.
e. Scolioza in C

Scolioza in C dreapta sau stanga, in functie de partea in care este convexitatea, este o deficienta
acoloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan frontal, care da corpului o inclinare de partea concavitatii,in

Recuperarea in Scolioza in C

Page 19

raportul cu gradul curburii. Compensarea deviatiei initiale de o deviatie de partea opusa determinaaparitia
scoliozei in S

Examenul clinic

Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei vertebrale, precum si


examenul neurologic si al celorlalte aparate si sisteme. Examenul trunchiului va avea in
vedere echilibrul global al acestuia, pozitia bazinului, pozitia umerilor in raport cu bazinul si
in raport cu solul, asimetria triunghiurilor formate de membrul toracic cu trunchiul ( figura 1).
In cazul scoliozelor cu curburi importante, rotatia vertebrala poate fi responsabila de
infundarea asimetrica a peretelui toracic anterior. La pacientul in ortostatism, examinat din
spate, se identifica curbura prin palparea apofizelor spinoase. Firul cu plumb coborat de la
nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ar trebui sa intalneasca pliul interfesier in cazul
coloanei normale. Cand firul este deviat la stanga sau la dreapta fata de pliul interfesier,
scolioza este dezechilibrata la stanga sau la dreapta. Se noteaza de asemenea distanta de la
apexul curburii la linia verticala descrisa de firul cu plumb.
La examinarea din profil, in ortostatism, firul cu plumb coborat de la nivelul conductului
auditiv extern ar trebui sa intalneasca relieful marelui trohanter in cazul coloanei vertebrale
normale. Cand nu se intampla acest lucru, coloana vertebrala este dezechilibrata anterior sau
posterior.
Pentru studierea gibozitatii, pacientul este pus sa se aplece spre inainte din pozitia in
ortostatism ( figura 2). Privind tangential spatele, pe directia anteroposterioara, se poate
observa proeminenta regiunii paravertebrale de partea convexa a curburii. Proeminenta este
cu atat mai pronuntata cu cat curbura este mai accentuata. Aceasta parte proeminenta se
numeste gibus si este data de rotatia in plan orizontal a vertebrelor. Sub masa musculara
Recuperarea in Scolioza in C

Page 20

proeminenta se afla partea posterioara a coastelor, in cazul scoliozelor toracale sau apofizelor
transverse, in cazul scoliozelor lombare.
La pacientul aflat in pozitia asezat se examineaza rotatia umerilor in raport cu bazinul, iar in
decubit ventral se poate constata stergerea scoliozelor care nu sunt structurale. Bilantul
neurologic este obligatoriu si poate decela unele anomalii in cazurile de scolioza idiopatica
grava sau in cazul asocierii unor malformatii osteoarticulare sau ale sistemului nervos. Tot
examenul clinic ar trebui sa deceleze o eventuala inegalitate de membre pelvine, care poate
induce o atitudine scoliotica.

Strategia terapeutica

Tratamentul trebuie sa aiba in vedere varsta pacientului, precum si amplitudinea curburii. De


asemenea, trebuie documentata evolutivitatea curburii prin masurarea unghiului Cobb la
intervale de 6 luni.
Recuperarea in Scolioza in C

Page 21

Pentru scoliozele de sub 15-20 grade, se recomanda tratament kinetoterapeutic. Pentru


scoliozele cu unghiul Cobb intre 20 si 45 de grade, se recomanda tratamentul ortotic asociat
celui kinetoterapeutic.
Mentionam ca tratamentul ortotic este eficient inaintea atingerii stadiului Risser 2-3. Pentru
curburile mai mari de 45 de grade, se recomanda in general tratamentul chirurgical. Se prefera
ca artrodeza posterioara sa fie efectuata dupa inchiderea cartilajului in Y. O artrodeza
posterioara efectuata la varste mici risca sa accentueze ulterior curbura. Momentul efectuarii
artrodezei este disputat intre diversi autori. Exista autori care sustin ca Risser 0 asociat cu
persistenta cartilajului in Y este o contraindicatie pentru artrodeza posterioara.
Pentru pacienti cu varste foarte mici, sub 10 ani, se poate incerca tratamentul cu corset gipsat,
dat fiind faptul ca, la acesti pacienti, artrodeza posterioara nu poate opri evolutia scoliozei.

Capitolul IV.
Tratament:
1). PROFILACTIC:
Trebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua deviatia
vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie, de sprijin pe un singur picior, pe care o iau
adeseori copiii si adolescentii (mai ales fetele). Purtarea ghiozdanului cu carti este
recomandabil sa se faca pe spate, iar daca se face in mana, sa se alterneze dintr-una in
cealalta.
De o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de lucru de la
scoala si de la domiciliu. Pentru a se asigura o pozitie corecta in cazul existentei unei deviatii
vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de lucru prin aplicarea pe ea a unui pupitru cu
suprafata inclinata, care sa-l oblige pe scolar sa mentina pozitia corecta.
Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de lucru, pana cand
oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in care sa execute cateva exercitii
fizice sau sa se intinda pe pat.
Este necesar sa se incerce combaterea pozitiilor vicioase pe care unii copii si le
insusesc in timpul somnului, ca de exemplu in flexie accentuata, sau in decubit lateral mereu
pe aceeasi parte.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 22

Adeseori este utila montarea unei placi dure sub saltea. In cazul utilizarii corsetului
Milwaukee, de exemplu, autoredresarea activa a coloanei in timpul somnului este favorizata
de planul ferm al patului.
2). TRATAMENT IGIENO-DIETETIC:
Se recomanda pacientilor cu scolioza o dieta adecvata astfel nct greutatea lor
corporala sa fie optima n raport cu naltimea si vrsta. Acest lucru este necesar mai ales la
pacientii supraponderali, deoarece greutatea poate accentua deviatiile coloanei vertebrale.
3). TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina, aspirina),
antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale carei
contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte
important dar trebuie avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si
clorocalcin.
Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C.
4). TRATAMENTUL ORTOPEDICO-CHIRURGICAL:
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
si propune corectarea si mentinerea deviatiei verebrale pentru a neutraliza riscul de
agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere. Un tratament ortopedic poate fi apreciat
ca eficient daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa mentina deviatia vertebrala la o valoare cel
mult egala cu aceea de la inceputul tratamentului
Tratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare active si pasive.
Aparatele ortopedice pasive realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune, de
obicei la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune care tinde sa elongheze coloana
si astfel sa reduca curbura.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 23

5.TRATAMENTUL BALNEOLOGIC:
Bolnavul cu SCOLIOZA poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate pe
tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.),
unde asocierea factorilor naturali (apa minerala, namol terapeutic, climatul) este benefica si,
impreuna cu programele de kinetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea functionala.
Tratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective:
* Incetinirea procesului degenerativ
* Imbunatatirea circulatiei locale si generale
* Ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare.
Tipuri de ape:
* Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu)
* Ape sarate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol)
* Ape sarate iodurate (Bazna)
* Ape sulfuroase sarate (Calimanesti, Govora)
* Ape sulfuroase termale (Herculane)

Recuperarea in Scolioza in C

Page 24

Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic (mecanic) si chimic.
Statiunile indicate sunt:
* Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic;
* Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate);
* Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba);
* Govora (namol silicos si iodat);
* Geoagiu (namoluri feruginoase).

6.TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE:


Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile
si contractiile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a asupliza
musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%,
ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau
anchilozele si artrozele secundare.
Contracturile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot
beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj, iar hipotoniile musculare de termoterapie, curenti
aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari.
Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom (electroterapie antalgica
simptomatica), cat si contracturii musculare si ea sursa generatoare de durere (electroterapie
antalgica patogenica).
Dintre procedeele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia
electrica, faradizarea, curentii diadinamici, fototerapia si ultrasunetele.
Ultrasunetele se folosesc n special pentru efectul mecanic, micromasajul celular, cresterea
temperaturii locale prin frecarea indusa de bombardamentul cu ultrasunete, efectul fibrolitic
ce dezorganizeaza procesele incipiente de fibrozare.
Galvanizarea transversala este decontracturanta si antalgica, efectul antalgic fiind potentat de
alegerea unor solutii medicamentoase cu efect anestezic de suprafata (xilina, novocaina).
Esential este ca marimea electrozilor sa acopere integral zona de tratat, intensitatea curentului
sa fie la prag si durata tratamentului suficient de mare (peste 20 de minute).
Curentii diadinamici al caror efect antalgic este foarte bine cunoscut actioneaza si prin
contractiile musculare pe care le induc formele excitomotorii (RS, PS, PL). Si aici, dozarea
intensitatii si durata sedintei conditioneaza efectul terapeutic.
Curentul interferential in aplicatie statica, dar mai ales dinamica, folosind frecvente
excitomotorii n forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala n pregatirea musculaturii
pentru programele de kinetoterapie.
Recuperarea in Scolioza in C

Page 25

7.TRATAMENTUL PRIN MASAJ:


MASAJUL este o procedura terapeutica a BFT, care consta in manevre executate pe suprafata
corpului cu o anumita intensitate si intr-o anumita ordine, in functie de regiunea masata, de
evolutia bolii si de starea generala a organismului, in scop terapeutic, igienic sau sportiv.
1. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:
Efecte locale
a. Actiune sedativa asupra:
- durerilor de tip nevralgic;
- durerilor musculare si articulare.
Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat exteroceptorii
si proprioceptorii existenti.
b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra
caruia se exercita masajul; aceasta actiune se obtine prin manevre mai energice.
c. Indepartarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie n zona
masata. Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu
insuficienta venoasa periferica si apare dupa manevre profunde care conduc lichidul de staza
de la periferie spre centru.
Efecte generale
Masajul duce la cresterea metabolismului bazal, stimuleaza functiile aparatului respirator si
circulator, influenteaza favorabil starea generala a organismului, imbunatateste somnul,
indeparteaza oboseala musculara.
Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care este un organ
bine vascularizat si mai ales bogat inervat.
Mecanisme de actiune
Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de mecanismul reflex
asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin exteroceptori si
proprioceptori (stimuli care sunt de diferite intensitati) pe cale aferenta catre SNC, iar de
acolo pe cale eferenta, ajung la organele interne in suferinta.
Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai dure ca
framantarea, contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul (care se face
transversal pe fibrele musculare) ceea ce duce la tonifierea musculaturii, imbunatatirea
functiei si fortei musculare.
TEHNICA MASAJULUI:
Recuperarea in Scolioza in C

Page 26

Masajul regiunii dorsale se executa aseznd bolnavul n decubit ventral, cu mainile pe langa
corp. Bolnavul este acoperit cu un cearceaf lasnd descoperita numai regiunea de masat.
Se ncepe cu netezirea sau efleurajul cu ambele palme intinse, pornind de la partea inferioara
a toracelui pe muschii paravertebrali si muschii dorsali, partea superioara a trapezilor,
inconjurnd umerii.
A doua forma de netezire se face tot cu palmele ntinse pe partile laterale ale toracelui tot de
jos n sus facand terminatia la C7. O alta forma de netezire este netezirea pe coloana cu doua
degete departate, cu spina vertebrala intre degetele departate. De asemenea, cu degetele mainii
stangi departate, se face netezirea intercostala( luand fiecare coasta intre degete) intai pe
partea opusa noua, apoi pe partea noastra.
Ultima netezire este pieptene si se face pe muschii bine dezvoltati( marii dorsali) deruland
pumnul de la radacina catre varful degetelor de 5-6 ori.
Netezirea este o manevra de introducere a masajului sau de adaptare a mainii maseurului cu
tegumentul bolnavului (si invers), de intrerupere a celorlalte manevre care sunt mai dure si de
incheiere a masajului, deoarece actiunea sa este calmanta, linistitoare, sedeaza durerea de tip
nevralgic din tegument si este o manevra decontracturanta si relaxanta.
Urmeaza framantarea sau petrisajul cu toate formele sale: framantarea cu o mana si
framantarea cu doua maini ( incepnd cu partea opusa noua, in 2-3 straturi de muschi, prin
compresiuni si relaxari dintre police si celelalte 4 degete, ridicand muschiul de pe planul
osos), si contratimpul(pe aceleasi straturi). Dupa fiecare forma de masaj se face netezirea de
intrerupere.
Framantarea este o manevra specifica musculaturii. Datorita efectului de tonifiere pe care il
are framantarea este folosita pe musculatura flasca, atona sau atrofiata. Framantarea se
executa intotdeauna transversal pe fibrele musculare, imbunatatind astfel contractibilitatea
acestora. Pe langa efectul tonifiant framantarea are si actiune de asuplizare a musculaturii, a
pielii si a cicatricilor.
Geluirea este tot o framantare ce se face pe coloana precum si intercostal (cu 2 degete
departate cu spina vertebrala ntre degete sau cu coastele intre degete). O alta directie a
geluirii: cu degetele apropiate se face pe muschii paravertebrali dorsali.Toate formele
framantarii se fac de 2-3 ori pe fiecare directie.
Dupa netezirea de intrerupere urmeaza frictiunea care se face pe coloana cu doua degete
departate cu miscari de sus in jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga. O alta
directie de frictiune este intercostala cu degetele departate cu miscari circulare si o alta cu
degetele apropiate pe muschii paravertebrali, tot cu miscari circulare. Frictiunea se poate
combina cu vibratia, obtinandu-se un efect decontracturant mai bun.
Frictiunea este o manevra specifica elementelor anatomice dintr-o articulatie (cartilaje, burse
seroase, ligamente, tendoane) santurilor intramusculare si originii insertiilor musculare. Are o
actiune de capatare a elasticitatii tendoanelor si ligamentelor si de relaxare a lor,
Recuperarea in Scolioza in C

Page 27

antiinflamatoare (la bursa seroasa) si indeparteaza lichidele interstitiale de staza dintre


fasciculele musculare (cu resorbtia si indepartarea lor catre organele excretoare).
Dupa frictiune urmeaza tapotamentul care se face pe muschii bine dezvoltati ca marii dorsali
si trapezi (partea lor inferioara) avand n vedere evitarea zonei rinichilor precum si a coloanei
vertebrale. Formele tapotamentului sunt: cu palma caus, cu partea cubitala a degetelor si cu
partea cubitala pumnului.
Tapotamentul este o manevra specifica musculaturii si se executa tot transversal (ca o
hasurare). Are o actiune si mai tonifianta decat framantarea.
Urmeaza vibratia care se face cu palma intreaga pe toata suprafata musculara prin trenuri
vibratorii destul de profunde si rapide pentru a ajunge vibratia si la organele interne .
Vibratia are o actiune relaxanta, sedativa, calmanta. Se adreseaza atat tegumentului cat si
fibrelor musculare.
Dupa toate formele aplicate masajul se termina cu netezirile de incheiere.
Dupa aceea facem kinetoterapie deoarece avem articulatiile costo-vertebrale care trebuiesc
mobilizate. Pentru acest lucru facem miscarile de inspiratie-expiratie maseorul tinnd palmele
perpendiculare pe coloana dorsala si spunndu-i bolnavului sa traga aer n piept dupa care
bolnavul expira aerul, iar masorul apasa prin vibratii coloana dorsala (de 2-3 ori).
In cazul scoliozelor urmarim echilibrarea si egalarea fortei de contractie a musculaturii
paravertebrale in vederea restabilirii aliniamentului fiziologic al coloanei vertebrale. Astfel,
vom executa manevre decontracturante (neteziri, geluiri, frictiuni, vibratii) pe partea
concavitatii curburii scoliotice si manevre tonifiante (framantari, tapotament) pe partea
convexitatii curburii scoliotice.

Obiectivele tratamentului:
1. Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si autocoordonare)
si posturari hipercorective cu caracter antalgic.
2. Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare.
3. Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin exercitiile
specifice de recuperare si a gimnasticii medicale.
4. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin
adoptarea unor posturi corective (corecte).
Recuperarea in Scolioza in C

Page 28

5. Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul


recuperarii.
6. Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.
7. Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este
suferind (nivel c.v).
8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala.
9. Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat.
10. Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de
echilibru, a orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a
corpului; senzatia de miscare rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare;
senzatia de lateralitate.
11. Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelul
grupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si
reantrenare, cum ar fi:
o bicicleta ergometrica;
o stepperul;
o placa de echilibru si spalierul;
o aparatul multifunctional helcometru;
o covorul rulant;
o gim-ball.

a.

KINETOTERAPIA:

Kinetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a bazinului. In general


sunt eficiente exercitiile simetrice, angajand abductorii si adductorii coapsei, ca si muschii
paravertebrali lombari, vizand mai ales sa ii creeze pacientului simtul pozitiei corecte a
bazinului si sa tonifice muschii care asigura echilibrarea acestuia.
Modificarea lungimii si tonusului muschilor care mentin echilibrul bazinului este in general
consecinta, iar nu cauza inclinarii laterale a acestuia in atitudinile scoliotice. Este necesar ca
Recuperarea in Scolioza in C

Page 29

odata constituite aceste modificari, sa se corecteze si sa se reechilibreze lungimea si tonusul


acestor muschi.
In ceea ce priveste mobilizarea coloanei vertebrale in atitudinile scoliotice, se recurge de
obicei la intinderea in lungime prin suspensii (de regula simetrice) la spalier si prin exercitii
active de auto-intindere (ca si cand pacientul ar incerca sa devina mai inalt) in pozitiile pe
spate culcat, sezand sau stand.
Kinetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completata cu tonificarea complexa, simetrica, a
intregii musculaturi a spatelui, abdomenului si membrelor, precum si cu exercitii pentru
antrenarea capacitatii generale de efort, ca sporturi si jocuri sportive, indeosebi inot, volei,
baschet.
Exercitiile fizice corective, exercitiile analitice si cele pentru conditionare fizica generala
trebuie sa asigure formarea simtului tinutei corecte (indeosebi simtului pozitiei corecte a
bazinului), sa asigure un tonus si o forta corespunzatoare grupelor musculare care trebuie sa
mentina tinuta corecta si pozitia echilibrata a bazinului, precum si sa confere intregului
organism vigoarea generala necesara si inlaturarea starii de hipotonie generala.
Mobilizarea coloanei vertebrale trebuie sa preceada tonificarea musculara, pentru ca aceasta
sa se poata face pe un schelet cat se poate de corectat sau de flexibil. Pentru mobilizarea
coloanei vertebrale se folosesc urmatoarele procedee:
a) Intinderea in lungime.
b) Flexia laterala.
c) Derotarea.
d) Presiunea directa asupra gibozitatii.
a) Intinderea in lungime actioneaza corectiv atat asupra deviatiei laterale a coloanei, cat si
asupra rotatiei vertebrale.
Intinderea se poate realiza in mod pasiv, sub actiunea greutatii corpului, prin:
atarnari in brate la spalier sau pe o bara;
atarnari prin prindere de cap cu un capastru, de obicei in pozitia culcat pe un plan inclinat,
alunecos;
se poate efectua de asemenea prin tractiuni simultane de solduri si de cap sau umeri, cu
dispozitive speciale.
In mod activ, intinderea se poate realiza prin auto-extensie, cu contractia muschilor
paravertebrali.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 30

b) Flexia laterala, corectiva, in directia convexitatii, este usor de realizat in scoliozele cu o


singura curbura, in,,C. In scoliozele cu dubla curbura, corectarea prin inflexiune laterala se
poate face prin mai multe modalitati:
actionand simultan asupra ambelor curburi, dar in sens invers asupra uneia fata de cealalta;
actionand selectiv asupra uneia din curburi, in timp ce cealalta este fixata in pozitie corecta
sau hipercorectata.
Se poate fixa in pozitie corecta o curbura dorsala prin:
tractiune asupra bratului din partea concavitatii;
presiune directa asupra hemitoracelui din partea convexitatii;
O curbura lombara se poate fixa in pozitie corectata prin:
tractiune asupra membrului inferior corespunzator concavitatii;
ridicarea fesei de partea convexa prin fixarea unui suport pe scaun in pozitia sezand;
flexia pe bazin a coapsei din partea convexitatii.
c) Derotarea vertebrala. In scolioze se produce o rotare a vertebrelor din curbura, care isi
deplaseaza fata anterioara a corpului vertebral inspre convexitate, antrenand in aceasta rotare
si coastele, ceea ce face sa apara o gibozitate in hemitoracele din partea convexitatii.
Derotarea trebuie facuta in sensul invers. De exemplu, daca este prezenta o scolioza dorsala
dreapta, derotarea trebuie sa se faca prin deplasarea umarului drept inainte si a celui stang
inapoi. Pentru a fi durabila derotarea trebuie facuta activ, cu participarea contractiilor
musculare corective.
d) Presiunea directa asupra gibozitatii se aplica pe hemitoracele corespunzator convexitatii, in
directie oblica dinapoi inainte. Ea favorizeaza atat derotarea vertebrelor, cat si reducerea
curburii scoliotice. Presiunea se poate face manual, sau cu ajutorul unei pelote aplicata sub
gibozitate, pe care apasa greutatea corpului.

b.Mijloace si metode folosite:


Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei in C stanga, iar pentru scolioza in C dreapta
se vor executa aceleasi exercitii, cu segmentele de partea cealalta.
1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre
stangain ritmul pasilor;

Recuperarea in Scolioza in C

Page 31

2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea
trunchiului spre stanga;
3. Mers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol; mana dreapta pe
crestet, stanga pe sold (pozitionare corectiva);
4. Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga
de jos;
5. Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta
sus, stanga pe sold (de 10 ori); fig. 1

fig1
6. Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol,
mana dreapta sus, stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu
expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori); fig. 2

Recuperarea in Scolioza in C

Page 32

fig2
7. Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta
de sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi cu extensia trunchiului
inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 3

fig3
8. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului
lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si
usoara aplecare spre stanga (de 10 ori); fig. 4

Recuperarea in Scolioza in C

Page 33

fig4
9. Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa
indoirea trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig. 5

fig5
10. Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe
genunchiul stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu
inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig.6

Recuperarea in Scolioza in C

Page 34

fig6
11. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins
inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7

fig7
12. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus,
cu inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 8

fig8
Recuperarea in Scolioza in C

Page 35

13. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor spre stanga,
cu revenire in pozitia initiala (de 10 ori);
14. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept
intins sus si piciorul stang intins inapoi (de 10 ori); fig. 9

fig.9

c. GIMNASTICA MEDICALA:
a. Stand in fata oglinzii: corectarea pozitiei globale si segmentare a corpului; intinderi active
ale coloanei vertebrale (autoelongare) alternate cu relaxari.
b. Stand cu mainile inclestate inainte, ducerea bratelor prin inainte sus cu ridicarea pe varfuri
si intindere maxima pe verticala, inspiratie; revenire cu bratele intinse prin lateral in pozitie
relaxata, cu expiratie.
c. Departat stand, cu fata la oglinda: aplecarea lenta a trunchiului inainte cu spatele in
extensie, bratele lateral, revenire: aceeasi miscare cu ducerea bratelor prin inainte sus,
revenire cu bratele prin lateral. Se executa cu inspiratii profunde.
d. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inclestate si intoarse cu palma in sus, coatele trase inapoi.
e. Mers pe varfuri inapoi, mainile libere pe langa corp, trunchiul drept.
f. Atarnare relaxata cu fata la spalier, trecere in atarnare activa (autoinaltare cu ridicarea
gatului dintre umeri, barbia la orizontala, bratele intinse) cu departarea si apropierea ritmica a
picioarelor.
g. Sezand calare pe banca, indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse incercand sa atinga
banca cat mai departe posibil, revenire in pozitia asezat cu genunchii indoiti, talpile pe banca,
mainile la ceafa, spatele in usoara extensie, coatele trase inapoi.
i. Inainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului, mainile inclestate, picioarele departate:
extensia trunchiului cu ridicarea bratelor inainte sus si intindere voluntara: revenire.
j. Pe spate culcat, mainile sub ceafa, picioarele ridicate la 45-90* departarea ampla si
apropierea picioarelor intinse cu respiratie ritmica.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 36

k. Pe genunchi sprijinit pe palme, deplasare inainte cu o mana si genunchi opus, apoi cu mana
si genunchiul de aceeasi parte.
l. Atarnat activ cu spatele la spalier, cu picioarele intinse inainte spre 90* ; departarea si
apropierea picioarelor, cu respiratie ritmica.

d.TERAPIA OCUPATIONALA:
Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse activitati
adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic, ajutand
bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperand functia celor afectati de
boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente.
Prin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade mai
lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea
functionala la efort.
Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt:
- mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii miscarilor;
- dezvoltarea fortei musculare;
- restabilirea echilibrului psihic.
Asistenta in terapia ocupationala se desfasoara in doua etape:
primirea pacientului si evaluarea lui: este cel mai important moment penru ca de calitatea
evaluarii depinde alegerea mijloacelor si aplicarea tratamentului.
etapa de tratament (asistenta propriu-zisa).
In cazul pacientilor cu scolioza putem aplica din activitatile esentiale tehnicile sportive cu
caracter recreativ, cu practicarea integrala. Vom alege acele sporturi sau jocuri ce pot avea o
contributie la atingerea obiectivelor terapeutice propuse. De exemplu: inotul, voleiul,
baschetul, bedmintonul sunt foarte indicate in cazul pacientilor cu scolioza.
Inotul trebuie sa fie simetric si facut multi ani la rnd (bras, spate, fluture). Este un excelent
mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de dirijare a
dezvoltarii simetrice a toracelui.
Pacientilor care practica volei, bedminton sau baschet le vom spune sa-si foloseasca mai mult
mana de pe partea unde se afla concavitatea curburii scoliotice deoarece umarul de pe acea
parte este cazut.
Gimnastica respiratorie, in apa, se face sub forma de inot sau programe specializate.
Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie,
membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare.
Recuperarea in Scolioza in C

Page 37

Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si


favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. Rezultatele depind
de gradul de stabilizare a evolutiei bolii si de ncadrarea rationala a ergoterapiei in complexele
de recuperare si readaptare functionala.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 38

Capitolul V. Studiu de caz

Cazul nr. 1
Nume/Prenume : M. B.
Varsta : 11 ani
Data : 10.12.2012
Diagnostic : Scolioza dorsala stanga 9 Cobb
Proceduri : 1. FES(electrostimulare musculara functionala) 10
2.Masaj 10
3.Kinetoterapie
Exercitii:
1.Mers cu spatele drept,cu ridicarea bratului drept sus si stangul tinut jos,inapoi.Se executa 1
minut.
2.Mers pe varfuri,cu mingea medicinala(pernuta) pe cap,tinuta cu mana dreapta prin lateral,iar
o mana stanga jos tinand o gantera mica sau o carte.Se executa 1 minut.
3.Stand cu bastonul la spate,asezat in lungul coloanei vertebrale tinut de sus cu mana dreapta
si de jos cu mana stanga: indoirea trunchiului spre stanga.Se repeta de 10-15 ori.
4.Aceeasi pozitie : Rasucirea trunchiului spre dreapta si revenire in pozitia initiala.Se repeta
lent de 10-15 ori.
5.Stand cu piciorul drept sprijint pe un scaunel: ducerea bratului drept sus cu o pernuta in
mana,si bratul stang indoit la spate in acelasi timp cu indoirea trunchiului spre
stanga;Revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori.
6.Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat.Se executa 1 minut.
7.Sezand cu coapsa stanga pe masa,piciorul drept atarnat in jos,mana dreapta pe sold si stanga
sus,tinand prin lateral o minge pe cap;indoirea ampla a trunchiului spre stanga si revenire la
pozitia initiala.Se executa de 10-15 ori.
8.Aceeasi pozitie : rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in extensie si revenire in
pozitia initiala. Se repeta de 10-20 de ori
Concluzii:
Pacienta a executat 30 de sedinte, a cate 3 sedinte pe saptamana, a avut o evolutie pozitiva , sa recuperat functional comp
Recuperarea in Scolioza in C

Page 39

Cazul nr. 2
Nume/Prenume : A. A
Varsta:24 ani
Data: 27.02.2014
Diagnostic clinic: Discreta scolioza dextro-convexa lombara cu ingustare asimetrica stanga
L1-L2-L3
-Rectitudine dorso-lombara
-Hernie intraspongioasa subacuta,Scolioza secundara
Proceduri: Tens acut 30
Laser 3000 Hz 120 sec. 6 puncte

Exercitii:

Recuperarea in Scolioza in C

Page 40

Ex1: Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat. Se executa un min.
Ex2: Sezand cu coapsa stanga pe masa, piciorul drept atarnat in jos, mana dreapta pe sold si
stanga sus, tinand prin lateral o minge (pernuta) pe cap; indoirea ampla a trunchiului spre
stanga si revenire la pozitia initiala. Se executa de 10-15 ori.
Ex3: Aceesai pozitie: rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in extensie si revenire
in pozitia initiala. Se executa de 10-20 ori.
Ex4: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a piciorului stang
inapoi, cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta.
Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea trunchiului spre
stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a stangului spre coapsa stanga;
revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Ex6: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu asezarea
mainii stanga pe soldul stang si a mainii derpete la ceafa si mentinerea pozitiei 5 secunde;
revenire in pozitia initiala. Se repeta de 20 ori
Ex7: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang lateral cu indoirea
trunchiului spre stanga prin aluncecare pe sol, mana stanga pe soldul stang, iar dreapta la
ceafa si mentinerea pozitiei timp de 5 secunde: revenire si se repeta de 10-15 ori.
Ex8: Culcat cu fata in jos, piciorele departate, mana stanga pe sold si bratul drept intins
inainte: indoirea trunchiului spre stanga cu extensia spatelui si ducerea piciorului stang in
lateral; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori.
Ex9: Mers prin camera cu ducerea genunchiului stang la piept, la 5 pasi, cu mana stanga pe
sold si cu dreapta tinand prin lateral o minge (pernuta pe cap). Se executa 1-2 min.
Ex10: Stand cu piciorul stang sprijinit lateral pe un scaun, mana stanga pe sold si dreapta la
ceafa: indoirea trunchiului spre stanga cu 2-3 arcuiri si revenire in pozitia initiala. Se executa
1 min.

Concluzii:
Pacientul a executat 10 sedinte,evolutia pozitiva,scolioza a disparut.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 41

Cazul nr. 3
Nume/Prenume : Radu I.
Varsta: 58 ani
Data: 14.02.2014
Diagnostic: Coloana lombara cu dextro scolioza- convexa lombara; pensare globala L1-L2,
L2-L3, si L5-S1
Articulatiile sacroiliace densificate bilateral, cea dreapta pastrand partial transparenta
articulara.
Evaluare: Lombalgie
Proceduri: 1. CDD DF 2+-2 LP 4+-4
2.Laser 3000 Hz, 6 puncte, 120 sec.
3.U.S. ,1:10, 0,3 W ,4 minute
4.Bioptron 5 minute
5.Masaj sedativ cu diclofenac/Nicotinat de metil

Exercitii:
Ex1: Pe genunchiul drept, piciorul stang intins lateral: ducerea bratului drept prin inainte sus
si a stangului inapoi cu arcuire: revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori.

Ex2: Pe genunchiul drept, membrul inferior stang intins lateral cu varful sprijinit pe o carte,
mana stanga pe sold si dreapta sus, cu o carte; indoirea trunchiului spre stanga cu mentinerea
pozitie 5 secunde si revenire. Se repeta de 10-15 ori.

Ex3: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a piciorului stang
inapoi, cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta.

Ex4: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea trunchiului spre
stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a stangului spre coapsa stanga;
revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Recuperarea in Scolioza in C

Page 42

Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu asezarea
mainii stanga pe soldul stang si a mainii drepte la ceafa si mentinerea pozitiei 5 secunde;
revenire in pozitia initiala. Se repeta de 20 ori
Concluzii:
Pacientul a executat 10 sedinte,avand evolutie pozitiva.

Recuperarea in Scolioza in C

Page 43

Bibliografie:
1. Dumitru Dumitru -Ghid de reeducare functionala, Ed. Sport-Turism, 1981
2. Dinculescu Traian -Balneokinetoterapie, Ed. Medicala, 1963
3. Esentialul in Reumatologie, Sub coordonarea Ruxandra Ionescu, Ed. Amaltea,
2006
4. Manual de tehnica a masajului terapeutic, Anghel Diaconu, Ed. Medicala , 2008
5. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, T. Sbenghe, Editura
Medicala, 1987
6. Electroterapie, Editura Medicala, A. Radulescu, 2004
7. Bilantul articular si muscular, Luminita Sidenco, Editura APP, 1999
8. Termoterapie, Cinteza D, Editura Libra Vox, 2003
9. Kiss Iaroslav -Fiziokinetoterapie si recuperare medicala, Ed. Medicala, 2002
10. Marcu Vasile -Masaj si kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983
11. Paun Radu -Tratat de medicina interna, Reumatologie, Ed. Medicala, 1999
12. Popescu Eugen -Compendiu de reumatologie, Ed. Medicala, 2000
13. Sbenghe Tudor -Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed
Medicala, 1987
14. Sbenghe Tudor -Recuperare medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicala,
1996
15. Prof. Dr. Dinu Antonescu, Dr. Corneliu Obrascu, Prof. Alexandrina Ovezea
-Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicala, 1993
16. Curs de fiziokinetoterapie-www.elipetromed.ro-Onu Ilie

Recuperarea in Scolioza in C

Page 44