UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPASTICITATEA

OSAN BOGDAN KINETOTERAPIE SI MOTRICITTE SPECIALA GRUPA 207K

SPASTICITATEA
Spasticitatea se defineste ca fiind o varietate de crestere a tonusului muscular, legata de o exagerare a reflexului de intindere, coexistand cu hiperactivitatea buclei gama. Spasticitatea ca notiune generala poate fi analizata sub trei aspecte : ca varietate a cresterii tonusului muscular, ca exagerare a reflexului de intindere si in al treilea rand ca o consecinta a hiperactivitatii sistemului gama. Spasticitatea, are rezonante diferite, pentru neurologul diagnostician si pentru recuperator. Daca pentru diagnostician, spasticitatea reprezinta doar un element clinic de diagnostic, pentru recuperator, trebuie sa reprezinte mult mai mult si sa suscite un interes aparte. Landau, recunoaste prin spasticitate, asa cum este si utilizat termenul in clinica, diferite combinatii intre urmatoarele elemente caracteristice sindromului de neuron motor central: - pierderea miscarilor de finete; - scaderea fortei de contractie voluntara; - cresterea reflectivitatii osteo-tendinoase; - cresterea rezistentei la intinderea pasiva a muschiului; - hiperreflectivitatea reflexelor de flexie. Dintre cauzele aparitiei spasticitatii se enumera: paraliziile cerebrale, hipoxia creierului, hiperexcitabilitatea motoneuronilor alfa, leziunile maduvei spinarii, accidentul vascular cerebral, unele boli metabolice, adrenoleucodistrofia, fenilcetonuria, bolile neurodegenerative, scleroza multipla si alte boli demielinizante. In mod obisnuit, spasticitatea musculara se dezvolta relativ rapid dupa un accident vascular cerebral. Hipertonia musculara piramidala este un semn de diagnostic pozitiv al sindromului de neuron motor central, iar atunci cand reduce motilitatea poate duce la disabilitate. Datorita spasticitatii bratul va fi mentinut in flexie si pronatie iar gamba in adductie si extensie. Miscarile pasive de extensie a bratului si de flexie a gambei cresc rezistenta care cedeaza brutal (fenomenul ,,lama de briceag). Cand membrul este lasat intr-o anumita pozitie, rezistenta reapare (reactii de alungire si de scurtare). n cazul spasticitii, rspunsul la elongaia rapid este alterat. Sunt posibile dou reacii: a. un rspuns fazic scurt n "lam de briceag" (spasticitate intrinsec fazic). b. un rspuns tonic, n care rezistena la ntindere persist n cursul mobilizrii pasive rapide (spasticit ate intrinsec tonic). In principal gradul spasticitatii tine de localizarea si extensia leziunii neurologice, dar exista o serie de conditii extra-lezionale care influenteaza gradul de spasticizare, cum ar fi : a) Pozitia corpului. In ortostatism spasticitatea membrului superior se accentueaza. Din pozitia culcat bolnavul poate mobiliza mult mai bine membrul brahial, pe toata amplitudinea de miscare, motiv pentru care este bine sa instruim pacientul sa foloseasca clinostatismul pentru a mentine prin exercitii libere mobilitatea articulara a membrelor spastice. b) Orice stimuli nociceptivi sau dezagreabili pot mari spasticitatea. Asa sunt existenta unor zone algice de presiune, escare, infectii, distensia vezicii (retentia urinara), infectii urinare, frigul, starile emotionale, stresul . c) Excitatiile pornite din teritoriul membrelor afectate pot creste vizibil spasticitatea. In aceasta categorie intra si o serie de procedee fizicale aplicate defectuos sau neindicate : electroterapia, masajul, recele sau caldura excesiva, exercitiul sau postura care intinde rapid musculatura spastica (stretching) .

Pozitia de inhibare a spasticitatii este cu pacientul in decubit dorsal, pacientul intorcand capul spre partea bolnava, astfel se scade spasticitatea pe flexori la membrul superior si pe extensori la membrul inferior. Tratamentul recuperator al spasticitatii, se compune din tratament de kinetoterapie, fizioterapie si masaj medical. Numai o abordare interdisciplinara poate avea succes in reducerea consecintelor nedorite ale spasticitatii. In echipa de recuperare medicala, kinetoterapeutul face parte din acei profesionisti care se confrunta direct cu problema spasticitatii. Din acest motiv, s-a depus un efort permanent pentru gasirea de tehnici si metode kinetoterapice eficiente in rezolvarea acestei provocari presante. Kinetoterapia, utilizeaza mijloacele de reeducare neuro-motorie, preponderent tehnicile Kabat, Bobath, etc. Metoda Bobath, are ca obiectiv diminuarea excesului de activitate tonica reflexa ce perturba schema normala a motilitatii active. Metoda Kabat are la baza tehnicile de facilitare neuromusculara proprioceptiva (FNP), ce pot fi definite ca ,,metode de incurajare sau grabire a raspunsului mecanismului neuromuscular, gratie stimularii propriceptive". Tratamentele de fizioterapie si masaj medical, au mentinerea de a relaxa musculatura, de-a imbunatati mobilitatea articulara si de a preveni redorile. n cazul persistenei hipertoniei, se pot instala retracii musculo-tendinoase, ce trebuiesc evitate pe ct posibil. Au fost alctuite mai multe scale pentru msurarea spasticitii, cele mai folosite n prezent sunt: scala Ashworth modificat Bohannon i scala Tardieu. Scala Ashworth modificat: 0: fr modificri ale tonusului muscular. 1: cretere discret a tonusului ce se manifest fie printr-un obstacol n micarea pasiv de flexie sau extensie, urmat de relaxare, fie printr-o rezisten minim pn la sfritul micrii. 1+: cretere discret a tonusului ce se manifest printr-un obstacol urmat de o rezisten minim perceput cel puin pe jumtatea amplitudinii articulare. 2: cretere mai marcat a tonusului pe parcursul majoritii amplitudinii articulare, articulaia putnd fi mobilizat cu usurin. 3: cretere important a tonusului muscular provocnd dificulti mobilizrii pasive. 4: articulaia respectiv este fixat n flexie sau extensie, abducie sau adducie, mobilizarea pasiv imposibil. Scala Tardieu (intensitatea reflexului de ntindere): 0: fr rezisten pe parcursul micrii pasive. 1: discret cretere a rezistenei pe parcursul micrii pasive, fr s se perceap un obstacol la un unghi anume. 2: oprire brusc a micrii pasive la un anumit unghi, urmat de relaxare. 3: clonus epuizabil (< 10 sec. dac se menine ntinderea),ce survine la un anumit unghi. 4: clonus inepuizabil (>10 sec. dac se menine ntinderea), ce survine la un anumit unghi. Examenul clinic din primele zile de via ale copilului urmrind motricitatea i tonusul muscular, va permi te evaluarea trecerii de la spasticitatea fiziologic la cea patologic.

Metode de decontracturare: A. kinetoterapie, diminund mecanismele reflexe. B. mijloace fizice (frig, cldura, electroterapie). C. mijloace chimice (infiltraii cu alcool, toxina botulinic, pentru scderea eferenei gamma asupra plcii motorii). D. tratament medicamentos (activarea rolului inhibitor al cortexului prin neurotrofice). E. tratament ortopedic. F. tratament chirurgical. Kinetoterapia Reprezint metoda de baz n tratamentul spasticitii din paralizie cerebral Decontracturarea prin micare se bazeaz pe specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori. n cadrul metodei Bobath acest deziderat se realizeaz prin poziii reflex inhibitorii. Inhibiia spasticitii se produce: plecnd de la punctele cheie central, reprezentat de poziionarea capului al mobilitii centura scapular al stabilitii centura pelvin prin ntindere lent i mentinut a muchiului spastic. prin poziionare sau prin autoinhibiie. Deci, n primul rnd kinetoterapeutul trebue s fixeze capul, gtul, apoi trunchiul, umerii i oldurile, pentru a obine o redistribuire a tonusului. Exemple de poziii reflex inhibitorii: legnarea copilului n poziie fetal. (fig. 1) folosirea reflexului Moro sau a RTC. poziionarea n DV pe mingea Bobath, cu MI n extensie, abducie i rotaie extern, picioarele n extensie. instalarea n hamac a copilului care prezint extensie exagerat a axului corpului.

Fig. 1. Legnarea n poziie fetal Pe fondul facilitrii posturilor, metoda Bobath a dezvoltat n continuare reaciile de redresare i echilibru, respectnd stadiile de dezvoltare normal neuromotorie. Metoda Kabat, prin tehnicile sale de alternare a antagonitilor cu stabilizare ritmic, poate fi folosit pentru diminuarea spasmului muscular. Aceast metod folosete principiile legii Sherington de inervaie reciproc i inducie succesiv cu ct e mai puternic contracia agonistului, cu att mai mare va fi relaxarea antagonistului. Principiul metodei se bazeaz pe folosirea unor stimuli proprioceptivi care se adaog eforturilor voluntare ale pacientului. Aceasta are ca urmare facilitarea funciei i o contracie mai puternic dect cea obtinu prin efort voluntar. Desigur ns c metoda se poate aplica numai copiilor mai mari care pot colabora la executarea acestor exerciii cu rezisten maximal. Metoda Vojta descrie ca baz a terapiei sale locomoia reflex. Exercitnd stimuli precii, din posturi bine definite, se declaneaz reacii i modele de micare avnd caracteristicile unei deplasri.

Bibliografie: http://www.snpcar.ro/revista.php?an=2010&id=416 http://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-afectiunineurologice/tratamentul-spasticitatii.html http://www.creeaza.com/familie/medicina/Program-sanogenic-de-viata-pen593.php