9.11.

2020 CURS

NEUROLOGIE

Hipertonia

...

5. Rigiditatea prin decerebrare - apare in leziuni grave de trunchi cerebral cu hipertonie in extensie,
abductie si rotatie interna a M.I si in extensie si pronatie la M.S

6. Semne de iritatie meningeala - se evidentiaza la nivel cervical prin redoarea cefei, semnul Amoss,
semnul Kerning, semnul Brudzinski.

EVALUAREA MISCARILOR INVOLUNTARE

- miscari anormale, care apar independent de bvointa bolnavului

- se observa in repaus, in timpul mentinerii unei posturi sau in miscare.

1. Termorul - succesiunea rapida de miscari involuntare oscilatorii, ritmice, de amplitudine si frecventa

variabila.

a) Tremorul din boala Parkinson - este rar (4-6 oscilatii/sec), amplu, regulat, prezent in repaus, in
mentinerea unei posturi, dispare la miscari voluntare, dispare la miscari voluntare , dispare in somn; la
nivelul membrului superior imita miscarea de ''numarare a banilor'', iar la M.I pe cea de pedalare. Initial
apare unilateral.

b) Tremorul cerebelos - este intentional, accentuandu-se la sfarsitul miscarii. Este amplu, neregulat, rar.

c) Alte tipuri de tremor: alcoolic, basedowian, senil, nevrotic, febril.

MISCARILE INVOLUNTARE

?...?

2. Miscarile coreice - sunt bruste, aritmice, asimetrice, neregulate, dezordonate, antreneaza ample
deplasari ale segmentelor de membre, in pozitii bizare, ilogice. La fata apar grimase, genereaza tulburari
de fonatie si deglutitie. Mersul devine ''topait''
3. Miscarile atetozice - sunt mai lente, de amplitudine mai redusa, neregulate, distale, au caracter
torsionant al extremitatior, dispar in somn. Apar in leziuni de neostriat. Uneori se asociaza cu miscarile
coreice, situatie numita coreoatetoza.

4. Miscari pseudoatetozice - sunt mai lente decat atetoza, mai variabile ca traiectorie si se intensifica la
inchiderea ochilor. Apar in leziuni ale cailor proprioceptive.

5. Hemibalismul - este o diskinezie brutala, care afecteaza un hemicorp, de ''azvarlire'' a unui membru
(de obicei superior) din portiunea sa proximala. Apare in leziuni ale corpului subtalamic.

6. Miocloniile - sunt contractii bruste de scurta durata ale unui muschi sau ale unui grup muscular. Pot
duce sau nu la deplasarea segmentului de membru respectiv. Nu dispar in somn. Pot fi ritmice sau
aritmice, permenente sau intermitente. Apar in epilepsie, encefalopatii (infectioase, metabolice)

7. Fasciculatiile - contractii sincrone limitate la fibre musculare apartinand unei unitati motorii, sunt
rapide, neregulate, nu duc la deplasarea segmentului de membru. Nu dispar in somn. Clinic apar ca niste
miscari vermiculare. La percutia muschiului (cu ciocanul se reflexe) se accentueaza.

8. Convulsiile - contractii musculare care realizeaza imobilizarea segemntelor de membru (convulsii

tonice) sau deplasarea acestora (convulsii clonice). Ele pot fi generalizate (in grad mal) cand bolnavul isi
pierde starea de constienta si localizare (crize jacksoniene) care se pot generaliza secundar.

9. Ticurile - sunt miscari cu caracter stereotip si pseudogestual. Pot fi suprimate temporar voluntar
(exemplu: clipit, grimase, etc)

10. Crampele functionale - sunt contractii tonice, trecatoare, limitate la un grup muscular care participa
la un act profesional, intotdeauna acelasi (crampa scriitorului, inotatorului, pianistului, etc).

CURS

Examinarea clinica a pacientului neurologic - coordonarea

EXAMINAREA COORDONARII

1. Coordonarea echilibratorie

2. Coordonarea neechilibratorie
 1. Coordonarea echilibratorie

Sindromul cerebelos:

a) In repaus:

=> pacientul in DD, cu mainile incrucisate la piept, i se cere sa se ridice fara sa se ajute de maini. Membru
inferior de partea afectata se ridica din planul patului, in loc sa se sprijine pe pat ca sa ajute ridicarea.

=> tremor intentional la niv. capului

b) In ortostatism:

=> pacientul poate sta in picioare doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie.

Proba Garcin- Rademarker: - paseste cu membrul inferior sanatos

Proba Babinski: - face extensia de trunchi fara flexia soldurilor si a genunchilor si cade pe spate ca un
butuc.

c) In mers: - mers ebrios (hipermetric, cu baza largita, cu deviatii de partea bolnava)

2. Coorodonarea neechilibratorie

1. Dismetria - consta in abaterea miscarii de la traiectoria propusa. Miscarea rectilinie sau curbilinie este
inlocuita cu o miscare de zig-zag.

2. Hipermetria - consta in depasirea tintei datorita inversatiei frenatoare terdice a muschilor antagonisti.

3. Disdiadocokinezia - consta in inabilitatea de a face miscari rapide de sens contrat, alternativ si

repetitiv.

PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE

a) Probe de dismetrie, hipermetrie

- index-nas: se cere bolnavului sa duca varful indexului la varful nasului alternativ, cu fiecare mana.
Manevra se face mai incet, apoi mai rapid, la inceput cu ochii deschisi, apoi inchisi.
- indice- indice: avand ambele membre abduse, subiectul nu poate intalni corect varful indexurilor in fata
privirii pe linia mediana
- proba sticlei (proba Grigorescu)
- proba apucarii
b )Probe de disdiadocokinezie
- proba marionetelor: se cere pacientului sa execute rapid miscari repetate de pronosupinatie ale
mainilor. La cerebelosi, succesiunea miscarilor este lenta, miscarile sunt sacadate.
- proba moristii
- proba inchiderii/ deschiderii alternative a mainii
- proba baterii ritmului
- proba lovirii coapselor
- probe pentru evidentierea intarzierii miscarii de partea afectata
- proba de prindere a unei bare simultan cu ambele maini
- Proba Holmes: examinatorul isi aseaa mainile in mainile pacientului care la comanda trebuie sa le
stranga simultan
- proba de scris si desen
- proba liniilor orizontale.

PENTRU MEMBRE INFERIOARE

a) Probe de dismetrie si hipermetrie-

- calcai-genunchi: bolnavul in DD, este invitat sa atinga cu calcaiul unui membru henunchiul celuilalt
membru, alternativ cu fiecare membru inferior.

- proba calcai-creasta tibiala: I se cere pacientului sa plimbe calcaiul in sus/jos pe creasta tibiala de la
rotula pana la haluce si inevrs.

b) Probe disdiadocokinezie

- proba de flexie dorsala, plantara executate simultan cu ambele picioare

- probe de asinergie : - proba haluce-index

- proba calcai-fesa.

COORDONAREA

Ansamblul tulburarilor de coordonare = ataxie: prezinta doua forme clinice mai importante:

1. Ataxia cerebeloasa

2. Ataxia tabetiforma
 REFLEXIVITATEA

- Reflexivitatea sunt raspunduri motorii rapide, predictibile la variati stimuli

- Examinarea reflexelor releva existenta unei leziuni la nivelul arcului reflex spinal

NEUROLOGIE (16.11.2020) CURS

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)

A. Examinarea ROT la M.S (membre superioare)

1. Reflex bicipital => inervat de nervul radial radacinile C5-C6

Pacientul: asezat cu cotul usor flectat, antrebrat usor pronat

Knt: loveste cu ciocanelul de reflexe tendonul bicepsului brahial, fie direct, fie prin intermediul unui
deget care poate fi pus intre tegument si ciocanel. Prin lovitura se obtine invervantia nervului
musculocutanat C5-C6.

2. Reflexul tricipital => inervatia de n. radial C6-C8

Pacientul: idem
Knt: loveste cu ciocanelul

3. Reflexul stiloradial => inervat de n. radial C5-C6

Pac: idem
knt: loveste cu ciocanelul.

4. Reflexul cubito-pronator => inervat de n. median C6-C8

Pacientul: asezat cu bratul in semflexie, semipronatie

Raspunsul obtinut este de pronatie antebrat- realizata de pronator, patratul pronator, rotundul pronator.
B. Examinarea ROT la niv. M.I (membre inferioare)

1. Reflexul rotulian => L2-L3-L4

Pac: asezat, cu picioarele asezate pe podea, se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a
rotulei, se produce extensia genunchiului.

2. Reflexul ahilian => inervat de n. tibial L5-S2

Pacientul: decubit lateral cu M.I evaluat pe pat sau poate fi in decubit ventral cu picioarele in afara
patului, intr-o poz care sa ne permita accesul la niv. tend. ahilian. Percutia se face deasupra calcanelului,
se va obtine contractia mm. gastrocnemieni, a tricepsului sural, contractia reprezentata de flexia
palantara.

3. Reflexul medioplantar (Guillain Barre) => inervat de radacinile n. tibial L5-S2

Pac: decubit lateral cu picioarele in afara patului, se pecuta in reg. plantara in zona mijlocie si se obtine
flexia plantara prin contractia tricepulsului sural si gastrocnemienii.

4. Reflexul cuboidian => inervat de radacina sacrata S1

Se percuta cuboidul la niv. fetei dorsale si se obtine o extensie a degetelor.

Atunci cand vrem sa testam reflexele de la nivelul M.S, se cere pacientului sa realizeze
inclestarea dintilor, iar la niv M.I, fie sa stranga pumnul sau sa inclesteze degetele la niv. cutiei toracice si
sa incerce sa le desprinda.

Modificarea reflexelor osteotendinoase

Cotare a ROT:
0 = absent
1 = prezente dupa facilitare
2 = normal
3 = crescut, dar normal
4 = intens crescut, cu clonus
1. Exagerarea ROT:

- consta intr-o reactie de raspuns vie, iar amplitudinea miscarii depaseste limita normala.

- contractia muschiului poate avea un caracter difuz, deoarece sunt antrenati si alti muschi decat cei care
participa la reactiile reflexe normale.

- o singura contractie declanseaza uneori contractii musculare succesive, reactii cunoscute sub
denumirea de ROT polikinetice.

- Clonusul, reprezinta o forma particulara a ROT polikinetice, prin care se intelege o succesiune de
miscari trepidante de caracter eliptoid.

Cauze ale exagerarii ROT:

- sunt caracteristice in leziunile cailor piramidale, exteriorizate prin pareze sau paralizii spastice.
- alte cauze: nevroze, reumatism, hipocalcemie, hipertiroidism, intoxicatie cu stricnina.
- sunt fiziologice la copiii pana la 1-2 ani, deoarece fascicuele piramidale nu sunt mielinizate.

2. Diminuarea sau abolirea ROT

Exista cauze multiple de diminuare/abolire ROT:

- prin afectarea radacinilor posterioare in radiculite, tabes, etc

- leziuni cu localizare la nivelul maduvei spinarii: poliomielita acuta sau cronica, tumori medulare,
scleroza laterala amiotrofica in faza avansata, siringomielia, etc.

- afectarea radacinilor anterioare in rediculita anterioara, poliradiculonevrite, polinevrite.

-abolirea ROT se intalneste in faza flasca a sindroamelor piramidale, in intreruperea nervoasa

3. Reflexe pendulare => Reprezinta o forma reactiva deosebita la examinarea reflexului patelar sau
tricipital. Consta in oscilatiii pendulare ale gambei sau antebratului, declansate de percutia tendoanelor
explorate. Miscarile pendulare sunt datorate hipotoniei musculare din sindroamele cerebeloase si
coreice.

4. Reflexe inversate => Sunt reactii de raspuns invers, explicate prin propagarea excitatiei la muscii
vecini, mai ales la antagonisti.

REFLEXELE CUTANATE
 REFLEXELE CUTANATE ABDOMINALE. REFLEXUL CUTANAT PLANTAR.

1. Reflexul cutanat abdominal superior - inervatia o asigura nervii intercostali T7-T8

- este cel in care se excita tegumentul in partea superioara a rebordului costal.
Pacientul: in DD, se stimuleaza tegumentul din reg. supraombilicala de la niv, fetei lat. a trunchiului spre
in jos, spre ombilic. Se obtine deplasarea ombilicului spre in sus si lateral.

2. Reflexul cutanat mijlociu - inervatia este data de nervii intercostali T9-T10

Pacientul: IDEM - in DD, se stimuleaza tegumentul in reg. supraombilicala de la niv. trunchiului si se
obtine deplasarea spre in sus si lateral a ombilicului

3. Reflexul cutanat abdominal inferior - inervatia este asigurata de n. inercostali T11-T12

- se stimuleaza tegumentul infraomblical dintre fata laterala spre ombilic. Vom avea o deviere a liniei
albe si ombilicului in jos si lateral.

Reflexul cutanat pantar

Se exercita tegumentul plantar de la calcai spre defete si se produce o reactie normala de flexie a
degetelor, insa daca exista o leziune de cale piramidala, aceasta excitare va det. extensia halucelui, dorsi-
flexia gleznei si degetele 2-5 in evantai (semnul evantaiului poarta denumirea de Semnul Babinski).

Interpretarea rezultatelor examinarii reflexului plantar:

- absenta semnului Babinski denota un aspect normal

- prezenta semnului Babinski indica o leziune de neuron motor central.
- are flexia plantara (haluce imobil cu flexia celorlalte degete) poate aparea in leziuni severe de neuron
motor central, si daca exista o anomalie senzitiva care afecteaza calea aferenta a reflexului plantar.

Reflexul cremasterian

M. cremaster - se gaseste la niv. scrotului, iar fibrele sale sunt dispuse ca o plasa in care stau
testiculele, este responsabil se pozitioanarea pe verticala a testiculelor si de ridicarea testiculelor atunci
cand temperatura o cere.

Conret, daca este temp. crescuta la niv scrotului, atunci m. cremaster se reflaxeaza, iar daca temp. este
scazuta, atunci m . cremaster se va contracta, iar tesculele vor fi ridicate, trase in interioar pt. a fi
incalzite.

Reflexul este rep. de contractia m. cremaster cu ridicarea homolaterala a testiculului.

Cum se obtine? => Pacientul: in DD

=> Knt: excita tegumentul de la niv. coapsei superioare si interne, iar m. cremaster va
ridica testiculul de aceeasi parte cu stimularea. Acest reflex este cel normal.

In momentul unei leziuni piramidale, sau la pacienti in varsta sau subiecti cu infectii, inflamatii; la
acestia reflexul dispare. Cei care au varicocel - idem, fara reflex.

Varicocel - la niv scrotului sunt vene spermatice, iar la cei care prez. o jena testicualara, chiar durere,
acea senztie de greutate, fie dupa ortostatism prelungit sau activiati fizice in care s-au facut sarituri, sau
activitati fizice intense in ridicarea unor greutati foarte mare pe fondul neadaptarii acelui subiect.

Reflexul fesier

Excitatia pe linie verticala a tegumentului din regiunea fesiera si subfesiera duce la contractia m.
mare fesier.

REFLEXE PATOLOGICE

La niv. membr. sup. se flecteaza ultima falanga a mediuluslui brusc, se poate ciupi, pisca unghia,
iar in cazul unei leziuni piramidale se abtine flexia indexului.. etc?

Semnul Rossolimo la mana - se percuta cu degetele sau cu ciocanelul de reflexe partea palmara a
articulatiei MCF => flexia degetelor si supinatia antebratului. Daca apare acest semn el evoca o leziune
piramidala.

Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici)

Reflexul de apucare fortata

Pacientul in DL de partea opusa celei examinare. La stimularea tegumentelor de pe fata palmara a

degetelor si mainii se obtine un reflex flexor al degetelor mainii.

- reflexul de apucare simplu

- reflexul de agarare

- reflexul de perseverare tonica: daca reflexul de apucare simplu e exagerat incercarea de a scoate
degetele examinatorului determina o crestere afortei de strangere fara posibilitatea de relaxare la
comanda. Reflexul e normal in primele 2-4 luni de la nastere si e prezent in leziunile controlaterale ale
ariei premotorii.

Semnul Babinski - este rep. de acea reactie de ext. a halucei si degetele in evanatai de la 2-5.

Semnul Babinski echivoc - cand nu am nicio reactie (extensia haluceilui si degetele rasfirate)

Clonusul plantar, respectiv patelar - apare ca urmare a miscarilor rapide si bruste de la niv. rotulei
respectiv piciorului. Pacientul in DD, putem obtine acest clonus sau miscari ritmice de mobilizare a
rotulei sus, jos, stranga-dreapta.

Sau clonus plantar - mobilizari bruste ale gleznei, se obtin miscari ritmice. Pentru ca acest clonus sa se
amelioreze pana la disparitie, este bine ca knt sa faca o flexie plantara.

Reflexul Rossolimo la picior => se percuta cu degetele sau cu ciocanelul de refexe interliniul
digitoplantar - flexia degetelor 2-5.

Semnul Mendel-Bechterew => se percuta cu degetele sau cu ciocanelul de reflexe osul cuboid - flexia
degetelor 2-5.

Reflexul orbicularului buzelor => percutia buzei superioare determina contractia muschilor orbiculari
rezultand extensia de om suparat. Este evident in sindromul pseudo-bulbar sau in leziunile
supramedulare bilaterale.

Semnul Chwostek => determiant de o contractie la niv. fetei intr-un punct in fata urechii sau la jumatatea
distantei dintre arcul zigomatic si cavitatea bucala. Aceasta contractie apare fie in leziuni piramidale,fie in
cazul de tetranemie.

NEUROLOGIE. 23.11.2020

SINCINEZIILE

Sunt miscari involuntare ce nu se pot realiza ocntrolat cu membrele paralizate, dar pot aparea
concomitent cu miscari reflexe globale sau voluntare la membrele sanatoase.

Pot fi: - globale - de imitatie - de coordonare

Ex. de sincinezie globala: cand pacientul cu hemiplegie este in ortostatism, daca incearca sa ridice
membrul sanatos, va obtine o exagerare a contracturii musculare pe extensorii membrului inferior
afectat.

Sincineziile globale

Semnul Babinski - o prima sincinezie globala apare in ortostatism. Daca se ridica M.I sanatos, cel paretic
se va extinde. Aceasta este cunsocuta sub semnul flexiei combinate a coapsei si a truchiului - Babinski -
cand pacientul incearca sa se ridice din DD in asezat, coapsa se flecteaza pe bazin si M.I bolnav se ridica
deasurpra patului.

Semnul ? - pacientul in ortostatism, iar la flexia trunchiului se produce si flexia M.I paretic.

Reflexul reflexor cvadrupedal - in momemntul in care pacientul incearca sa faca o flexie a truchiului pt. a
se obtine patrupedia - se produce a membr. superior afectat.

Sincineziile de coordonare

I - cunoscuta sub denumirea de fenomenul tibialului anterior sau semnul Strunfel - pacientului i se cere
sa flecteze gamba pe coapsa impotriva unei rezistente, iar aceasta manevra va determina o flexie a
pacientului pe gamba sau altfel spus o flexie dorsala la niv. gleznei.

2 - semnul pronatiei - la flexia cotului paretic activa contra unei rezistente, determina o pronatie si o
flexie a mainii. E de dorit sa inhibam aceasta miscare

3. - cand pacientul strange in mana paretica un obiect apare adductia, flexia si opozitia policelui. In
momentul in car pacientul ajunge in faza spastica, dandu-i in mana un obiect, el va tinde sa il stranga.
Pacientul cu hemiplegie in faza spastica va reusi sa prinda, dar va desprinde destul de greu obiectul din
mana lui.

4 - pacientul in DD, ridica sau flecteaza MS. - flecteaza umarul paretic obtinandu-se extensia si abductia
degetelor.

Sincineziile de imitatie

Se manisfesta prin reproducerea involuntara la niv. membrelor hipertonice a msicarii

hipertonice, a miscarii involuntare executat de partea sanatoasa.

REFLEXE PATOLOGICE. REFLEXE DE AUTOMATISM MEDULAR.

Reflexul de tripla flexie (manevra Pierre Marie Saint) - se excita partea dorsala a piciorului - se obtine o
tripla flexie a extremitatii distale a membr. paretic.

Reflexul de masa - reflex de flexie, apare pe fondul unor stimuari cutanate dureroase. Leziuni medulare
grave

Reflexul de alungire - intalnit mai rar si conta intr-o extensie a M.S la nivelul coapsei sau a abdomenului.

SENSIBLITATEA
- subiectiva
- obiectiva

Sensibilitatea subiectiva

Presupune sa notam acuzele pacientului, ce simte acesta.

Paresteziile (dissestezii)
- in leziuni ale sistemului nervos periferic
- in leziuni ale sistemului nervos central
-in scleroza multipla
- in nevroze
- in afectiuni vasculare periferice (arterite obliterante)

Durerile
- Nevralgia - pe traseu; unui nerv sau in teritoriul sau de distrbutie
- Cauzalgia - senzatia dureroasa sub forma de arsura
- Radiculalgia de-a lungul unui nerv de la radacina catre periferie
- Durerile polinevritice - apar la segmente distale ale membrelor
- Durerile corticale constau in paresteziile de scurta durata
- Durere talamica - durere intensa, cauzalgica asociata cu reactie afectiva a bolnavului de aparare

Sensibilitatea obiectiva
Sensiblitatea exteroceptiva
- dureroasa
- tactila
- termica

Sensibilitatea proprioceptiva
- mioartrokinetica
- vibratorie

Sensibilitatea diferentiala, sintetica

Sensibilitatea Exteroceptiva

Sensibilitatea dureroasa
- cu un ac se stimuleaza simetric tegumentul bolnavului avand ochii inchisi, dupa care el trebuie sa
identifice locul intepaturii: hiperestezie, hipoestezie, anestezie dureroasa.

Sensibilitatea tactila
- se stimuleaza cu vata: hipo-, hipereretezie sau anestezie tactila
- capacitatea bolnavului de a delimita zona unde i s-a aplicat excitantul = topognozie
- se cerceteaza discriminarea tactila - aprecierea distantei minime la care se disting 2 excitanti aplicati
simultan pe piele, la o oarecare distanta.
- dermolexia: recunoasterea literelor si cifrelor scrise pe piele de catre examinator in timp ce pacientul
tine ochii inchisi. ADERMOLEXIA

Sensibilitatea termica
- se examineaza folosind doua epubrete, una calda, una rece: Termoanestezia, Hiperestezia, Hipoestezia,
Inversiunea termica, Izotermognozie.

Sensibilitatea proprioceptiva.
- se cerceteaza posibilitatea recunoasterii unui obiect = stereognozie: Astereognozie, Ahilognozie,
Amorfognozie, Asimbolice tactia
- recunoasterea schemiei corporale = somatoagnozie: Asomatognozie, Hemiasomatognozie,
Anosognozie.

Elementul tulburarilor de limbaj si comunicare

Functiile limbajului: - vorbirea, intelegerea, citirea, scrierea.
Afectarea limbajului = afazie.

Examenul tulburarilor de limbaj si comunicare

Alexie = bolnavul nu descifreaza scrisul
Agrafie = bolnavul nu poate sa scrie
Dizartrie = bolnavul nu opoate pronunta, articula cuvinte
Surditate verbala = bolnavul nu intelege cuvintele auzite.

Tipuri de afazie
1. Afazia senzoriala (Wernicke), fluenta, caracterizata prin neintelegerea ordinii cuvintelor vorbite adica
surditate verbala, agrafie, tulburari de calcul, desen, uitarea notiunilor profesionale dar fara dizartrie.
2. Afazie motorie (Broca, non fluenta) consta in tulburarea exprimarii orale sau grafice, deci cu dizartrie
si agrafie dar cu comprehensiunea auditorie a cuvintelor conservate
3. Afazie globala contine elemente din cele doua descrise anterior

Examenul functiilor nervoase superioare

Apraxia: tulburare in executarea unor actiuni sau gesturi la un individ ale carui aparate efectorii
ale actiunii sunt intacte si care poseda o cunoastere deplina a actului ce trebuie indeplinit.
Apraxiile apar in leziuni parietale, AVC, ateroscleroza cerebrala, dementa senila.
- apraxia ideomotorie
- apraxia ideatorie
- apraxia imbracarii
- apraxia constructiva
Agnozia - tulburare de recunoastere senzoriala in absenta deficitelor senzitivo-senzoriale si a
tulburarilor psihice, de tip confuzie, dementa.
- agnozia tactila sau astereognozia: agnozia vizuala si spatiala
- agnozia corporala sau asomatognozia.

HEMIPLEGIA
- se realizeaza prin leziunea unilaterala a faciculului piramidal deasupra lui C5.
- este contralaterala leziunii
- se poate insoti sau nu, in functie de localizare, cu:
- tulburari de stari de constienta
- tulburari de vorbire
- paralizii de nervi cranieni
- tulburari senzitive la nivelul membrelor
 - sindrom cerebelos
- sd. extrapiramidal => apar numai cand sd. motor e partial.

Tipuri de hemiplegie dupa localizaeea leziunii cerebrale

Hemiplegie spinala - este rara, de aceeasi parte cu leziunea => leziune medulara cervicala inalta,
deasupra lui C5 nu asociaza paralizii de nervi cranieni, dar asociaza tulburari de sensibilitate profunda
homolaterala si termoalgica contralateral => sindromul de hemisectie medulara Brown-Sequard.

Hemiplegia cruciata
- leziuni la nivelul decusatiei piramidale
- deficit motor ce cuprinde membrul superior de o parte si membrul inferior de partea opusa.

Fazele hemiplagiei. Hemiplagia in coma (neobligatorie)

- bolnav inert cu tulburari respiratorii, cu redoare de ceafa

- inconstienta sfincteriana sau retentie

- varsaturi, convulsii, crize de rigiditate

- deviatie conjugala a capului si globilor oculari (sd Foville)

- strabism, miscari pendulare ale globilor oculari

- midriaza de partea leziunii => angajare a trunchiului cerebral

- paralizie faciala

- paralizia membrelor sugerata de pozitia lor

- reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate

- uneori tonus muscular crescut

- semnul Babinschi prezent, pozitiv unilateral.

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

- A treia cauza de deces, dupa afectiunile cardiace si cancer

- Principala cauza de handicap neurologic

- Incidenta: predomina la barbati - 1,3 iar la femei 1

Accident vascular ischemic

Ischemia - alterarea functionala si morfologica a celulelor din teritoriul ischemic

Mecanisme cauzatoare ale ischemiei:

- vasospasm
- tulburari hemodinamice
- trombembolia

Aspecte clinice - in tromboza cerebrala:

- debut in general mai lent
- semnul ce preced ischemia: ameteli, cefalee, parastezii, disfazii, hemianopsii
- coma lipseste, dar daca se instaleaza este progresiva
- in perioada de stare, bolnavii prezinta instalarea unei simptomatologii de focar in raport cu teritoriul
ischemiat-hemiplegie flasca.
- instalarea AVC se face spre dimineata.

Accident vascular hemoragic

In raport cu topografia procesului hemoragic, distingem:
- hemoragie subarahnoidiana
- hemoragie cerebrala - hemoragie ventriculara,
- hemoragie de emisfera cerebrala
- hemoragie de trunchi cerebral
- hemoragie cerebeloasa

NEURORECUPERAREA IN HEMIPLEGIE
Ridica probleme precum:
=> localizarea leziunii (emisfera stanga sau dreapta)
=> lozalicarea topografica a leziunii
=> varietatea sediului leziunii cerebrale in AVC
=> nu exista un program standard de recuperare.

Accident vascular cerebral hemoragic - Simptomatologi:

- debut bruc
- tulburari de constienta
- uneori, debutul poate fi precedat de semne premonitorii de scurta durata (cefalee, greata, varsaturi)
- fenomene neurologice: hemiplegie flasca, cu areflexie OT, Babinschi pozitiv, paralizie fasciala de tip
central, in caz de inundatie ventriculara, fenomenele se bilateralizeaza, coma devinde profunda.

Etiopatogenie:
- HTA, aretoscleroza, arterite, boli de sange, tratament necorespunzator cu anticoagulante, malformatii
vasculare ce se pot rupe.
- Factorii de risc: varsta, HTA (prin modificari ale debitului sangvin cerebral), obezitate, diabet, substante
toxice, eforturi fizice excesive.

Hemiplegie flasca - se dezvolta cand fenomenul de eliberare medulara este mascat de inhibitia
neuronului motor periferic.
Hemiplegia spastica - prezinta tabloul clinic de sindrom de neuron motor central.

14.12.2020

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC

In raport cu topografia procesului hemoragic, distingem:

- hemoragia subarahnoidiana

- hemoragia cerebrala: => hemoragia ventriculara,

=> hemoragie de emisfera cerebrala,

=> hemoragie de trunchi cerebral,

=> hemoragie cerebeloasa.

 NEURORECUPERAREA IN HEMIPLEGIE

Ridica palmele: 1. localizarea leziunii (emisfea stanga sau dreapta)

2. localizarea topografica a leziunii

3. varietatea sediului leziunii cerebrale in AVC

4. nu exista un program standard de recuperare.

Principii generale:

=> problema hemiplegicului este pierderea incapacitatii unei comenzi normale a impulsului nervos.

=> hemiplegicul isi formeaza scheme anormale si stereotipe de miscare.

=> pentru a reface schemele normale de miscare trebuie mai intai suprimate cele patologice, apoi
introduse unele noi.

=> miscarile pacientului, cu sau fara ajutor, nu trebuie executate cu efort.

=> hemiplegicul nu ''invata'' miscari, ci ''senzatia'' miscarilor.

=> combaterea spasticitatii se face prin scheme de miscare reflexinhibitorii

=> schema reflex-inhibitorie a spasticitatii flexorilor trunchiului si bratelor: extensie gat si coloana +
rotatie externa a bratului + cot extins; se adauga: extensie a pumnului + abductie a policelui

=> schema reflex - inhibitorie a ambelor spasticitati pe extensori sau flexori in membrul inferior este:
adductie - rotatie externa + extensia soldului si genunchiului; se adauga dorsiflexia degetelor si a
piciorului + abductia halucelui.

=> dovada disparitiei spasticitatii este posibilitatea pacientului de a performa selectiv miscari active (pe
fiecare articulatie separat).

=> schemele terapeutice alese pentru un pacient, oricat ar fi de bine gandite teoretic, trebuie imediat
verificate practic, ca rezultat, in aceeasi sedinta

=> lipsa de efect sau un efect prost obliga la schimbarea schemei, posturii etc., astfel incat
kinetoterapeutul va fi ''ghidat'' in munca sa de raspunsul pacientului la tehnica aplicata.

NEURORECUPERAREA IN HEMIPLEGIE

Kinetoterapia in faza precoce

- in servicii de ATI si de neurologie

- ingrijirile din aceasta prima faza a recuperarii sunt nespecifice (se aplcia la orice pacient imobilizat,
indiferent de actiunea cauzatoare).

1.1 ingrijiri cutanate - previn escarele prin:

a) postura succesiva in pat - 8-12 ori in 24h, pacientul trebuie intors in pat in diverse pozitii (decubit
dorsal, decubit ventral, decubit lateral). Exista saltele antiescare, care scad presiunea in punctele
predispuse escarelor si faciliteaza posturarea.

b) masaj trofic pe punctele de presiune - se face de 2 oei pentru asigurarea revascularizatiei

satisfacatoare a zonei. Daca se face de 2 oei pe zi scade frecventa intoarcerii in pat. Manevre: frictiuni
profunde.

c) igiena riguroasa

1.2 ingrijiri ortopedice - prevenirea deformarilor si limitarilor de amplitudine artiulara

a) posturare segmentara in pozitii fiziologice

b) mobilizare pasiva sau activo-pasiva: previne aparitia redorilor si mentine amplitudinea de miscare

1.3 ingrijiri urinare - urmaresc:

- sa pastreze o functie mictionala normala
- sa previna instalarea infectiilor urinare, prin asigurarea evacuarii regulate a vezicii urinare.

1.4 ingrijiri respiratorii - prin:

- permeabilizarea cailor respiratorii superioare
- asigurarea unui ritm respirator regulat
- coordonarea miscarilor respiratorii
- posibilitatea de a tusi eficient
- la pacientii comatosi se va practiva drenajul bronsic postural, evitarea instalarii unei pneumonii de
decubit fiind, in acest caz, principalul obiectiv.

1.5 ingrijiri venoase => pentru evitarea instalarii trombemboliilor:

- mobilizarea cat mai prococe a pacientului se va dauga la tratamentul medical care previne
aparitia trombemboliilor
- exercitii la nivelul membrelor inferioare - la pacientii care nu pot fi mobilizati precoce.

4.01.2021

NEURORECUPERAREA IN HEMIPLEGIE

STADIUL INITIAL
- mobilizari auto-pasive ale membrului superior

- mobiliari pasive ale membrului inferior

- mobilizari auto-pasive ale membrului inferior

Exercitii terapeutice: - promovarea controlului echilibrului

- promovarea controlului extremitatilor

Caractere clinice:

- hipotonie musculara sau flaciditate

- reflexe tonice si spinale sunt dominate astfel incat, controlul trunchiului si al centurilor scade
- dificultate mare de a mentine sau de a schimba pozitia
- controlul voluntar al partii afectate este imposibil
- dificultati in utilizarea partii sanatoase
- pierderea constientei asupra partii afectate
- iar uneori functiile vitale pot fi afectate.
POSTURARE => DD - cu cotul extins, mana usor in abductie si rotatie externa, perna la nivelul
extremitatilor MI si la nivelul MS.
=> DL - cu perna intre MI si la nivelul MS.

STADIUL MEDIU
Caracter clinic:
=> hipertonie
=> reflexele tonice spinale se normalizeaza
=> aparitia si dezvoltarea sinergiilor
=> initierea miscarilor este ameliorarea, dar controlul miscarii este inca suficient
=> rezistenta spastica ingreuneaza miscarea, uneori o face imposibila.
Obiective:
=> inhibarea musculaturii spastice pentru a permite promovarea antagonistilor
=> promovarea unor scheme complexe de miscare
=> promovarea controlului musculaturii proximale in activitati cu performanta din ce in ce mai mare
=> promovarea inceputului controlului motor al articulatiilor intermediare
 STADIUL INITIAL (II)
Mijloace:
- posturi
- mobilizari pasive
- exercitii terapeutice sustinute de: - posturi de start cu baza de sustinere mare
- tehnici de facilitare
- elemente facilitatoare (comanda verbala, constact manual,
aplciatii cu gheata, vibratie, periaj)

STADIUL INITIAL (IV)

- mobilizari pasive ale membrului superior ( degete knt printre degetele pac, sau tragem de fiecare
deget).

11.01.2021

sunt necesare pt mentinerea mobil, si pt a pastra senzatia de misc la niv art.

POt apare incidente la niv art, mai ales ca la pac. hemipleg. se poate produce luxatia umarului de aceea
este bine sa fie imobil. cu o esarfa.
Mobilizatrile pasive se fac impreuna cu durereea
Priza kabbat: p: flextezi degetele, extinzi (cu aceasta metoda neva fi usor ssa face diagonalele)

STADIUL INTAI
Priza la nivelul antebratului in treimea sa inferioara - se executa flexie-ext la niv cotului, si ale
uamrului, ale defetelor
p: se poate face prin intrepatrunderea degetelor. Se poate face flexie-ext cotului apoi a umarului att cat
permite art. scapulo-humerala.

Mobilizari pasive ale membrului inferior:

flexie dorsala la niv gleznei, flexii plantare
p: pe metatars
flexie extensie ale genunch. si ale soldului cu genunchiul extins, abductii ale soldului si chiar se poate
trece un piccior peste celallt, p: in treimea inf a piciorului, cp: la niv. soldlui.
 Tehnici de facilitare
P.I: DD, DL,
- promovarea controlului trunchiului superior si inferior. - ridicarea bazinului corect (in faza flasca).
Membrul inf sanatos se sprijina pe pat iar cel nesanatos este in aer + exercitiu de respiratie diafragmatica
- ridicarea bazinului cu bascularea acestuia este ex de spasticitate

- rostogolire daca avem posibilitatea sa lucram pe saltea .. sau in DD pentru a lucra trunchiul superior
(mobilizari pasive, apoi pasivo-active si in final active). Dupa initierea ritmica
inversare lent - in momentul in care ajung in punctul maxim sa faza izometrie, p la niv umarului, si pe
zona toracelui, va face rotatia ant. si ii spun sa yina colo ? (habar am ce voiam sa scriu) ,iar eu fac o
contractie excentrica .

Tehnici pt promovarea stabilitatii trunch: DL - putem recurge la izometrie alternanta = la dif amplitudini
putem realiza -izometria alternanta.
-rotatii
-dd- flectam genunch.
Membr. sup abduse - poziti reflexovitorii , stabilitatoare, asociate centurilor