LICEUL ‘’CHARLES LAUGIER ‘’ CRAIOVA

REFERAT
PLASMODIUM MALARIA
 
 
 
PROF. MITRICOF BIANCA ELEV.CHIRIAC OANA ANDREEA
 
  ASISTENT MEDICAL DE
  FARMACIE
CRAIOVA
2023
 CONCEPT
 Malaria este o boală infecţioasă frecvent întâlnită în multe zone tropicale şi
subtropicale și constituie o problemă prioritară de sănătate publică, situându-se
printre primele cinci boli care au impactul cel mai înalt la mortalitatea globală. Este
cea mai răspândită afecţiune în zonele tropicale şi cea mai frecventă boală de import
în zonele nonendemice. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament,
malaria poate evolua către deces.
 Termenul popular românesc al malariei este „friguri de baltă”, având originea din
niște observații empirice foarte vechi, asupra legăturii dintre boală și zone
mlăștinoase (unde se dezvoltau de fapt, țânțarii - vectorii transmițători ai malariei).
 Agentul patogen al malariei a fost descoperit în anul
1880, în Algeria, de către medicul francez Alphonse
Laveran. Acesta a depistat niște incluziuni mobile în
eritrocite, în timpul examinării sângelui unui bolnav de
malarie.
CAUZA MALARIEI

 Malariaeste determinată de un grup de

protozoare-parazit numite Plasmodium.
 Parazitul malariei este transmis prin înţepătura
femelei ţânţarului anofel, în principal între amurg
şi zori. Femela ţânţarului anofel este de
dimensiuni mai mici decât masculul, intrând uşor
în încăperi prin plase şi crăpături.
MOD DE TRANSMITERE

 prin înțepătura de țânțar;

 în timpul transfuziei de sânge de la persoane cu malarie
latentă (malarie post-transfuzională). Prin această cale se
produce contaminarea cu malarie cuartă. Aceasta se
explică prin faptul că în această formă a bolii este posibilă
o stare îndelungată de purtător (zeci de ani) cu
parazitemie submicroscopică (paraziții nu pot fi observați
la microscop);
 prin ace și seringi contaminate;
 prin alt instrumentar medical cu sânge contaminat.
 MANIFESTAREA MALARIEI
 În principal, malaria se manifestă prin febra apărută la şapte zile de la prima posibilă
expunere sau la trei luni (rareori mai târziu) de la ultima posibilă expunere. Orice
febră apărută la mai puţin de şapte zile de la o posibilă expunere nu este cauzată de
malarie.
 Există forme mai severe de malarie determinate de Plasmodium falciparum care se
pot manifesta prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune,
vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale.
 La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi
insuficiență renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de
somnolenţă, comă şi deces.
Cum evităm să ne îmbolnăvim de malarie?

 Înainte de a călători trebuie să vizitaţi cabinetul de vaccinare

internaţională, unde veţi primi recomandări şi prescripţia tratamentului
profilactic în funcţie de ţara unde veţi călători. Vizită la acest cabinet
este bine să se facă cu cel puţin 3 săptămâni înainte de călătorie.
 Profilaxia cu medicamente antimalarice începe cu cel puţin o săptămână
înaintea călătoriei şi se încheie la o săptămână după ce persoană s-a întors
din zona endemică. Medicamentele luate în scop profilactic nu vă
protejează pe deplin împotriva îmbolnăvirii întrucât în ultimii ani parazitul
care produce malaria a dezvoltat rezistență la anumite medicamente.
 Evitaţi să fiţi înţepaţi de ţânţari, în special în intervalul amurg - zori
folosind metodele de protecţie.
Ce putem face în cazul în care suspectăm că ne-am
îmbolnăvit de malarie?

 Dacă la o săptămână sau mai mult după intrarea într-o zonă de risc
pentru malarie faceţi febră, consultaţi de urgenţă un medic şi
contactaţi un labolator abilitat pentru a obţine un diagnostic corect şi
un tratament sigur şi eficient. Acest lucru rămâne valabil şi la
întoarcere, formele severe de malarie cu Plasmodium
falciparum putând fi luate în considerare până la 1 lună de la ieşirea din
zona de risc .
Cum ne protejăm împotriva ţânţarilor?

 Pe tot timpul şederii în zona endemică se recomanda purtarea de

îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete mai ales la
lăsarea serii când ţintarii devin mai activi. Părţile de corp lăsate
descoperite vor fi acoperite cu o cremă specială care îndepărtează
ţânţarii. Pe timpul timpului de somn în pat (fie zi sau noapte), patul
va fi protejat de o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în
prealabil cu substanţe insecticide specifice.
 Este obligatoriu ca înaintea călătoriilor să fie consultată lista
actualizată a ţărilor endemice şi specificaţiile acestora privind
existente speciilor de plasmodium şi rezistenţa lor la anumite
antimalarice.
BIBLIOGRAFIE

 World Health Organization. World Malaria Report 2010. 2010. Vii

 Florescu S, Ceauşu E, Calistru P, Voinea C, Turcu (Mozes) E, Nica M,
Popescu C, Păun L. Patologia tropicală de import în România în ultimii
11 ani. Revista Română de Boli Infecţioase. 2010, vol. XIII, nr. 1, 1-15
 Institutul Naţional de Sănătate Publică. Centrul Naţional de
Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.Evoluţia bolilor
transmisibile aflate în supraveghere – România – 2011. 2012. 56
 World Health Organization. Country list Yellow fever vaccination
requirements and recommendations and malaria situation. Internaţional
travel and health. 2011. 203-231
 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2015/01/CNSCBT_Malaria
_Informatii-prevenire.pdf