Sunteți pe pagina 1din 3

Cancerul de san - factori de risc, analize

si diagnostic, tratament
Descriere generala

Cancerul mamar este o afectiune in care celulele canceroase (sau maligne) se dezvolta necontrolat la nivelul tesutului
sanului (de regula in ducte - tuburile care transporta laptele catre mamelon - sau in lobuli - glandele care produc laptele).
Este cel mai frecvent tip de cancer intalnit la femei si principala cauza de deces.

Tipuri de cancer mamar

De cele mai multe ori, cancerul mamar este clasificat in doua tipuri: neinvazive si invazive.
Cancerul mamar neinvaziv sau carnerul de carcinom in situ este localizat in ductele sanului. Nu se poate depista la
palparea sanului, ci la o mamografie.
Cancerul mamar invaziv se extinde si in afara sanului. Cea mai comuna forma de cancer mamar este cancerul mamar
ductal invaziv, care se dezvolta la nivelul celulelor de la nivelul ductelor.

Alte tipuri de cancer mamar includ cancerul mamar lobular invaziv, cancerul mamar inflamator si Boala Paget a sanului. Din
nefericire, cancerul mamar invaziv se poate raspandi la alte regiuni ale corpului.

Cauze si factori de risc in cancerul de san

O cauza exacta a aparitiei acestui tip de cancer nu se cunoaste. Studiile arata ca varsta inaintata si hormonii feminini au un
rol important in aparitia acestui tip de cancer. Este frecvent intalnit la femeile trecute de 50 de ani.

Factori de risc

Este greu de spus de ce unele femei pot dezvolta cancer de san si altele nu. Exista factori de risc pe care ii poti schimba,
dar si unii in fata carora nu poti face nimic.

 Varsta – 8 din 10 femei pot face cancer mamar dupa implinirea varstei de 50 de ani.
 Istoricul din familie – daca exista cazuri semnalate in familie, rudele de grad unu si doi, riscul de a dezvolta acest
tip de cancer este foarte mare.
 Nodul sau diagnostic precedent de cancer mamar – daca in trecut ati avut cancer mamar sau modificari de celule
canceroase neinvazive la nivelul ductelor mamare ori anumite tipuri de noduli pot creste riscul de a dezvolta cancer.
 Densitatea sanilor – femeile care au un tesut mamar mai dens pot avea risc mai mare de a dezvolta aceasta
boala.
 Prima menstruatia la o varsta precoce (mai mica de 12 ani)
 Radioterapia la nivelul sanilor sau toracelui
 Tratamente cu estrogen
 Varsta inaintata la nasterea primului copil
 Supraponderabilitate si obezitatea
 Dieta bogata in grasimi
 Consumul bauturilor alcoolice
sus

Simptomele cancerului de san

Cel mai frecvent simptom este depistarea unui nodul nedureros la nivelul sanului sau axilei.

Alte simptome sunt modificari ale formei si marimii sanului, modificarea pielii de pe sani (pata de culoare sau cute), scurgeri
la nivelul mameloanelor, modificari ale mameloanelor (fie ca vorbim de retractii, fie de inversii), aparitia crustelor la nivelul
mamelonului etc.
Autoexaminarea sanilor

Fiecare femeie trebuie sa fie constienta de importanta autoexaminarii sanilor, o modalitate importanta pentru a depista boala
intr-o faza incipienta. Autoexaminarea sanilor trebuie sa faca parte din rutina saptamanala. Cu cat va examinati mai
corect, cu atat veti ajunge sa va cunoasteti mai bine corpul si veti depista imediat orice modificare aparuta la nivelul sanilor
si axilelor.
Examinati-va dupa perioadele de ciclu menstrual, atunci cand sanii sunt mai putin durerosi si mai putin sensibili la
atingere. Daca simtiti un nodul de consistenta tare sau cu textura unei gramezi de nisip, mergeti la medic pentru un consult
de specialitate.

sus

Investigatii radioimagistice si de laborator

Dupa examinarea sanilor, medicul specialist va poate cere sa faceti una sau mai multe teste si proceduri dupa cum
urmeaza:
• Mamografia – Dupa implinirea varstei de 40 de ani, mergeti anual sau o data la doi ani pentru aceasta explorare
radiologica a sanilor
• Ecografia – Femeile sub 40 de ani au sani cu o densitate mai mare, de aceea mamografia nu este relevanta in stabilirea
diagnosticului. O ecografie va arata orice nodul sau anomalie prezente.
• Biopsia – Recoltarea unei probe de tesut mamar si testarea ei in laborator pentru a vedea daca certifica existenta celulelor
canceroase sau nu. Se mai poate face o biopsie la nivelul ganglionilor limfatici de la nivelul axilelor pentru a vedea daca au
fost sau nu afectati. Tot in categoria biopsiei intra si: 1) aspiratia cu acul – care poate testa o proba din celulele mamare
pentru depistarea cancerului, dar si pentru a drena un chist benign; 2) punctia – se recolteaza o proba de tesut din nodulul
mamar; 3) biopsia asistata de vacuum
• Tomografia computerizata

Alte teste comune de laborator includ hemoleucograma si analizele biochimice sangvine (cum ar fi transaminazele), analiza
markerilor tumorali CA 15-3 si CEA.

sus

Diagnosticul de cancer de san

Cu cat este depistat mai devreme, cu atat cancerul mamar poate fi tratat mai usor si cu rezultate mai bune.

Diagnosticul cancerului de san implica trei etape:

- examinarea clinica (consultul medical)

- examinarea radiologica (din cele mentionate anterior)

- examinarea histopatologica (biopsia)

Prima si cea mai comuna metoda de depistare a cancerului mamar este autoexaminarea si prezentarea imediata la medic
odata ce ai constatat aparitia unui nodul sau a unor formatiuni anormale. Daca sunt suspiciuni de cancer mamar, se vor face
urmatoarele teste: ecografia mamara, mamografie (dupa 40 de ani), RMN, biopsie mamara.

Ce inseamna stadiul cancerului?

Combinatia intre dimensiunea tumorii si invadarea tesuturilor invecinate, implicarea tesuturilor invecinate, a ganglionilor
limfatici si metastaza duce la clasificarea formei de cancer intr-unul din stadii. In functie de acest stadiu medicii evalueaza
riscurile si stabilesc tratamentul pacientului. Cu cat stadiul este mai mic, cancerul este mai putin avansat si sansele de
vindecare sunt mai mari.

Conduita terapeutica in cancerul de san

Tratamentul cancerului de san include interventia chirurgicala care poate fi mastectomie (sau extirparea sanului), extirparea
nodulilor mamari cu pastrarea sanului. Alte tratamente sunt radioterapia, chimioterapia, terapia hormonala.
Tratamentul combina, de obicei, metode de interventie care:

- actioneaza asupra cancerului la nivel local (precum chirurgia si radioterapia)

- actioneaza asupra celulelor canceroase din tot corpul, prin intermediul terapiilor sistemice (precum chimioterapia, terapia
hormonala, etc)

Terapiile specifice tratarii cancerului au beneficii, riscuri si contraindicatii specifice, iar medicul oncolog va stabili cele mai
bune optiuni.

sus

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Controalele regulate la medicul oncolog, chirurg ori la medicul de familie sunt obligatorii dupa oricare dintre
formele de tratament efectuat.

In primii trei ani dupa diagnosticare, pacienta va merge la control la fiecare 3-6 luni, iar in urmatorii doi ani va merge de doua
ori pe an, urmand ca dupa trecerea celor 5 ani de la diagnostic, vizita la medic sa fie facuta o data pe an. Pentru mai multa
siguranta, pentru a fi siguri ca nu a mai ramas nici o celula canceroasa in organism, chiar daca este extirpata toata zona
afectata, este bine ca tratamentul sa cuprinda chiar si o combinatie intre radioterapie, chimioterapie si terapie hormonala. 
Extirparea ambilor sani reduce riscul de cancer de san la aproximativ 90% dintre femeile care au un istoric in familie.

sus

Recomandari medicale

Depistat în stadii incipiente, cancerul de san poate fi vindecat in procent foarte mare.

Este bine sa evitati sa luati in greutate. Obezitatea creste riscul de cancer mamar, mai ales dupa instalarea menopauzei.
Consumati legume si fructe, cereale integrale si renuntati, pe cat posibil, la grasimi si bauturi carbogazoase. Consumati
alcool cu moderatie, renuntati la fumat, faceti miscare in fiecare zi.