1.

EPIDEMIOLOGIA ŞI ETIOLOGIA
CANCERULUI. PREVENŢIA
CANCERULUI

A. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI (cc)

DEF: EPIDEMIOLOGIA CC:
- identificarea factorilor implicaţi în apariţia bolii
- are rol esenţial în elucidarea mecanismelor de
producere, în combaterea şi prevenţia cancerului
- Cuvantul provine din grecescul epi-demos
Cancerul
- a II-a cauză de morbiditate şi de deces
- se înregistrează o creştere continuă a numărului de
cazuri noi de cancer şi a deceselor prin cancer
 EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI

1. EPIDEMIOLOGIE DESCRIPTIVĂ – Statistica

Cancerului
2. EPIDEMIOLOGIE ANALITICĂ – Etiologia
Cancerului
I. Factori Externi
II. Factori Interni
1. EPIDEMIOLOGIE DESCRIPTIVĂ
Principalii factori de creştere
ai incidentei si mortalitatii
1. demografici:
= cel mai puternic factor de amplificare =>
 ↑ incidenţa cc
 ↑ mortalitatea prin cc
Prin:
- vârsta ↑ speranţa de viaţă
- ↓ fertilitatea
- ↓ mortalitatea (generală)
2. etiologici = factorii de risc
► Ex: expunere la factori de risc – ex:
 fumatul
 expuneri profesionale
► Ex: stilul de viaţă – ex:
 sedentarism
 dietă
3. progresele tehnice
- ameliorarea diagnosticului
4. progresele terapeutice
- ↑ vindecarea cc cu ≥ 1% / an
- ↑ nr. cazurilor de cc cu 0,5 %
Sistemele de supraveghere a
cancerului
FAZE:
 culegere sistematică
 analize
 interpretarea
 diseminarea datelor pentru acţiuni specific
PRIN REGISTRE DE CC
 naţionale
 teritoriale
 instituţionale
 Principalii indicatori
epidemiologici (1)

1. Incidenţa = frecvenţa de apariţie a

cancerului într-o populaţie / ∆t

2. Mortalitatea (riscul de deces) =

 nr. de decese într-o populaţie / ∆t,
raportată la populaţia totală
 nr. de decese printr-o boală (ex: cc.
specifică) – se poate raporta la o
anumită localizare
Anul 2000:
• incidenta:
• 10 milioane > 50% in tarile in curs de
dezvoltare
• 20 milioane estimate in 2020
• mortalitate: 8 milioane
•mortalitatea estimata / anul 2020:
- 12 milioane de decese, din care 70% in
tarile in curs de dezvoltare
Anul 2000:
•mortalitatea estimata / anul 2020:
- 12 milioane de decese, din care 70% in
tarile in curs de dezvoltare
Tendinte:
•descresterea mortalitatii dupa1990 pentru cc.
pulm., cervical, gastric, mamar in tarile dezvoltate:
America de Nord & Europa vestica
•recent: ASCO raporteaza o Sv 5 de aprox 70 %
vs 52 % (cu aprox 10 ani in urma)
ANUL 2020 La nivel mondial:
-Cazuri noi de cancer: 19.3 milioane (18.1 milioane dacă se exclus cazurile de cancer
de piele nonmelanoame)
-Decese prin cancer: 10.0 milioane (9.9 milioanedacă se exclud cancerele de piele
non-melanoame)
Incidența
-Cancer mamar 2.3 milioane (11.7%)
-Cancer pulmonar (11.4%)
-Cancer colorectal (10.0 %)
-Cancer de prostată (7.3%)
-Cancer de stomac (5.6%)
Decese:
-Cancer pulmonar: 1.8 milioane (18%)
-Cancer colorectal (9.4%)
-Cancer hepatic (8.3%)
-Cancer de stomac (7.7%)
-Cancer mamar (6.9%)
Incidența – de 2-3 ori mai mare pentru tarile in curs de dezvoltare pentru ambele
sexe, in timp ce mortalitatea este variabilă

GLOBOCAN 2020
 Principalii indicatori
epidemiologici (2)
3. Anii de viaţă pierduţi (AVP)
 se raportează la o vârstă studiată
- 65 ani sau
- speranţa de viaţă
 măsoară impactul asupra populaţiei a Mt
premature
4. Prevalenţa
 cazuri noi + cazuri vechi = indica procentul
persoanelor cu cancer aflate în viaţă
- depinde de:
 incidenţă
 impactul terapeutic
 Principalii indicatori
epidemiologici (3)
5. Supravieţuirea (S) =
 Rata S globale (OS)= procentul de
persoane în viaţă / ∆t (uzual 5 ani)
 Rata S relative =
procentul ptc. cu cc. în viaţă / ∆t
procent persoane din aceeaşi
categorie (vârstă, sex) din populaţia
generală sănătoasă
► util pt. măsurarea progreselor terapeutice
 Variaţiile geografice, populaţionale
depind de factori legaţi de:
1 .“persoană” (demografici)
a) vârstă – majoritatea cc epiteliale au o creştere
progresivă a incidenţei în paralel cu vârsta
 sex -  > / ♂ a cc legate de expuneri profesionale sau de
 > a obiceiului fumatului
 ->/♀a
►- cc biliare
► - cc tiroidiene

 cel mai important factor de risc: v > 60 ani!!!

 in tarile in curs de dezvoltare: 50-60% < 60 yrs
 la copii sunt mai frecvente anumite boli neoplazice:
leucemii, limfoame, tu. CNS, blastoame
 adolescenti: tu germinale testiculare, limfom Hodgkin
 Variaţiile geografice, populaţionale
depind de factori legaţi de:

b) rasă - determinate de factori

 - genetico - rasiali
c) religie
d) socio-economic-educaționali-culturali
 Variaţiile geografice, populaţionale
depind de factori legaţi de:
2. Factori geografici

Există variații geografice pentru anumite tipuri de

cancer – ex:
•grupe etnice: Parsi/Bombay, eschimosii – mamar
• Marea Caspica: esofag
• Asia S-E, Africa de Nord: nasofaringe
• Africa: Limfomul Burkit
• virgine vs prostituate: cc mamar vs cc col uterin
•populatia emigranta: Japonezii in USA (esofag / stomac vs
prostata, colorect)
 Variaţiile geografice, populaţionale
depind de factori legaţi de:

3. temporali (raportări între diverse perioade de timp)

 pt. majoritatea localizărilor
► - ↑ incidenţa
► - ↑ Mt
► ex : (în ţări dezvoltate)
 - ↓ CC col uterin
 - ↓ CC gastric
 2. EPIDEMIOLOGIE ANALITICA
FACTORI EXTERNI

I. FACTORI DE MEDIU
II. STILUL DE VIAȚĂ
III. FACTORI OCUPAȚIONALI
IV. FACTORI FARMACOLOGICI
V. FACTORI BIOLOGICI

 Pentru factorii externi – prevenția ar putea fi posibilă > 90% !!

► Factori exogeni
1 Fizici
1) Radiaţii
a) Radiaţii ionizante < 3%
- surse
 naturale – ex: radioizotopi din sol, materiale de
construcţii
 artificiale – radiaţii cosmice solare

- efectul cancerigen depinde de:

 tipul radiaţiei
 doza absorbită (cumulativă)
 fracţionarea
 ţesutul iradiat
► vârstă
► sex
► tip de ţesut
- tipuri de cc radio-induse
>
►LMC
►Leu. acute
►CC tiroidian
►CC pulmonar
►CC mamar

- caracteristici ale cc. radioinduse

 apariţia tardivă ~ 10 ani de la expunere
 persistenţa lungă a riscului ~ 30 ani
b) Radiaţii UV
 cc. cutanate
Prevenţia:
 evitarea expunerilor
 creme de protecţie
 evitarea UV
2) Traumatisme
► microtraumatisme repetate
► de cele mai multe ori are doar rol relevator

3) Corpi străini
► azbest ~ mezoteliomul malign
 2 Chimici
1) tutunul : 25-35 % Mt / ♂
10 % Mt / ♀
Prevenţie: stoparea fumatului ↓ 30 % din decese
- asociat cu cc bronho-pulmonar = cauza a 80-90 %
din cc bronho-pulmonar
- Cc ORL = cauza a ~ 70 % din cc sfera ORL
- Cc pancreas
- Cc renal, VU
 substanţe – nicotină, nitros-amine, hidrazine,
hidrocarburi aromate, policiclice, oxid de
carbon
2) alcool => 3%
Prevenţie: stop consumului de alcool în exces
► asociat in cc ORL
cc hepatic
cc mamar (posibil)

3) poluarea
4) alimentaţie:
~ 35% din decesele prin cancer
- asociat cu neoplasmele
° digestive
° corp uterin
° vezica urinara
° mamare
Masuri de combatere:
- ex fizice
- alim sanatoasa bogata in fibre vegetale
- evitare prajeli, lichide fierbinti, grasimi,conserve
- regim variat, echilibrat
Mecanism:
sursă de carcinogeni (inclusiv in produse vegetale: ceai, cafea) –
flavonoizi
- produsi prin procesul de conservare (in sare, fum = nitratii,
contaminare cu micotoxine) sau prin proces de preparare a
alimentelor = aparitia hidrocarburilor policiclice)
► Dieta - ↑ consumul de lipide, proteine =>

a) ↑ incidenta
° cc colo – rectal
° cc endometru
° cc mamar
b) producerea de colesterol

c) producerea acidului biliar

5) activitatea sexuală:

► menarhă timpurie
► nuliparitate
► I sarcină > 25-30 ani => ↑ risc cc mamar
► AC orale utilizate prelungit => scade risc cc ovar
► Transmiterea sexuală virală HPV cu risc de
cancer de col uterin, anal
6) ocupaţia

► 4% din cc
► industria coloranţilor – amine aromate
► uraniu – cc bronho-pulmonar
► azbestul – mezoteliom pleural
► Ni, Cr – cc ORL, bronho-pulmonare
► rumeguş – cc rino-faringe
► benzen, clorură vinil, etc - leucemie
 Evitarea carcinogenilor profesionali

Carcinogen Ocupaţie Tip de cancer

arsenic minerit, agricultură pulmonar, cutanat, hepatic
azbest construcţii pulmonar, mezoteliom
benzen ind. petrolului, chimică leucemie
crom metalurgie, galvanizare pulmonar
praf pielărie pielărie nazal, vezică urinară
naftilamină ind. chimică, coloranţi, vezică urinară
cauciuc
radon minerit pulmonar
funingine, cărbune, gaze, petrol pulmonar, cutanat, hepatic
uleiuri
clorură de vinil cauciuc, mase plastice hepatic
rumeguş ind. lemnului nazal
7) farmacologici / iatrogenici
Prevenţie: evitarea abuzurilor medicamentoase
► 18 agenţi
 9 agenţi alchilanţi
 4 grupe de hormoni
 2 imunosupresori
 2 agenţi adiţionali
- citostatice – al II-lea cc la SV pe termen lung
- amfetamine => ↑ limfoame
- analgezicele (care contin fenacetina)
- dietilstilbestrol adm mamelor inainte sau in timp
sarcinii => la fetite acestor mame cc vagin, col
uterin la varste tinere
 3 Biologici:
1) Virali
1) virusul hepatitei B,C – cc hepatic
2) V. Papiloma – cc ano-genital (HPV 16,18 90 % din cc col
uterin si in 25% din cc vulvare, peniene)
3) virusul herpetice (ex. Virus Epstein – Barr da limfom
Burkitt, cc rinofaringe)
4) retrovirusuri oncogene
► HTLV1 – limfom ce celule T,
► HTLV 2 – leucemie cu cellule păroase,
► HTLV 3 – HIV - SIDA
 Viruşi

Virusul modifică
prin inserţie
genele care
controlează
dezvoltarea
Virus oncogen celulară
2) Bacterii oncogene
- helicobacter pilori – 60 % din cc gastrice

Probă bioptică H. pylori

3) Parazitari:
 schistosoma hematobium – cc epidermoide de vezică urinară (in
nordul Africii)

Factori eendogeni

1 Terenul genetic – 5-10% din cazuri

A) forme ereditare
 RB
 NB ( Wilms)
B) forme cu predispoziţie familiala
a) Sindroame ereditare cu risc de cc crescut
► neurofibromatoza tip 1 şi 2
► Sindrom Li-Fraumeni

b) Sindrom Gardner, Turcot (cc colon familiale)

 Ereditatea şi cancerul

Paciente cu cancer mamar

Factori genetici
Alţi factori
Teste genetice
2) Imunogenetici:

Deficienţe imune congenitale / dobandite

►Ataxie - teleangiectazie
►Trisomia 21
►Sdr. Wiskott - Aldrich
►Sdr. Chediak - Higashi
3) Endocrini:
► Cc mamar
- menopauză tardivă
- menarhă precoce
- nuliparitatea
- exces extrogenic
- I naştere > 25-30 ani
► Cc endometru:
- nuliparitate
- obezitate
- stimulare excesiva cu estrogeni
► Cc. prostată – testosteron
► Cc. testicul - exces estrogenic matern
► Cc. vagin – exces estrogenic matern
► Cc tiroida – hipotiroidism de durată
► Cc os - hormon somatotrop
 Prevenţia cancerului

3 nivele de prevenţie
 Primară

 Secundară

 Terţiară
 Prevenţia primară

Agenţi chimici

Radiaţii

Viruşi
Bacterii
 Evitarea fumatului
Riscul de cancer bronhopulmonar este direct proporţional
cu numărul de ţigări fumate

15x

10x
Riscul de cancer
bronhopulmonar

5x

0 15 30
Nefumător
Ţigări fumate zilnic
Evitarea expunerii excesive la soare
Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun
Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian
40x

30x
Risc relativ

20x

10x

Băuturi alcoolice / zi

şi
Pachete de ţigări / zi
Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice

Corelaţia dintre consumul de carne şi cancerul de colon

în diferite ţări

40
Număr de cazuri
(la 100.000 loc.)
30

20

10

0 80 100 200 300

Grame / persoană / zi
 Tendinţa obezităţii* la adulţi (20 – 74 ani)
în SUA, 1960-2002
45

40
34
35
31
30 28
26
Prevalenta (%)

25 23
21
20 17
15 16 17
13 15
15 12 13
11
10

0
Ambele sexe Barbati Femei

1960-62 1971-74 1976-80 1988-94 1999-2002

*Obezitatea este definită ca index de masă corporală de 30 kg/m2 sau mai mult
Dietă: Consumul de legume şi fructe
 Factori dietari asociaţi cu
incidenţa crescută sau protecţia faţă de cancer

Incidenţă crescută Protecţie

• Grăsimi saturate, colesterol • Regim hipocaloric

• Regim hipercaloric (obezitate) • Macronutrienţi
• Alcool
Fibre
• Alimente conservate prin afumare
Acizi graşi omega 3
• Alimente conservate prin sărare • Micronutrienţi
• Supraîncărcare cu fier
Vitamine: A, D, E,C, B6, acid folic
• Deficit de folaţi
Minerale: Ca, Se, Zn, Mo
 Recomandări pentru reducerea riscului de cancer

1.Controlul greutăţii şi prevenirea obezităţii

2.Reducerea consumului de grăsimi sub 30% şi a grăsimilor saturate sub 10% din
aportul energetic

3.Creşterea aportului de fibre la 20 – 30 grame / zi

4.Includerea legumelor şi fructelor cât mai frecvent în alimentaţie

5.Consumul cu moderaţie de alimente conservate prin sărare sau afumare.

6.Reducerea consumului de sare sub 6 grame / zi

7.Consumul cu moderaţie de alcool

8.Meniu cât mai variat

 Evitarea infecţiilor virale

Infecţia cu HPV creşte riscul de cancer de col uterin

Crescut

Risc de cancer
de col uterin

Scăzut
Femei Femei
neinfectate infectate cu
HPV
 Prevenţia secundară = screening

Identificarea precoce în stadiul subclinic (asimptomatic), când

cancerul este cel mai tratabil.

Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening)

Screening eficient există actualmente în cazul cancerului:

 mamar
 de col uterin
 colorectal
 de prostată
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului mamar,
American Cancer Society

► Mamografie – anual peste 40 ani

► Examinarea clinică a sânilor de către medic
►20 – 30 ani – la 3 ani
►peste 30 ani - anual
► Autoexaminarea sânilor de către femeile peste 20 ani – lunar

Femeile cu risc crescut (istoric familial, BRCA) – screening mai agresiv

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de col uterin,
American Cancer Society

Screening-ul începe la 3 ani de la debutul vieţii sexuale dar nu mai târziu de 21 ani:
► Testul Papanicolau – anual
► Peste 30 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot rări la 2- 3 ani.
► Peste 70 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri.

După histerectomie totală cu îndepărtarea colului uterin nu se mai face

testarea, dacă nu a fost o intervenţie pentru tratarea cancerului de col
uterin.
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului colorectal,
American Cancer Society

Peste 50 ani, ar trebui una din următoarele:

► Testul hemoragiilor oculte din scaun – anual

► Sigmoidoscopie – la 5 ani
►
ani*
Testul hemoragiilor oculte din scaun anual şi sigmoidoscopie la 5

► Irigografie – la 5 ani
► Colonoscopie – la 10 ani
* Testul combinat este de preferat

Persoanele cu risc ridicat de cancer colorectal ar trebui să urmeze un

screening mai agresiv
Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de prostată,
American Cancer Society

Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată):

► PSA anual
+
► Tuşeu rectal
 Prevenţia terţiară = follow-up

Identificarea precoce evoluţiei unui cancer după tratament

Metodă - supraveghere activă (follow-up sau urmărirea pacientului)

► controale la intervale regulate de timp
► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.)

Se intenţionează depistarea precoce a:

 progresiei bolii
 recidivelor locale sau la distanţă
 complicaţiilor bolii sau tratamentului
► neoplazii secundare datorate radio- sau chimioterapiei
► complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale (limfedem etc.)
 Prevenţia terţiară = follow-up

Exemplu de follow up la pacientele cu cancer mamar st. I – III după

tratament multimodal:

În primii 3 ani
Anamneză, ex. clinic – la 3 luni
Analize uzuale – la 3 luni
CA15-3 – la 3 luni
Rx torace – la 6 luni
Echo abdominal – la 6 luni
Ex. ginecologic – la 6 luni
Mamografie – la 6 luni
Scintigrafie osoasă – la nevoie
Osteodensitometrie
În anii 4 - 5
Anamneză, ex. clinic – la 6 luni
Analize uzuale – la 3 luni
CA15-3 – la 6 luni
Rx torace – la 12 luni
Echo abdominal – la 12 luni
Ex. ginecologic – la 12 luni
Mamografie – la 12 luni

Din al 6-lea an
Ex. clinic, investigaţii paraclinice - anual
 Cât de departe am ajuns?

Supravieţuirea la 5 ani:
1913 – 10% 2003 - 66%

Cercetarea continuă în oncologie