INFECŢIA URINARĂ

1.Definiţie: infecţia urinară (IU) se defineşte

ca un complex de modificări clinice, morfologice şi
funcţionale, secundare colonizării şi multiplicării
bacteriene în căile urinare şi/sau interstiţiul renal.

2.Epidemiologie
- incidenţa la copii ≈ 1,5%
- F > B (exceptând primele trei luni de viaţă)

1
 3.Etiologia I.U
- enterobacteriacee: E.coli (80%)
Proteus
Klebsiella
Enterobacter
Citrobacter
Serratia
- bacterii Gram-pozitive
Staphylo.aureus
Staphylo.epidermidis
Staphylo.saprophyticus
Enterococcus faecalis
- alţi agenţi: Pseudomonas, H.influenzae, Streptococ
(la nou-născut),adenovirusuri,candida

2
4.Patogenie
4.1.Calea de infecţie
- hematogenă: caracteristică perioadei neonatale şi
sugar mic
- ascendentă (de la orificiul uretral spre rinichi):
forma cea mai frecventă de colonizare;mecanism
complex, implică factori favorizanţi

3
4.2.Factori favorizanţi
4.2.1.Factori dependenţi de organismul gazdă

-aderenţa uroepitelială: rolul densităţii receptorilor

de pe suprafaţa celulelor epiteliale(densitate mare=
aderenţă mare)
-anomalii anatomice şi funcţionale: RVU, anomaliile
ureterale obstructive, litiaza renală, volumul urinar
rezidual crescut, vezica neurogenă(spina bifidă
etc.), utilizarea necorespunzătoare a cateterelor.
-constipaţia

4
4.2.2.Factori bacterieni
-virulenţa bacteriană: rezistenţa la fagocitoză,
capacitatea de aderenţă (ex.rolul fimbriilor şi
adenozinelor de pe suprafaţa E.coli)

5.Tabloul clinic: este condiţionat de vârsta pacienţilor,

gradul de extindere şi evoluţie
5.1.Forme clinice: IU acută
IU recurentă
IU persistentă
IU asimptomatică

5
 5.2.Tablou clinic IU acută
- simptome infecţioase: febră (deseori izolată la
sugari), frison, stare generală alterată
-simptome urinare: disurie, polakiurie, micţiuni
imperioase,agitatie in timpul mictiunii(sugar),
retenţie urină, eurezis nocturn, lombalgii, urini
tulburi, cu miros neplăcut, hematurie macroscopică
-simptome digestive:inapetenţă, diaree, vărsături,
deshidratare, dureri abdominale, distensie
-manifestari sistemice: icter, septicemie cu/ fără
determinări meningee, HTA, stagnare în greutate
(nou-nascut,sugar)

Obs:orice copil cu febra izolata peste 24 h va fi investigat pt IU

6
5.2.1.Tablou clinic IU acută, în funcţie de vârstă
nou născut sugar, copil mare
copil mic
sex B>F F>B F>B

infecţioase + +++ ++ inf.înaltă

- inf.joasă
urinare - ±→++ +++

digestive ++ + +

sistemice ++(icter, ± +(HTA)

septicemie) 7
5.2.2.La copil mare localizarea clinică IU acută*
Infecţia joasă(cistită): fără febră
tulburări de micţiune
Infecţie înaltă(pielonefrită): febră > 38o
frison, transpiraţii
dureri lombare
dureri abdominale

5.3.Infecţia urinară recurentă

Tablou asemănător cu IU acută, anamneza indică
caracterul repetitiv al tabloului clinic respectiv; urină
sterilă între episoade

*la sugar şi copil mic orice inf.urinară este considerată înaltă

8
5.4.IU persistentă:persistă urocultura pozitivă
aceeaşi tulpină bact., deseori prezenţa fact.favoriz.;
clinic: semne infecţioase atenuate, tulburări urinare
şi digestive (ulterior IRC)
5.5.Infecţia urinară asimptomatică: bacteriurie
semnificativă, fără leucociturie,fără manif.clinice sau
manifestări atipice(anorexie,paloare,enuresis)
Dg.prin examene de urină ocazionale sau screening
în colectivităţi de copii

6. Examene de laborator
Valoare: - confirmare dg.
- localizarea infecţiei şi răsunetul asuprafcţ.renale

- identificarea factorilor favorizanţi

9
6.1.Examenul de urină
Tehnici de recoltare:
-din mijlocul jetului(prima micţiune matinală,
măsuri stricte de asepsie)
-urorecoltor(pungă sterilă de plastic),valoare dis-
cutabilă a uroculturii pozitive
-cateterism vezical
-puncţie vezicală(gold standard)

10
Interpretarea rezultatelor
- leucociturie
urina centrifugată:> 5 leuc./câmp (ob 40x)
urina necentrifugată: >1 leuc/câmp. (ob 40x)
(la sugar leucocituria este rară)
- bacteriurie
- alte : hematurie, proteinurie (tip tubular), cilindri
leucocitari, densitate scăzută = indicii de IU înaltă

11
- testul nitriţilor(bandeleta):sensibilitate 80 %
- esteraza leucocitară pozitivă(bandeleta)

- urocultura*: bacteriurie semnificativă din jet mijlociu

> 100000 col/ml(sau >50000 col/ml în malformaţii
reno-urinare);din urina recoltată prin cateter peste
10000 col/ml;din urina recoltată prin puncţie vezicală
peste 1000 col/ml**

- testul de aglutinare pe lamă (pt.E.coli care posedă

fimbrii P)
*atenţie la regulile de recoltare,păstrare,transport şi prelucrare
a eşantionului de urină
**Protocol Soc.Rom.Ped.2019,Tratat Pediatrie 2021 12
 6.2.Examene biohematologice
- în IU joase: teste inflamatorii negative
- în IU înalte: neutrofilie, RFA crescute, retenţie
azotată, anticorpi specifici pentru germenii izolaţi,
hemocultură pozitivă
- în IU recidivantă se recomandă investigaţii
funcţionale mai complexe (funcţie tubulară,
glomerulară, globală)

13
6.3.Imagistică
- echografia(simplă sau cu contrast)
- cistografia micţională:dacă sunt modificări echogra-
fice sau după al doilea episod IU
- scintigrama radioizotopică cu 99Tc DMSA şi
99
Tc DTPA*(iradiere redusă!)
- uro-RMN(cu contrast)
- urografia iv (indicaţie excepţională )
Valoare: evidenţierea malformaţiilor, evaluarea
funcţiilor renale, evidenţierea cicatricilor

*dimercapto-succinic acid(confirmă pielonefrita în primele săptămâni iar

după 4-6 luni indică cicatrici);dietilen-tiamin-pentaacetic acid(investighează
separat funcţia rinichilor);
14
7.Diagnostic diferenţial
- infecţii digestive
- infecţii virale sau bacteriene generale (septicemii,
pneumonii)
- simptome “vezicale” de altă cauză: constipaţia
cronică, vulvo-vaginită, balanită, tulburări
fcţ.vezicale
- apendicita

15
8.Tratament
8.1.IU înalte (pielonefrita acută)
8.1.1.Antibiotice care realizează concentraţii mari în
parenchim renal:betalactamine(ampicilin,amoxicilin)
cefalosporine(gen 2,3)
aminoglicozide(gentamicin)
quinolone
(se pot administra prin monoterapie sau terapie combinată)
-cale de adm.:po sau parenteral
-se instituie în primele 24-48 ore,după recoltarea
uroculturii,iniţial empiric
- durata: 10 zile (în formele severe 15 zile),
16
8.1.2.Alte măsuri
- regim igieno-dietetic: consum crescut de lichide,
igienă locală
- patogenetic: vitamina C, hidratare
- simptomatice(antitermice,antispastice etc)
- alte: educaţie micţională, combaterea constipaţiei

Tratament similar în IU neonatală şi la copiii

cu obstrucţia căilor urinare

17
 8.2.IU joasă
- antibiotice sau sulfamide cu o puternică
concentraţie urinară:
amoxicilină+clavulanat
nitrofurantoin
TMP + SMT
cefalosporine gen.I

- durata: 5 – 8 zile
- alte tratamente: igienă locală, consum abundent de
lichide, combaterea constipaţiei şi al oxiurazei; în
vezică instabilă reeducarea micţională şi oxibutinin

18
8.3.Tratament preventiv
- Indicaţii: IU recidivante (≥2 episoade/6 luni sau ≥3/an)
copiii purtători de uropatii (RVU etc.)
litiaze renale
IU asociată cu vezică neurogenă
după un episod de pielonefrită ac.
manopere instrumentale
imunodeficienţă
8.3.1.Medicamentos
- antiinfecţios: amoxicilină, cefalosporine gen.II,
nitrofurantoin, negram, biseptol, metenamin
Utilizăm doza minimă activă (1/4 – 1/3 din doza de
atac)
19
Tehnica: administrare orală, doză unică, seara la
culcare, fiecare medicament câte 10 - 30 zile prin
rotaţie
Durata de administrare: 3 - 6 luni în IU recidivante,
neobstructive, puseu de pielonefrită acută; 6 - 12 luni
sau până la rezolvarea chirurgicală în pielonefrită
cronică, IU obstructive; toată viaţa în malformaţiile
neoperabile

- vaccinuri împotriva speciilor de E.coli

- merişor

20
8.3.2.Nemedicamentos: igienă locală, micţiuni
regulate, terapia constipaţiei, îndepărtarea
factorilor favorizanţi,circumcizie

8.3.3.Monitorizare
-monitorizare bacteriologică: 1-2/lună în primele
6 luni apoi la 3 luni
-alte criterii: greutate, talie, TA, proteinurie,echo
renal

21
8.4.Tratamentul bacteriuriei asimptomatice
- maximum de incidenţă la fetele de vârstă
preşcolară
- deseori se asociază cu tulburări funcţionale vezicale
- este incert dacă tratamentul antibacterian
diminuează riscul apariţiei cicatricilor renale
- conduita:sub 5 ani-tratament cu antibiotice
peste 5 ani-evaluare imagistică(numai în
anomalii anatomice se recomandă tratament cu
antibiotice)

22
9. Evolutie:
- episod unic
- recurenţe (25 – 50 %)

10.Prognostic, complicaţii
-în majoritatea cazurilor prognostic excelent
-în caz de IU repetitive, risc de cicatrice renală
(mai ales pe fond malformativ, RVU), pielonefrita
cronica.
-rinichiul cicatricial bilateral poate produce HTA,
IRC (interval de apariţie până la 10 ani)

23