HEPATITA CRONICĂ LA COPIL

1.Definiţie: hepatita cronică (HC) este o stare

inflamatorie prelungită a ţesutului hepatic,
predominant interstiţială,fără elemente de
regenerare şi dezorganizare arhitectonică a
lobului (Buligescu). Evoluţia fenomenului peste 6
luni.

2 .Clasificări
2.1.Clasificare etiologică
2.1.1.HC postvirală:
- virusurile hepatitice: VHB*, VHC, VHD, VHG
- alte virusuri:VEB, CMV, HIV, paramixo
*scăderea incidenţei după întroducerea vaccinării
1
 2.1.2. H(C) autoimună
prezenţa autoanticorpilor organ specifici şi nespecifici şi
prezenţa markerilor HLA (D3; D8)

Tipuri I (AAN, ASMA)

II (LKM1) → particular copilului,deseori corelat cu VHC
III (SLA ± AMA, ASMA)

2
2.1.3.HC toxice: - tetraclorură de carbon, plumb, Amanita
phalloides
- tuberculostatice, antiepileptice, MTX,
paracetamol,macrolide
- alcool,droguri(excepţionale)

2.1.4.HC din boli metabolice: FC,deficit alfa 1 AT, Wilson,

hemocromatoza,galactozemia,tirozinemia, colestaza
cronică, glicogenoza tip IV, b.Niemann-Pick tip 2,sindrom
metabolic

2.1.5.HC idiopatică

3
2.2.Clasificare anatomo-patologică

HC persistentă: infiltrat inflamator strict în spaţiul port,

membrana limitantă intactă.
HC agresivă medie: infiltratul inflamator se extinde şi în
lobul, piece-meal necrosis periportal
HC agesivă severă: faţă de precedent se adaugă septuri
fibroase extinse centrolobular, punţi de necroză portal-
centrale şi portal-portale
HC lobulară: inflamaţie şi necroză intra-lobulară,
membrana limitantă intactă

Gradarea şi stadializarea histologică în funcţie de

intensitatea activităţii inflamatorii şi fibrozei
(sisteme de scoruri Knodell, Metavir etc)
4
5
3.Semne clinice

3.1.Manifestări generale: tulburări de

somn,fatigabilitate, iritabilitate, stări subfebrile
neexplicate, randament şcolar scăzut
3.2.Manifestări hepatodigestive
• hepatomegalie cu consistenţă crescută (în
special lobul stg., margine anterioară ascuţită)
• splenomegalie discretă (în special în
H.autoimună şi H.agresivă)
• icter sclerotegumentar + urini hipercrome în
pusee, declanşate de efort.
6
• digestive: inapetenţă, greţuri, vărsături, tulburări
postprandiale, dureri abdominale recurente,
intoleranţă la alimente colecistochinetice, hepatalgii
de efort
3.3.Manifestări sistemice, extrahepatice(în special
în hep.autoimună)
• articulare/musculare: artralgii, artrită, mialgii,
miozită
• cutanate: eritem nodos, vitiligo, eritroză palmară,
steluţe vasculare, erupţii lupice
• hematologice: aplazie medulară, hemoliză,
trombocitopenie, tulb.hemostază
7
• renale: proteinurie, hematurie
• pleuropulmonare: pleurezii, infiltrate pulmonare
• endocrine: DZ, tiroidită, hipercorticism,
hiperestrogenie
• indicii de boală metabolică congenitală(hep.cr.
metabolică)

3.4.Tablou acut (rar): insuficienţă hepatică ac. (H

autoimună, HC agresivă)

Atenţie, bolnavul poate fi mult timp asiptomatic

8
4.Tabloul paraclinic
-sindrom hepatocitolitic: creştere TGO, TGP, OCT,
GGT, sideremie
-sindrom hepatopriv: creştere TP, scădere albumina
s., pseudocolinesteraza s.
-sindrom inflamator: creştere VSH, PCR,gamaglobul.
-sindrom excretobiliar: hiperbilirubinemie
predominant directă, colestază (FA)

modificări imunologice:
• autoanticorpi, celule lupice,FR
• CIC crescute, C3,C4 scăzute,
• markeri HLA
• t.Coombs(poz)
9
markeri virali*
•AgHBs, AgHBe, anti-HBs, anti-HBe,ADN-VHB
•anti-VHD (IgM,IgG)
•anti-VHC, ARN-VHC,serotipare/genotipare
•alte virusuri (CMV, EBV, HIV etc)
*calitativ,cantitativ

examen histologic (esenţial pentru diagnostic)

Obs.:alternativa non-invazivă pentru examen histologic este

fibro-test (măsoară gradul fibrozei prin combinarea
următorilor markeri: alfa 2 macrobolulina, haptoglobina,
apolipoproteina A1, bilirubina totală, GGT; estimează gradul
de activitate prin asocierea ALAT cu markerii de mai sus).

10
• imagistică: US, CT, etc.
• alte: hemogramă, ceruloplasmină s, cuprurie*,
alfa1 AT,testul sudorii**,cromatografia
aminoacizilor urinari, MPZ urinar, porfirie
serică, examen oftalmologic (inel Kayser-
Fleischer*,pată roşie-cireşie maculară***)

*b.Wilson(ceruloplasmina s↓,cupruria↑,cupremia nu este

criteriu de diagnostic
**FC
***sfingolipidoze

11
12
13
14
5.Tratament
5.1.Tratament igienodietetic:
- repaus fizic, psihic
- dietă echilibrată, alimente proaspete, bogate în
calorii (după testarea toleranţei) a evita
conservele, condimentele, alcoolul
- dispensarizare, suport psihologic, orientare
profesională

15
5.2.Tratament etiologic: în hepatitele cr.virale
- IFN alfa 2a, 2b : 12 luni
- alternative/combinaţii: IFN pegylat(în VHC), IFN beta,
IL2, timozina, ribavirin (în VHC), vaccin terapeutic
superantigenic (în VHB),analogi nucleozidici(autorozaţi
în România pt.copii:lamivudin,entecavir,tenofovir în
VHB)

Aprecierea corectă a indicaţiei tratamentului

antiviral este condiţia eficienţei !

16
5.3.Tratament patogenetic
5.3.1.HC postvirală: acid ursodeoxicolic, AINS, N-
acetilcistein
5.3.2. HAI (fără markeri virali)
- predinson şi/sau azatioprină
- alte: ciclosporină, tacrolimus , micofenolat
mofetil (Cellecept), steroizi noi (Budesonid),
anticorpi anti-celule T, peptide blocante HLA
5.3.3.B.Wilson: D-penicilamin
5.4.Tratament simptomatic/suportiv:antispastice,
polivitamine, Fe
5.5.Transplant hepatic
17
Steatoza hepatică non-alcoolică

-conţinut crescut de grăsimi la min.5% din

hepatocite
-afectare hepatică asociată cu sindrom
metabolic(obezitate,insulinorezistenţă/diabet
zaharat,HTA,dislipidemie
-incidenţă la adolescenţi obezi:24-32 %
-laborator:transaminaze crescute, aspect
echografic
- tratament igieno-dietetic
18
6.Profilaxia
- limitarea şi efectuarea corectă a tratamentelor
injectabile, a transfuziilor, a albuminei umane, a
gamaglobulinelor
- controlul virusologic al donatorilor şi gravidelor
- vaccinarea antihepatitică B
- imunoglobuline specifice anti VHB (contaminări
accidentale, nou născuţi cu mame infectate).

19