BOALA PARKINSON

SISTEM EXTRAPIRAMIDAL
 Ganglionii bazali
 Rol în controlul activitatii motorii- realizeaza
controlul motilităţii prin intermediul neuronilor
motori centrali
 Rol in –iniţierea mişcării voluntare
- derularea mişcărilor automate
- în menţinerea posturii
- controlul amplitudinii şi vitezei de operare a
programelor motorii prin reglarea tonusului muscular
- procese cognitive
-perceptie, comportament
 Ganglionii bazali
Denumire Alcătuire sau sinonime
 Nucleul lentiform- Putamen+Globus palidus
 Corpul striat - Nc. Caudat+Nc.
Lentiform
 Neostriat - Nc Caudat+ Putamen
 Paleostriat - Globus palidus
 Arhistriat - Complexul amigdalian
Ganglionii bazali
BOALA PARKINSON
 A fost descrisa prima dată de dr. James
Parkinson - a publicat in 1817 “An essay on
the shaking palsy” in urma observarii a 6
pacienti; numele fiind stabilit 60 de ani mai
tarziu de J.M.Charcot
 Este o boala invalidanta datorita
simptomatologiei motorii
 INCIDENTA
- in Europa 16-19/100000 de locuitori/an;
afectand ~1% din populatia >60 de ani
 DEBUTUL
- intre 40-70 de ani cu varf de frecventa in
decada 6 rareori debutul poate fi chiar inainte
de 30 de ani fiind cunoscute sub numele de
forme juvenile
 EVOLUTIA
- 10-20 de ani dupa care pacientii ajung la
un grad de invaliditate major fiind imobilizati
la pat iar decesul survine printr-o complicatie a
decubitului prelungit
 FIZIOPATOLOGIA
-in cadrul imbatranirii fiziologice a creierului se
produce scaderea numarulu de neuroni de la nivelul
substantei negre mezencefalice de unde se pierd
neuroni dopaminergici
-in boala Parkinson rata pierderii celulelor nigrale
este mai mare decat fiziologic
-manifestarea clinica a bolii apare atunci cand nr de
neuroni din substanta neagra ajunge la circa 20% si
cantitatea de dopamina la jumatate fata de normal
 FIZIOPATOLOGIA
- leziunile neuropatologice caracteristice
bolii Parkinson sunt incluziunile eozinofilice
intracitoplasmatice ce poarta numele de corpi
Lewy- ce reprezinta agregate de proteine
modificate nefunctionale ce nu mai pot fi
epurate
Lewy Body Pathology in PD

1- nc dorsal IX si X, zona intermediara reticulata + bulb olfactiv

2- 1+ nc caudal al rafeului. nc reticulat gigantocelular – tegment pontin

3–2+ mezencefal – SNpc

4- 3+ mesocortex temporal
Braak et al. Neurobiol Aging 2003;24:197-211
5- 4+ neocortex – arii senzitive de asociatie/frontal
6- 5+ neocortex
Rascol O.- Neurology, 2009
CLINIC
- debut insidios cu semne clinice discrete ce
deseori sunt puse pe seama varstei cu agravare
progresiva
- apare tremor izolat la nivelul unui membru ,
- dificultate in efectuarea miscarii datorita
rigiditatii sau bradikineziei;
- tulburare de mers;
- voce monotona;
- tulburari de somn depresie
CLINIC- clasic sdr motor parkinsonian este
hiperton-hipokinetic
 Hipertonia

- este denumita rigiditate ce afecteaza toate

grupele musculare mai ales cele flexoare si
axiale impunand
-atitudinea generala in flexie, cifoza cervicala,
aplecare a trunchiului in fata, coate si
genunchi usor flectati
- probele ce evidentiaza rigiditatea sunt: roata
dintata si blocajul lui Noica
CLINIC
 Hipokinezia
- reprezinta scaderea spontaneitatii miscarilor,
reducerea nr de miscari automate si voluntare sau
saracirea comportamentului motor
- are ca si forma extrema akinezia in care pacientul
intr-un interval variabil nu poate initia nici o miscare
- la nivel facial se manifesta ca si hipomimie – facies
fixat ca o masca lucioasa, scaderea expresivitatii fetei,
- reducerea clipitului, deschiderea excesiva a fantelor
palpebrale
CLINIC

 Hipokinezia
- tulburari de fonatie(hipofonie) si de
pronuntie(dizartrofonie), disfagia
- tulburari de limbaj: repetarea silabelor, accelerarea
catre sfarsitul propozitiei(festinatia vorbirii),
dificultate in initierea vorbirii
- tulburari ale controlului miscarilor fine: scris dificil
deformat cu litere mici(micrografie) probleme in
inchiderea nasturilor, legarea sireturilor,barbieritul
folosirea tacamurilor
- COORDONAREA DEVINE CU TIMPUL
IMPOSIBILA
CLINIC

 Bradikinezia
- insoteste aproape intotdeauna hipokinezia
- reprezinta lentoarea cu care se executa miscarile
 CLINIC
 Tremorul parkinsonian
- predominant de repaus
- frecventa 4-7 cicli/sec
- se atenueaza pana la disparitie in timpul
miscarii voluntare
- dispare in timpul somnului
- se accentueaza la emotii sau la stres usor cum
ar fi calculul aritmetic
- tremorul este asimetric la nivelul membrelor
si apare uneori la nivelul extremitatii cefalice
- a fost asemanat de semiologi cu “numaratul
banilor”
CLINIC

 Instabilitatea posturala
- pierderea cu usurinta a echilibrului cu propulse si
retropulsie involuntara prin alterarea reflexelor care
mentin statiunea bipeda
- in semiologia clasica se spunea ca bolnavul “alearga
dupa centrul lor de greutate” din cauza posturii
flectate si a festinatiei mersului( pacientul initiaza cu
dificultate primul pas apoi accelereaza progresiv cu
pasi mici si repezi si uneori se opresc intr-un
obstacol)
- pasii sunt mici, pacientii cad usor
CLINIC

 Tulburarea de mers
- rezultatul hipokineziei, rigiditatii si alterarii
reflexelor posturale
- la debut apare scaderea balansului bratelor pe langa
corp in timpul mersului deobicei asimetrica
- blocajul motor = freezing este expresia tranzitorie a
akineziei si se caracterizeaza prin imposibilitatea
initierii mersului mai ales in locuri stramte: cadrele
usilor, holuri inguste
ALTE MANIFESTARI CLINICE

 Tulburari de somn: se caracterizeaza prin tonus

muscular crescut in timpul somnului REM( cand
normal apare hipotonie), miscari violente, strigate,
cosmaruri, datorita rigiditatii pacientul nu se poate
intoarce de pe o parte pe alta sau prezinta crampe
musculare, dificultati la adormire, somnolenta diurna
 Sindromul picioarelor nelinistite: mai ales seara sau
noaptea; raspunde la medicatia antiparkinsoniana
ALTE MANIFESTARI CLINICE

 Tulburari vegetative:
- hipotensiune ortostatica
- tulburari de motilitate digestiva( constipatie)
- disurie(poliurie, retentie partiala de urina,
mictiuni imperioase, incontinenta)
- disfunctie sexuala
- dermatita seboreica
- hiperhidroza,
- edeme gambiere
ALTE MANIFESTARI CLINICE

 Tulburari cognitive si psihiatrice:

- apare la circa 40-70% din pacienti
- depresia este uneori prezenta inca de la inceput sau
apare secundar sindromului motor parkinsonian;
dopamina mai are si rolul de mediator al satisfactiei si
placerii
- sindromul disexecutiv caracterizat prin scaderea
atentiei, tulburari de concentraresi incapacitatea de
planuire corecta a actelor motorii si actiunilor mai
complexe
ALTE MANIFESTARI CLINICE

 Diagnosticul de dementa asociat bolii Parkinson

implica diagnosticul de tulburari cognitive la cel
putin 2 ani dupa aparitia semnelor de boala; daca
diagnosticul de dementa este pus inaintea sau la mai
putin de 2 ani se clasifica drept dementa cu corpi
Lewy
 Anxietatea este legata de momentele de exacerbare a
simptomelor motorii
 Sindrom confuzional si halucinatiile pot apare
tranzitor
DIAGNOSTICUL DE BOALA PARKINSON

 Anamneza si examenul neurologic minutios

 Prezenta a cel putin 2 din cele 4 manifestari cardinale:
rigiditate, bradikinezie, tremor si instabilitate
posturala
 Sugestiv ptr diagnostic sunt: debutul asimetric si
raspunsul clinic la levo-dopa
 Nu exista metode paraclinice care sa puna in evidenta
modificari caracteristice bolii Parkinson cu exceptia
SPECT si PET
 Investigarea imagistica cerebrala este esentiala ptr
diagnosticul diferential
 Stadializarea Hoehn şi Yahr modificata
pentru boala Parkinson
 Realizata in 1967, este o scala putin sensibila, dar fiabila,
permite evaluarea globala in Boala Parkinson, clasificand-o
intr-o evolutie de la 1 la 5.
 Stadiul 1 cuprinde semne unilaterale care nu antreneaza
handicap in viata cotidiana, simptome deranjante dar
invalidante; tremor la nivelul unui membru.
 Stadiul 2 cuprinde semne cu predominanta unilaterala, care
antreneaza un oarecare handicap, simptomele sunt bilaterale;
dizabilitatea motorie este minima; afectarea mersului si
posturii; afectare bilaterala usoara recuperare a echilibrului.
 Stadiul 3 cuprinde semne care atesta atingere bilaterala, cu o
anumita instabilitate posturala, bolnavul ramanand totusi
independent; incetinirea semnificativa a miscarilor corpului;
afectarea precoce a echilibrului in timpul mersului sau
ortostatiunii; disfunctie generalizata de severitate medie.
 Scala HOEHN si YAHR modificata

 Stadiul 4 cuprinde semne care antreneaza un

handicap sever si pierderea partiala a autonomiei,
simptome severe; mersul este posibil doar pe distante
limitate; rigiditate si bradikinezie severa; incapabil sa
traiasca singur; tremorul poate fi mai diminuat decat
in stadiile precoce.
 Stadiul 5 in care, bolnavul este in scaun rulant sau la
pat, fara autonomie, necesita ingrijire permanenta,
invaliditate completa.
 Pacientul nostru prezinta stadiul 4 Hoehn si Yahr
 Clasic sunt descrise 2 forme ale bolii
Parkinson:
- forma predominant tremorigena cu evolutie
benigna
- forma predominant rigid-akinetica cu
evolutie mai rapid invalidanta
TRATAMENT MEDICAMENTOS

 Anticolinergice
 Dopaminergice
 Inhibitori de catecol metil transferaza(COMT)
 Inhibitori de monoamin oxidaza B(MAO-B)
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

 Anticolinergice = medicatia nondopaminergica, -

Romparkin, Akineton, Amantadina= Viregyt
 Dopaminergice preparate pe baza de Levodopa -
Madopar, Isicom, Nakom,
 Inhibitori de catecol-o metil transferaza
(COMT)-Entacapone
 Inhibitori de MAO monoamin oxidaza B(MAO-B) -
Rasagilina, Selegilina
 +/- medicatia neuroprotectoare.
 1.ANTICOLINERGICE:
 Trihexifenidilul = romparkin/artane cpr 2 mg
- amelioreaza rigiditatea, hipokinezia, tremorul
- durata scurta de actiune
- contraindicat la cei cu tulburari cognitive si glaucom
- doza 6mg/zi
 Amantadina= viregyt cps 100mg

- folosita initial in tratamentul antiviral

- efect discret pe rigiditate, hipokinezie
- utilizata in asociere la pacientii cu diskinezii ca
urmare a tratamentului indelungat cu levodopa
- doza 300 mg/zi in doze mai mari poate apare:
convulsii, insomnie, confuzie
2.Dopaminergic
 Levo-dopa:
- - actioneaza eficient ameliorand: rigiditatea,
bradikinezia, tremorul, tulburari de mers, controlul
miscarilor fine
- la inceput doze de 300mg/zi in timp fiind necesara
cresterea progresiva pana la 1000 mg/zi
- efecte secundare: datorita faptului ca in periferie se
afla receptori dopaminergici stimularea lor determina:
greata, varsaturi, hipotensiune, tahicardie, aritmii,
constipatie reducerea lor facandu-se prin asociere de
inhibitori periferici de decarboxilaza: carbidopa,
benserazida
 Complicatii tardive ale Levo-dopa:
1. Fluctuatii motorii: alternanta pe parcursul unei zile a
perioadelor de ameliorare ( on) cu perioade de recrudescenta
(off);
2. wearning-off- epuizarea efectului dozei de levo-dopa inainte
de administrarea dozei urmatoarei;
3. fenomenul on-off- instalarea brusca a simptomatologiei
parkinsoniene la un pacient care este in on
2. Diskineziile: miscari involuntare complexe neregulate de
diferite tipuri: coreo-atetoza, distonie la nivelul fetei,
trunchiului, membrelor
Dopaminergic
 Agonistii dopaminergici
- stimuleaza direct receptorii dopaminergici de la nivelul
striatului fara sa aiba nevoie de metabolizare sau transformare
in neuronii dopaminergici
- exista 2 clase:
A. Ergolinici ( derivatii din secara cornuta)
-Bromocriptina
- Pergolidul
- Cabergolina
B. Non-ergolinici:
- Pramipexol
- Ropinirol
- Piribedilul
 Agonistii ergolinici au ca efecte adverse
fibroza pulmonara sau retroperitoneala
ireversibila.
 Pramipexolul si Ropinirolul sunt eficiente in
monoterapie, dar dupa 2-3 ani eficacitatea lor
scade si asocierea cu levo-dopa devine
necesitate
 Ghidurile de diagnostic si tratament sustin ca
tratamentul bolii cu debut < 65 ani sa fie
inceput cu agonist dopaminergic, iar > 65 ani
cu levo-dopa
3. Inhibitori de catecol-O-metil transferaza
( COMT )
 Actioneaza periferic unde reduc degradarea levo-
dopei la 3-O-metildopa rezultand cresterea cantitatii
de levo-dopa ce ajunge la nivel central; datorita
faptului ca actiunea lor vizeaza degradarea levo-dopei
inhibitorii COMT nu se administraza decat impreuna
cu levo-dopa.
- TOLCAPONE de 100/200 mg – efect advers :
hepatotoxicitate
- ENTACAPONE de 200 mg
Este posibila tripla asociere levo-dopa + carbi-dopa +
entacapone = stalevo 50;100;150 mg
4. Inhibitorii de monoamin oxidaza B ( MAO – B )

 Sunt indicati mai ales la debutul bolii

 Mecanismul de actiune consta in inhibarea
degradarii dopaminei la nivel central
- Selegilina 5;10 mg
- Rasagilina 1 mg
5. Tratamenul tulburarilor psihice

 Nu se utilizeaza neuroleptice pt ca ele

agraveaza simptomatologia
 Cele mai bune rezultate se obtin cu Clozapina
dar ea determina agranulocitoza !
HEMOGRAMA ; Quetiapina
6. Tratamentul tulburarilor cognitive
 Rivastigmina – utila atat in dementa asociata
bolii Parkinson cat si dementei cu corpi Lewy
 Concluzie :

 Levodopa ramane cel mai important medicament pt

amelioarea simptomatologiei motorii ( standardul de
aur )
 Agonistii dopaminergici sunt eficienti la debutul
afectiunii si intarzie aparitia complicatiilor
 Pacientii cu forme moderate de boala primesc
levodopa in doze mici fractionate in mai multe prize
 In formele avansate se ajunge in cele din urma la o
schema de asociere de doze maxime
 Implantarea endoscopic a
sondei la nivelul intestinului
 se poate administra gelul intestinal de Levodopa/Carbidopa
(Duodopa).
 Aceasta metoda permite o administrare continua a preparatului
printr-o pompa portabila direct in duoden sau in portiunea
superioara a jejunului.
 Dispozitivul poate sa fie setat cu parametrii de administrare
adaptati individual fiecarui pacient astfel incat sa se obtina un
maxim de eficienta cu un minim de efecte adverse.
 Acest preparat este dedicat pacientilor cu forme avansate de boala
Parkinson care nu mai este controlata de medicatia obisnuita. .
Tratament nemedicamentuos

 Metode chirurgicale
 Palidotomia selectiva stereotaxica: eficienta in ameliorarea
rigiditatii si bradikineziei dar efectele dispar in timp
 Stimularea cerebrala profunda consta in stimularea cu
frecventa foarte inalta la nivelul nucleului subtalamic Luys
realizand depolarizarea permanenta si inactivarea sa –
ameliorarea rigiditatii, bradikineziei, tremurului
 Transplant de celule dopaminergice
 S-a incercat transplantul celulelor de provenienta animala sau
feti morti dar fara rezultate
 Se incearca diferentierea in culturi a celulelor stem neuronale
 TRATAMENT DE
RECUPERARE
scop principal
 controlul simptomatologiei,
 incetinirea progresiei bolii.
 ameliorarea calitatii vietii pacientului,
TRATAMENT DE RECUPERARE/OBIECTIVE:
 mentierea supletei articulare;
 mentierea tonusului muscular normal sau scaderea rigiditatii;
 prevenirea contracturilor / retracturilor,
 corectarea si constientizarea posturii,
 educarea si reeducarea stabilitatii, mobilitatii controlate si abilitatii;
 corectarea tulburarilor si vitezei de mers,
 mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si
psihice mentinerea functionalitatii (ADL)
 imbunatatirea circulatiei;

 reeducarea respiratiei;

 ameliorarea mimicii

 ameliorarea tulburarilor de deglutitie

 ameliorarea deficitului cognitiv

 MIJLOACE
 kinetoterapia
 terapia ocupationala,
 sport fara caracter competitiv;
 hidrokinetoterapia
 logopedia
 consiliere psihologica
MIJLOACE: KINETOTERAPIA
 posturari;

 exercitii de incalzire;
 exercitii de mobilizare articulara/exercitii pentru
mobilitatea gleznei;
 exercitii ptr reducerea tonusului muscular

 exercitii de motilitate si de coordonare;

 exercitii de echilibru;

 exercitii de mers

 exercitii de mimica;

 gimnastica respiratorie;

 terapia de grup;
 PRINCIPII DE KINETOTERAPIE
 Sedintele de kinetoterapie vor fi scurte, cu
pauze intre ele
 zilnic si la domiciliu(minim 30 min/sedinta)
 dimineata si se pot repeta de mai multe ori/zi
 familia invata programul kt
 pat tare, balansoare, scaun inaltat
 EXERCIȚII DE ÎNCĂLZIRE(1)
 Aceste exercitii permit pacientului perceperea  propriului organism,
pana cand va fi in gradul de a face anumite miscari:
 mers inainte si inapoi,
 miscari de  “eliberare” a umerilor, soldurilor, etc.
 1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;
 2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe
torace, iar cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului
; expiratie cu retractarea lui;
 3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la
180˚, se fac inclinari laterale ale genunchilor, cu rotarea capului in
directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori.
 4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa
corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus
( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir.
 EXERCIȚII DE ÎNCĂLZIRE(2)
 5.  in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac
extensii (inspir) si flexii ale membrelor superioare(expir);
 6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face
extensia (inspir) membrelor superioare, flexia lor la
nivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si
flexie pana la nivelul coapselor.
 7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor,  se fac
abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale
capului pe directia de miscare. Se repeta de 10/20 ori
fiecare miscare.
 8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se
flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga, se
revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre;
 MIJLOACE: KINETOTERAPIA-
↓ TONUSULUI MUSCULAR
 ex.relaxare
 balansari lente
 tehnici ritmice pt stimularea ap.vestibular
 initiere ritmica(relaxeaza-te, laa-ma pe mine sa-ti misc...)--
combate si bradikinezia
 rostogolirile ritmice - care scad tonusul musc. si rigiditatea- este
facilitata de initierea ritmica si rotatia segmentelor(DL-DD-DV)
 postura in DV pe o minge va scadea tonusul musc prin
stimularea sinusului carotidian si a depresiei centrilor medulari
 streching lung pasiv(40 sec-pauza-40sec-pauza)
 ↓ Contracturilor
 streching lung pasiv(40 sec-pauza-40sec-
pauza)
 atarnarea de o bara deasupra patului produce
streching lung al trunchiului
 TFNP: IL, RR, IA(CONTRACTIE CONCENTRICA SI
EXCENTRICE FARA PAUZA INTRE INVERSARI), CR
 AMELIORAREA MOBILITATII
 INITIAL: →mobilizari pasive;
 → pasivo-active;
 →active asistate,
 →rezistive (cu ! sa nu creasca rigiditatea)
 pe toate axele de miscare
 pe toata amplitudinea de miscare
 initial simetrice apoi asimetrii intre segmente
 se utilizeaza stimuli senzoriali - auditivi, verbali,
vizuali(muzica ritmica, fluierat, atingeri)
 rotatia
 Rotația

 ameliorarea rotatiei gatului si trunchiului (va

creste si imbunatati echilibru)
 - MS- diag D2 flexie-flexie, abd- rotatia ext a
umarului bilat pt a cotracara cifoza toracala
 -MI diag D1 extensie - extensie, abductie,
rotatie interna a soldului pt contracara flexia si
adductia soldului
 MOBILIZAREA GLEZNEI
 gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se  adapta in mod
eficient. la mers
Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar
ceea ce le face eficiente sunt  modalitatile de executie: lent si
ritmat.
Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii
articulare;
 urmatoarele, la  relaxarea musculaturii plantare si stimularea
la  maxim, a capacitasii    proprioceptive  a piciorului atat in
statica cat si in dinamica.
 EXERCITII - in sezand cu genunchii si piciorele unite, se
ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se ridica
calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la abductia
maxima a membrelor inferioare, revenindu-se apoi in pozitia
 TRANSFERURILE
 din DD- sezand = stabilizari in
sezand(contactii izometrice)
 din sezand - balansari inainte si inapoi apoi
trecere in ortostatism
 EXERCITII PENTRU COORDONARE
 tremorul neintentional si rigiditatea duce la tulburari de
coordonare
 Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu
miscari alternative si ritmice,  pentru a stimula coordonarea
pacientului. Se incepe cu exercitii simple, crescandu-se
gradual dificultatea .
 rotatii de trunchi si miscare de brate concomitent cu pasii de
mers, ritmat
 Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta
intre maini si picioare).
 Exercitii de coordonare cu mingea, bastoane, popice
concomitent cu miscarri m.inf. La aceste exercitii, mingea
este folosita pentru a marca etapele de corectare a  posturii,
succesiunea  fiind urmatoarea: decubit ventral,/pe
genunchi,/
 “cavaler-servant”,/ortostatism.
 EXERCIȚII COORDONARE II

 Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept,

ajutandu-ne cu membrele superioare.
 Decubit dorsal,  cu genunchii flectati, se face
abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite.
 Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat;
 Mers cu un obiect in mana, mutarea obiectului
dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor.
 ex.de mers care sa amelioreze balansul MS si
oscilatii laterale ale trunchiului
 ex.de ,,cules,, si de ,,aranjat,,
 Program FRENKEL
DD:
 -F si E m.inf pe rand, ulterior ambele m.inf

 F - genunchiului, calcaiului pe rotula contralat,

ulterior isi duce calcaiul pe gamba contralat
in sezand - picior in mana kt care isi schimba
pozitia/ isi deseneaza conturul piciorului, face
flexia genunchi si pune picior in conturul respectiv
sta drept, apoi trece in ortost cu genunchi apropiati
in ortostatism - cu piciorul unul inaintea celuilalt,
mersul in zig-zag mersul pe diferite
marcajedesenate
 EXERCIȚII DE ECHILIBRU
 Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si
dinamice.
Echilibrul este consolidat,  atat prin mijloace specifice, de stimuli
(exercitii de mobilizare a capului si trunchi produc modificarea
centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:
 mobilitatea articulara
 coordonarea;
 rapiditatea si  precizia (exercitii cu mingea);
 orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);
 proprioceptia.
 Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:
1.    mersul cu un picior inaintea celuilalt;
2.    mersul lateral;
3.    mersul lateral cu pas incrucisat;
4.    mersul peste obstacole.
CRESTEREA VITEZEI DE MISCARE
 stimuli senzoriali(fluieratul, strigatul, muzica
ritmica) au rol important in recrutarea de
potential de actiune a unitatilor motorii, crescand
viteza de initiere si derulare a miscarii
 stimulii senzoriali pot stimula interesul si
motivatia pacientului
 treptat viteza de miscare creste, concomitent se
amelioreaza mersul
 - ,, pompajul,, - mobilizari pasive ale segmentului
de membru de cateva ori
 - mobilizari active ritmice
 Ameliorarea mersului
 exercitii de motilitate si coordonare;
 exercitii de echilibru; balance
 stopari si schimbari bruste de directie
 cresterea vitezei de miscare
 tehnica Frankel
 talpa ingrosata a pantofului
 Mentinerea autonomiei

 prin scaderea limitarii performantelor fizice si

psihice
 asistenta profilactica si de recuperare prin
antrenament fizic;
 plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a
stimula reactiile de echilibru.
 AMELIORAREA MIMICII
 m.feței
 m.limbii

 m.hiodieni

◎stimuli verbali, atingeri usoare

◎ ex. de inchidere si deschidere a gurii si de mestecat
◎stimularea m.feței , m.hioidieni → masaj cu gheata local
EXERCIȚII DE MIMICĂ
 Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata
relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali,
deoarece servesc la exprimarea emotiilor, astfel:
 exercitii de:
 - ridicarea fruntii,
 strangerea ochilor,
 aratarea  dintilor,
 strambarea nasului,
 zambete,
 umflarea obrajilor alternativ,
 deplasarea limbii pe arcadele dentare,
 deplasarea gurii la dreapta si la stanga, buzele.
 EXERCIȚII DE MIMICĂ

in fata oglinzii:
- ex.analitice pt frunte, sprancene, ochi, gura
- ex.sintetice: globale de ras, plans, furie, mirare
 Ameliorarea deficitului de
deglutitie -
POSTURA - trunchi in rectitudine, col cervicala
aplecat inainte pt a cobori epigloda si a facilita
deglutitia(videofloroscopia)
Atingerea cu cub gheata a luetei
 AMELIORAREA RESPIRATIEI
 prezinta deficit ventilator restrictiv datorita rigiditatii
toraco-abdominale
 ex.de relaxare generala si toracala: yoga, Jackobson
 ex respiratie toracica, abdominala
 amel mobilitatii toracale:
 ex.de intindere
 ex.contrarezistenta ptr tonif m.intercostali
 - presiuni manuale toracice

 coordonarea respiratiei pe pasii de mers

 Terapie ocupationala
 mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii
performantelor fizice si psihice mentinerea
functionalitatii (ADL)
 Realitatea virtuala
 programe de reed coordonarii mi si ms
 Ameliorarea limbajului
 prin terapie de specialitate - LOGOPEDIE-
care cuprinde, in functie de particularitatile
individuale, exercitii de antrenare a
musculaturii aparatului fono-articulator,
 imbunatatirea componentei expresive si
receptive a limbajului,
 Ameliorarea deficitului
PSIHOLOGIC
 deficitul cognitiv =afectarea memoriei,
atentiei, orientarii in timp si spatiu, a
capacitatii de calcul care se poate instala in
timp, in cursul evolutiei bolii,
 se poate ameliora prin proceduri de stimulare
(pe langa tratamentul medicamentos)
 consiliere psihologica: educatia pacientului si
familiei
 logopedie
 HIDROKINETOTERAPIE

36°-37°

- scade rigiditatea extrapiramidala