Sunteți pe pagina 1din 38

Dr Lazar Doina

A fost descrisa in 1817 de James Parkinson


In 1841 a fost descrisa in tratatul Diseases and
Derangements of the Nervous System de catre Marshall Hall
ca paralysis agitans
Definitie
Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa cu evolutie
progresiva ce debuteaza intre 40-70 ani cu un varf in decada
a 6-a de varsta.

Etiopatogenie
Boala Parkinson este consecinta unui proces degenerativ
neuronal difuz ce intereseaza celulele din substanta neagra
mezencefalica determinand o dezorganizare a sistemului de
control al activitatii motorii de la nivelul ganglionilor bazali.
Etiologia B Parkinson idiopatice

-afectiune genetica[ AR PARK2, PARK6, PARKIN,PINK1,PARK7,
DJ1si AD-PARK1, PARK8, LRRK2,PARK9,ATP13A2]


-factori de mediu implicati [ infectii cu virusuri, bacterii, toxine]
Pesticide , ierbicide
Consumul de Annona muricans in Guadalupe
Infectii cu Helicobacter Jejuni
Patogenia Bolii Parkinson
-tulburari ale lantului respirator celular la nivel mitocondrial
-eliberarea de radicali liberi
-reducerea nivelului de glutation si glutation peroxidaza
-cresterea concentratiei Fe in neuronii dopaminenrgici
-agregare de sinucleina[ proteina cu rol in mentinerea
integritatii membranei celulare]
-proces inflamator prezent la nivelul neuronilor dopaminergici
din substanta neagra
-varsta[cresterea sperantei de viata creste incidenta BP,
tulburari ale homeostaziei Fe]
- toxicitatea dopaminei
Salvador Dali
Gen Francisco Franco Adolf Hitler
Muhammad Ali Michael J Fox
Este caracterizata de simptome motorii si nonmotorii

Simptomele motorii cardinale sunt
1. bradikinezia
2. rigiditatea
3. tremor de repaus
4. instabilitate posturala

Simptomele nonmotorii mai frecvente sunt
1. Depresia
2. Dementa
3. Psihoza drog indusa




Semne clinice majore

1.Tremor de repaus
2. Bradikinezia-Hipokinezia
3. Rigiditatea musculara
4. Instabilitate posturala

Bradikinezia
-scaderea vitezei de realizare a miscarilor [ lentoare]
-debutul este subtil pacientul acuzand slabiciune, oboseala
-pierderea expresiei faciale [ facies fijat, poker face],
scaderea clipitului, pierderea miscarilor spontane
-modificari ale scrisului[ micrografia]
Hipokinezie -dificultate in initierea actelor motorii , evidenta
atunci cand se trece de la un tip de miscare la altul [ dupa o
perioada de blocaj motor]
-determina un aspect global de saracire a complexitatii
comportamentului motor
-forma extrema a hipokineziei este akinezia

Tremor parkinsonian
-tremor de repaus cu o frecventa de 4-7 Hz

- debutul este de obicei unilateral la nivelul extremitatii membrului
superior sau inferior si se produce in 3 planuri

-aspectul este de rasucire a unei tigarisau numaratul de
monezisau pentru membrele inferioare de pedalare
-uneori afecteaza barbia, limba

-initial este diminuat in cursul miscarilor voluntare
-este accentuat de frig, emotii, privarea de somn
-dispare in timpul somnului


Rigiditate extrapiramidala

-intereseaza toate grupele musculare atat agoniste cat si
antagoniste, predominand la radacina membrelor si
musculatura axiala
- ceroasa-la miscarile pasive ale segmentelor se intampina o
rezistenta egala atat in flexie cat si in extensie
- plastica- dupa miscarea pasiva segmentele pastreaza noua
postura imprimata
-fen de roata dintata - la mobilizari pasive se percepe o
succesiune de scurte intreruperi a contractiei ; se evidentiaza
prin proba lui Noica
-face dificila ridicarea din pozitia sezanda si intoarcerea in pat

Instabilitate posturala

-rezulta din rigiditate axiala , bradikinezie si pierderea
reflexelor posturale
-apare tardiv in cursul evolutiei bolii
-se asociaza cu tulburari de mers[ dificultate in demaraj,
mentinerea mersului, festinatie]
-festinatia este o tulb de mers caracterizata prin pasi rapizi si
imposibilitatea de a se opri
-poate conduce la caderi si fracturi
Complicatii motorii

-apar in formele avansate de boala

-fenomen de wearing off=pierdere a calitatii raspunsului la
medicatia dopaminergica timp de cateva ore dupa ultima
doza

-dischinezii=miscari hiperkinetice asociate cu un exces de
dopamina
Simptome nonmotorii

A. Neuropsihiatrice
B. Tulburari de somn
C. Tulburari autonome
D. Tulburari senzoriale
A. Neuropsihiatrice

1. Tulburari cognitive
2. Depresie
3. Psihoza
4. Tulburari compulsive


B.Tulburari de somn

-insomnii, hipersomnii diurne
-RBD [REM sleep behaviour disorder]

C.Tulburari autonome

-gastrointestinale[constipatie,tulb salivare, tulb dentare, tulb de
deglutitie

-disfunctii urinare

-hipotensiune ortostatica
Tulburari senzoriale

-hiposmie
-tulb vizuale
-parestezii, crampe, tremor intern, neliniste

- debut insidios cu depresie, anosmie,constipatie, tremor
unilateral

-atitudine in semn de intrebare

-facies fijat, hipomimic, poker face

-mers cu pasi mici,fara balansul membrelor superioare, fen de
freeze, kinezie paradoxala,

-tremor parkinsonian[de repaus , de postura]
-rigiditate extrapiramidala

-dificultate in initierea miscarilor[ hipokinezie] , scaderea
vitezei de executiei a miscarilor[ bradikinezie]

-tulburari de limbaj[ bradilalie, hipofemie]

-tulburari de scris [ micrografie]

-tulb vegetative[ sialoree, hipercrinie sebacee]

-Tulburari psihice[ depresie]

DIAGNOSTICUL POZITIV al Bolii Parkinson se face pe baza
criteriilor UK Parkinsons Disease Society Brain Bank Clinical
Diagnostic Criteria

Criterii de confirmare
-bradikinezie
asociata cu cel putin unul dintre
-rigiditate musculara
-tremor cu F 4-6 HZ
-instabilitate musculara
Criterii de sustinere[ cel putin 3 pentru Boala Parkinson
definita]

-debut unilateral
-evolutie progresiva
-asimetrie persistenta
-raspuns la L-Dopa
-coree severa indusa de L-Dopa
-responsivitate la L-Dopa cel putin 5 ani
-evolutie clinica clinica.10 ani

Diagnosticul pozitiv este clinic

Examenele paraclinice CT cerebral, MRI sunt efectuate pentru
excluderea altor afectiuni care sunt incluse in diagnosticul
diferential

*Pet 18F-Dopa
*Spect cu beta CIT

Diagnostic diferential
Parkinsonism secundar
-toxic[ Mn, CO]
-medicamentos[ neuroleptice, metoclopramid, valproat,
blocanti ai canalelor de calciu]
-vascular[ lacune, B. Binswanger, hidrocefalii, TCC, tumori]
-infectii[ parkinsonism postencefalitic,HIV, B jakob-
Creutfeldt],
Parkinsonismul din alte boli eredodegenerative[ demente,
complexul Parkinson-SLA-dementa]
Sdr Parkinson plus[ paralizia supranucleara progresiva, atrofia
multisistemica, sdr Shy- Drager ]

1.Levo-dopa
2.Agonisti dopaminergici
3. Inhibitori selectivi de MOA-B
4.Inhibitori de COMT
5. Neuroprotectoare
6. Interventii chirurgicale
-disconfort si jena din cauza tremuraturii
-mobilitate dificila prin hipertonie
-caderi
-dureri musculare
-dificultatea de a se intoarce in pat sau de a se ridica in sezut
-fen de freeze
-tulburari de somn
-comunicare deficitara prin tulb de vorbire[ bradilalie] si tulb de
scris[ micrografie]
-incapacitate de autoingrijire
-in perioada terminala [ imobilitate permanenta prin rigiditate
accentuata]
-executam miscari pasive si active pentru prevenire contractiilor
deformarilor articulare
-promovarea activitatilor de reeducare functionala a mersului
[ educam pacientul sa se deplaseze cu baza larga de sustinere,in
timpul mersului tinuta sa fie dreapta , cu mainile la spate,
mentinerea balansului membrelor superioare]
-gimnastica medicala pentru mentinerea troficitatii musculare si
pentru prevenirea retractiilor tendinoase
-exercitii de trecere din pozitia sezanda in ortostatism
-masuri de restabilire a confortului prin repozitionare, masajul
spatelui
-exercitii pentru efectuare toaletei [ imbracat, dezbracat]
-combaterea dificultatilor de a se alimenta , incalta, imbraca prin
folosirea de imbracaminte fara nasturi, incalataminte fara
sireturi, folosirea de alimente de consistenta scazuta, carne
taiata marunt.

-ameliorarea mobilitatii
-prevenirea eventualelor accidente grave
-efectuarea de gimnastica medicala
-pastrarea capacitatii de comunicare
-asigurarea unui mediu ambiant optim
-asigurarea unei alimentatii adecvate [ din cauza tremorului]
-asigurarea confortului pacientului
-asigurarea odihnei bolnavului
-mentinerea igienei corporale
-identificarea factorilor care contribuie la starile depresive
executarea de miscari pasive si active pentru
prevenire contractiilor deformarilor articulare
promovarea activitatilor de reeducare
functionala a mersului
-gimnastica medicala pentru mentinerea
troficitatii musculare si pentru prevenirea
retractiilor tendinoase
-exercitii de trecere din pozitia sezanda in
ortostatism
-masuri de restabilire a confortului prin
repozitionare, masajul spatelui




-exercitii pentru efectuare toaletei [ imbracat,
dezbracat]
-combaterea dificultatilor de a se alimenta ,
incalta, imbraca, prin folosirea de
imbracaminte fara nasturi, incalataminte fara
sireturi, folosirea de alimente de consistenta
scazuta, carne taiata marunt


- Consemnarea in fisa de ingrijiri a pacientului a
administarii medicatiei, durata efectului medicatiei
antiparkinsoniene si eventual aparitia de efecte
adverse
- Administrarea corecta a medicatiei dupa schema si
orarul stabilite de medic
-monitorizarea valorilor TA pentru depistarea
hipotensiunii arteriala