Osteoporoza sau sindromul Leriche Este o afectiune grava a sistemului osos, care a devenit o problema majora de sanatate publica,

datorita unui dezechilibru prelungit intre procesul de degradare si cel de recuperare a masei osoase. Acest proces este corelat, semnificativ, cu varsta: intre 30-35 de ani exista o perioada de stabilitate a masei de tesut osos, dar dupa 35-40 de ani apare fenomenul de pierdere a masei osoase, mai pregnant la femei, cu accentuare dupa perioada de menopauza, odata cu scaderea nivelului hormonal. Boala se caracterizeaza prin decalcifierea treptata a oaselor sau a tesuturilor spongioase, subtierea stratului acoperitor de cartilagii si scaderea densitatii oaselor din organism, ceea ce duce, usor, la fracturi de sold, coaste, maini, picioare si coloana vertebrala, uneori chiar dupa un simplu stranut. Vertebrele, coastele si oasele dorso-lombare devin ca niste felii de svaiter, cu goluri in interior, ale caror rezistenta va depinde de densitatea lor si de presiunile exercitate (traumatisme prin loviri sau caderi). Adesea, osteoporoza este supranumita hotul tacut, cu o evolutie silentioasa, slabind rezistenta oaselor intr-o perioada indelungata, fara a fi simtita din timp. Pierderea de masa osoasa este provocata de o alimentatie saraca in calciu, fluor si vitamine (D, E, B12), exces de cafea, tutun si alcool ; tutunul creste aciditatea oaselor si blocheaza capacitatea estrogenilor de a proteja oasele in timp ce alcoolul poate bloca absorbtia calciului. Alti factori de risc sunt diabetul zaharat, muncile fizice foarte intense, sedentarismul, imobilizarea prelungita la pat, insuficienta tiroidiana, hemiplegia, bolile pulmonare obstructive si tratamentul indelungat cu corticosteroizi care, dupa 2-3 ani, reduce masa osoasa la jumatate. De asemenea, terapiile

unilaterale cu calciu, hormoni tiroidieni, estrogeni sau progesteron pot mari riscul osteoporozei prin formarea unor depozite de calciu (osteofite, ciocuri) in alte tesuturi ale corpului. Dupa aceasta diminuare a masei, oasele nu se mai refac, in totalitate, ceea ce impune ca tratamentul preventiv sa inceapa inca din perioada pubertatii cand trebuie asigurat un plafon zilnic de 1 gram calciu, prin consum regulat de produse lactate, paralel cu o permanenta activitate sportiva in aer liber (in scoala si universitate), minim o ora pe zi, pentru a asigura formarea si mentinerea unui schelet sanatos. Copilul cu o masa musculo-scheletica normala va avea o structura osoasa robusta, in timp ce copilul firav va avea oase fragile, care se frang usor. Pentru fixarea calciului este necesara vitamina D, in cantitate de 400 unitati zilnice, administrate atat la copii, adolescenti cat si la femei dupa varsta menopauzei. O statistica efectuata in 19 tari de pe toate continentele arata ca 97% dintre pacientii spitalizati cu fracturi osteoporozice prezinta mari carente de vitamina D. Rezultatele unui studiu demonstreaza ca, in Romania, 70% dintre copii nu au asigurata cantitatea de calciu si vitamina D necesara zilnic. Este de asteptat ca la acestia, osteoporoza sa se instaleze cu aprox. 10 ani mai devreme. Se avertizeaza chiar ca in urmatorii 50 de ani va exista o dublare a numarului de fracturi osteoporozice. La femei, dupa menopauza, apar deficite progresive de calciu si de hormoni estrogeni astfel ca, pana la varsta de 80 de ani, pierd circa 30-60% din masa osoasa si scad in inaltime cu pana la 15 cm. In acest interval de timp, una din trei femei va suferi o fractura osteoporozica. O mare atentie trebuie sa fie acordata osteoporozei post-menopauzica

intrucat poate evolua spre afectiuni grave, cu cresterea incidentei infarctului miocardic, a afectiunilor coronariene, a tromboembolismului venos si, in unele cazuri, a cancerului de san. Nici barbatii nu sunt feriti de efectele osteoporozei datorita carentei in hormoni androgeni astfel ca pana la 70 de ani pierd 15-30% din masa osoasa si scad in inaltime cu pana la 6 cm. Desi frecventa bolii la barbati este mai redusa de 4 ori decat la femei, fracturile de sold sunt posibile la unul din 5 barbati dar cu urmari mult mai grave. La 2 ani dupa fracturarea soldului, 20% dintre suferinzi trebuie sa frecventeze adesea insitutiile sanitare iar alti 20% devin dependenti de ajutorul membrilor de familie pentru a se deplasa. In functie de cauzele declansatoare, osteoporoza este de trei tipuri: de menopauza, de batranete si secundara. Osteoporoza de menopauza se instaleaza dupa 35-45 de ani, cand activitatea hormonala a femeii se degradeaza treptat sau dupa unele interventii chirurgicale, cu extirparea organelor genitale. Osteoporoza senila, de batranete se constata la ambele sexe, ca urmare a scaderii rezistentei oaselor datorita unei dezechilibrari a raportului dintre celulele osteoformative si cele osteodistructive. Osteoporoza secundara apare la orice varsta prin distrugerea osului normal, provocata de unele boli (neoplazice, endocrine, digestive), a unei alimentatii deficitare (in calciu, fosfor si vitamine), imobilizarea prelungita la pat sau folosirea in exces a unor medicamente

de sinteza chimica (cortizon, citostatice, barbiturice, heparina etc). Tratamentele naturiste In prevenirea si combaterea osteoporozei sunt deosebit de eficiente daca sunt aplicate corect. Se recomanda consumul de bitter suedez (3-5 lingurite pe zi) precum si ceaiuri (3-4 cani pe zi) cu fructe de catina alba si macese, frunze de mesteacan, frasin, coacaz negru, zmeur, urzica, turita mare si coada calului. Este indicat ceaiul din samanta de schinduf (o lingurita pulbere la o cana de ceai din coada soricelului sau coada calului de 4 ori pe zi). In mod diferentiat se recomanda pentru femei un decoct din lemn-dulce (6 parti), talpa gastei (2 parti) si salvie (1 parte), iar pentru barbati un amestec de ghimpe (5 parti), scanteiuta (1 parte) si saschiu (1 parte). Acestea se fierb 5 minute la foc redus, se infuzeaza 10 minute acoperit si se beau 3-4 cani pe zi, inainte de mesele principale, timp de o luna pe trimestru. In uz extern se folosesc baile generale cu herba de coada calului sau coada soricelului (200 g la cada). Sunt eficiente masajele locale cu extract uleios sau extract hidroalcoolic de coada soricelului, ulei de catina, sunatoare, musetel si rasina de conifere. Apiterapia propune, in primul rand, laptisor de matca (pentru femei) si apilarnil (pentru barbati) care stopeaza decalcifierea oaselor, tonifica, energizeaza si intinereste tesuturile.

La ambele sexe sunt eficiente mielitele din 500 g miere de albine cu un amestec din muguri proaspeti de coacaz negru, frasin, malin, mesteacan, zmeur si mar (cate 70 g din fiecare), avand efecte in distrugerea microbilor si dinamizarea organismului. Daca mugurii sunt uscati se foloseste 1 kg miere de albine iar dupa macerare se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi. Un alt preparat se obtine din miere de albine cu propolis, polen si fructe de catina alba, din care se iau 3 lingurite pe zi. Regimul alimentar Se diferentiaza pe varste avand efecte preventive sau curative.In copilarie, alimentatia va fi suplimentata cu nutrienti care contin calciu, fluor, seleniu si vitamine (D, E, C, complexul B). Aceste componente vor fi asigurate prin alimente bogate in proteine (lapte, oua, carne de vita si pasare, zarzavaturi, fructe), cu convingerea ca orice dezechilibru din copilarie poate avea repercursiuni pentru tot restul vietii. La varsta adulta, dupa oprirea cresterii oaselor, alimentatia va cuprinde produse, predominant, vegetariene, bogate in vitamine, din care sa nu lipseasca morcov, sfecla rosie, ceapa, cu efecte in intarirea oaselor si in combaterea osteoporozei. Sunt recomandate alimentele usor de digerat, supe de legume si zarzavaturi, lactate bogate in calciu (iaurt, lapte, branzeturi), peste gras (somon, ton, macrou, sardine) consumate saptamanal pentru continutul ridicat in vitamina D. Se mai consuma un ou la doua zile, carne fiarta sau inabusita de vita si pasare iar la sfarsitul mesei se beau sucuri naturale de fructe (inclusiv citrice) sau ceaiuri fierbinti de tei si musetel. Se exclud carnea de porc si vanat, grasimile animale care intensifica pierderile de

calciu precum si excesul de cafea, alcool si tutun care favorizeaza scaderea rezistentei oaselor, mai ales la barbati. Dupa varsta menopauzei, alimentatia va cuprinde produse usor digerabile, preparate numai prin fierbere, evitand excesele de carne, dulciuri, cafea, alcool si tutun care maresc riscurile evolutiei osteoporozei. Dupa varsta de 70 de ani sunt indicate consumurile de lactate, legume, fructe si produse apicole in timp ce consumul de alcool, tutun si cafea va deveni strict ocazional si in doze minime. La toate varstele se poate lua un preparat complex cu coji de oua macinate si amestecate cu miere de albine si suc de lamaie din care se consuma cate 1 lingurita de 3 ori pe zi, asigurand necesarul de calciu asimilabil. Regimul de viata Impune un program regulat de miscare in aer liber si la soare, incepand chiar din copilarie, pentru a asigura dezvoltarea armonioasa a muschilor si scheletului. Soarele este principalul factor activator al sintezei vitaminei D, necesara in formarea sarurilor de calciu. Exercitiile fizice constituie o metoda profilactica pentru osteoporoza. Efectuate zilnic sau de doua ori pe satpamana, se pastreaza densitatea tesuturilor la nivelul colului femural si al coloanei vertebrale, reducand riscul unor fracturi si al durerilor articulare. Sunt eficace exercitiile pentru spate, alergari sau plimbari (2-3 ore mers pe jos) si sporturi corespunzatoare eforturilor fizice posibile.

Dupa oprirea evolutiei bolii, preocuparile bolnavului trebuie sa fie concentrate spre reluarea functiilor organelor distruse, pentru a intra intr-o viata normala.

Osteoporoza Osteoporoza este o boala sistemica a scheletului, ce duce la fragilitate osoasa, cu mare risc de producere a fracturilor, chiar in conditiile unor accidente nesemnificative. De ce devin fragile oasele la bolnavii de osteoporoza? Boala este o consecinta a reducerii cantitative a masei osoase, ce duce la modificarea arhitecturii oaselor, acestea devenind din ce in ce mai subtiri, cu interiorul moale si poros, de unde si numele bolii. Aceasta stare patologica se caracterizeaza deci printr-o cantitate atat de scazuta de material osos, incat fractura se produce chiar si atunci cand osul este supus la o forta minima, de exemplu o alunecare in casa ori pe gheata, cele mai grave fiind fracturile de bazin, de coloana vertebrala ori col femural (sold). Pe toata durata vietii se desfasoara un proces continuu, imperceptibil, de remodelaj osos, la care iau parte doua tipuri de celule: unele care distrug si altele care depun material osos. In remodelarea unui os, femeia pierde 50% din partea spongioasa si 35% din cea corticala, in timp ce barbatul pierde 35%, respectiv 20%. Aceasta rarefiere incepe dupa 35-40 de ani, accentuandu-se la menopauza, pe o perioada de 10 ani, cand pierderea este de 1-2%, fata de doar 0,3% in rest. Dramatica de-a dreptul este reducerea masei osoase in cazul inlaturarii ovarelor, cand se pierde 12% material osos in primii doi ani de la operatie.

Osteoporoza poate afecta insa si femeile mai tinere, varstnicii si adultii carora le creeaza un mare risc de fracturi, cu grad mai ridicat de dificultate in vindecare. Se poate spune ca osteoporoza este o boala ce rezulta din tulburarea mecanismului de remodelare a osului, cand se resoarbe mai multa substanta osoasa si se depune in loc mai putina. Factorii ce produc boala Motivele aparitiei osteoporozei nu sunt pe deplin cunoscute si nu exista un acord asupra lor. In mare, ea este rezultatul urmatoarelor cauze: modificari in starea de sanatate legate de inlaturarea ovarelor si deci instalarea unei menopauze chirurgicale timpurii, menopauza prematura, absenta menstruatiilor (amenoree), cresterea secretiei glandei tiroide, boli cronice ale rinichilor, diabet zaharat, afectiuni cronice ale intestinelor, suferinte psihice grave cu abolirea poftei de mancare, alcoolism avansat, poliartrita reumatoida, imobilizare indelungata la pat. Alte cauze ce pot fi mentionate: aport scazut de calciu, anemii cronice, sechele dupa operatii pe stomac si intestine, abuz de cafea, tratamente indelungate cu cortizon, diuretice, antiacide ori extracte de tiroida, absenta expunerii la soare, deci scaderea vitaminei D, inaltime sub 1,60 m. Factorii ereditari incriminati in osteoporoza se refera la sexul feminin, mult mai expus la aceasta maladie (mai ales in primii ani dupa instalarea menopauzei), in special in cazul femeilor cu silueta zvelta si pielea de culoare alba. Cand poate afirma o persoana ca sufera de osteoporoza?

In general, prezenta acestei boli nu poate fi detectata decat in momentul cand survine o fractura, iar inainte de aplicarea tratamentului ortopedic se face un examen radiologic, acesta fiind esential in stabilirea diagnosticului. Foarte rar, simptomele bolii sunt observate la ambele sexe, dar mai mult la femei aflate la o varsta inaintata, prin dureri severe si prin scaderea in inaltime a persoanei respective din cauza tasarii vertebrelor. Este esential ca persoanele trecute de 50 de ani si care stiu ca prezinta un risc de osteoporoza sa consulte medicul. Osteoporoza este o problema de "granita" intre reumatologie, endocrinologie, ginecologie, medicina generala, geriatrie, ortopedie si necesita un examen obligatoriu radiologic si de laborator. Ce trebuie intreprins pentru prevenirea si tratarea acestei maladii? Osteoporoza nu este un reumatism in adevaratul sens medical al cuvantului, dar la fel ca si pentru acest grup de boli, inainte de a incepe un tratament cu medicamente antireumatice, trebuie pusa intrebarea: Cum stati cu stomacul si cu intestinele? Motivatia intrebarii, foarte importanta pentru bolnav, consta in faptul ca medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene de sinteza - deci necortizonice folosite fara discernamant si in osteoporoza, produc leziuni hemoragice digestive, chiar administrate injectabil sau sub forma de supozitoare. Cercetatori competenti afirma ca aceste medicamente pot ele insele sa perpetueze o boala

inflamatorie reumatismala, prin microleziuni intestinale, leziuni ce pot sta si la originea multor afectiuni cronice degenerative. Dieta - mijloc natural de intarire a oaselor Exista parerea ca prin alimentatia cu cruditati si post poate fi, daca nu vindecata, cel putin semnificativ ameliorata orice boala, inclusiv osteoporoza, deoarece modul gresit de alimentatie reprezinta cauza principala a degenerarii oaselor (a incheieturilor si nu numai a lor). Moderatia ar trebui sa devina "regula de aur" a regimului alimentar. Persoanele cu exces ponderal trebuie sa stie ca celulele grase din corp elibereaza hormoni cu rol de diminuare a calciului din oase. De asemenea, nici articulatiile nu pot rezista mult timp la plusul de kilograme. In consecinta, aceste persoane trebuie sa reduca din ratia zilnica de calorii dar - atentie! - sa creasca in acelasi timp aportul cotidian de apa. Orice cura de slabire care nu tine cont de aceasta recomandare aduce in mod sigur consecinte grave. Intrucat osteoporoza este o boala produsa in mod cert prin demineralizare (calciu, fosfor, magneziu, fier, mangan etc.) sau prin carenta de vitamina D, este absolut necesar ca alimentele consumate sa asigure aceste elemente ce intra in alcatuirea oaselor (calciul se gaseste in lapte si derivatele sale, carne, peste, paine, spanac, fructe, nuci cat mai proaspete). O remarca: excesul de proteine duce si el la osteoporoza, chiar la tineri, si invers, consumul sporit de vegetale are efect protector.

Lipsa enzimelor din hrana, prin orice prelucrare termica a alimentelor, duce la deprecierea mineralelor, favorizand aparitia bolilor oaselor. Toate acestea ar putea explica constatarea ca peste 3/4 din populatie are continutul de calciu din organism mai mult sau mai putin scazut. (Atentie! Laptele contine mai mult calciu decat alte produse alimentare, iar drojdia de bere - mai multe enzime decat iaurtul). Starea oaselor. Vitamina D si expunerea la soare Rolul acestei vitamine in dezvoltarea si remodelarea oaselor este cunoscut de mult timp. Calciul nu poate fi folosit in organism daca aceasta vitamina lipseste sau se afla intr-o forma inactiva. Peste 80% din bolnavii de toate cauzele internati intr-un spital au deficit de vitamina D. Principalele cauze ce conduc la acest deficit (nu numai in osteoporoza) sunt: aport scazut de alimente bogate in vitamina D (ficat, peste, oua - un ou aduce 70 de unitati, lapte - 250 ml lapte aduc un aport de 100 unitati), o insuficienta expunere la soare (doar expunerea mainilor si a fetei - aproximativ 600 cm2 de piele, pe o durata de 10 minute, asigura necesarul vitaminic pentru cateva zile), unele tratamente anticonvulsive, boli de rinichi, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, lipsa soarelui in sezonul de iarna, hormonul glandei paratiroide crescut, scaderea calciului in sange. La batrani, expunerea redusa la soare si hrana saraca in vitamina D sunt factori majori ai deficitului acestei vitamine. De mare importanta practica poate fi o observatie

comunicata de curand, si anume ca deficitul de vitamina D poate sa produca un sindrom dureros. Iata de ce se recomanda ca in prezenta unei dureri, inainte de a lua antinevralgice, sa se evalueze starea la zi a vitaminei D in organism, evitand astfel medicamentele ce pot altera si mai mult metabolismul acestei vitamine. Apa si osteoporoza Cunoscand ca toate oasele au mici orificii prin care penetreaza vase de sange, apare foarte logic ca in cazul tratamentului osteoporozei sa se asigure un aport sporit de apa pentru pastrarea unui sange cat mai putin vascos, cat mai fluid. Seara, se recomanda administrarea unei mici cantitati de apa cu o tableta de calciu, in scopul de a compensa scurgerea de calciu prin urina, ce are loc in a doua jumatate a noptii. Este important de stiut ca medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene de sinteza (Diclofenac, Indometacin, Voltaren s.a.) impiedica resorbtia de calciu din intestin la femeia aflata dupa menopauza. Exercitiile fizice fac parte si ele din tratamentul osteoporozei. Cei ce duc o viata sedentara ori sunt imobilizati la pat sunt mai des atinsi de aceasta boala, chiar si miscarile pasive fiind utile. Elementele ce pot proteja impotriva osteoporozei sunt mici cantitati de calciu si vitamina D. Ambele pot fi asigurate prin alimente corespunzatoare, prin expunerea corecta la actiunea razelor solare, renuntarea la fumat, exercitii fizice cu accent pentru indreptarea unor pozitii vicioase,

alimentatie variata si echilibrata. Terapia cu fluor nu s-a impus, deoarece nu a convins si, pe deasupra, dozele de peste 50 mg (necesarul considerat eficient fiind 150 mg) produc deseori dureri greu de suportat. Manganul trebuie asigurat printr-o alimentatie cat mai variata si mai putin prin tablete. Tratamentul substitutiv hormonal al menopauzei (am aratat ca ea este evident implicata in osteoporoza) este util, dar numai cu o atenta cantarire a raportului beneficiu/risc, data fiind incidenta crescuta a tumorilor de uter, san sau ovare, la asemenea tratament. Durerile, daca sunt prezente, recomand sa fie combatute mai putin cu medicamente si mai mult cu mijloace naturale, deoarece toate tratamentele cu preparate antireumatice sunt frecvent urmate de efecte nedorite. Se poate apela la bai "neutre" practicate la o temperatura de 36oC (care nu modifica temperatura interna a corpului), timp de 30-40 minute, in pozitie sezanda, iar pe durata ei se pot face tentative "imaginative", adica sa va inchipuiti ca nu va mai doare nimic, ca tot corpul este mai usor, ca totul este bine. Se poate apela la presopunctura si acupunctura, la homeopatie, bioenergie etc., dar repet: cat mai putine medicamente. Proteinele morfogene reprezinta marea speranta de vindecare viitoare a osteoporozei si nu numai, ele permitand vindecarea in cateva zile a fracturilor. De asemenea, fac sa creasca dinti in locul celor extrasi, iar unii cercetatori avanseaza parerea ca in 10-15 ani nu va mai fi nevoie ca o echipa de 10-15

chirurgi sa aplice timp de 15 ore o grefa de brat in locul unuia amputat accidental, deoarece folosind aceste proteine morfogene, segmentul amputat va creste din nou. EXISTA DUMNEZEU IN TOATE! O boala care iubeste femeile Desi nu figureaza printre primele cauze de deces, osteoporoza este o afectiune de temut, deoarece ea poate actiona ani de zile, fara a putea fi detectata. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ea se numara printre bolile majore ale epocii moderne, tributara unui anumit stil de viata, dar si prelungirii duratei de viata. In mod obisnuit, femeile sint victimele obisnuite ale osteoporozei, datorita pierderilor osoase in urma menopauzei, pierderi induse de deficitul estrogenic. Circa 40-50 la suta din femeile de peste 50 de ani prezinta conditiile necesare ale unor fracturi de natura osteoporozica. Barbatii, in schimb, sint mai putin atinsi, ei dezvoltind osteoporoza la virste mai inaintate. Ce este osteoporoza si care sint factorii de risc Osteoporoza este o boala caracterizata prin reducerea masei osoase si deteriorari ale tesutului osos. Acest lucru mareste fragilitatea oaselor si creste riscul fracturilor, care se produc spontan sau in urma unor traumatisme minime. Osteoporoza este insa o boala ale carei consecinte sint foarte grave, in circa 60 la suta din cazuri ea fiind cauza unor handicapuri severe sau chiar a unor decese (fractura de sold este fatala in 30 la suta din

cazuri). In afara de aceasta, recuperarea este incompleta, iar in 30 la suta din cazuri este nevoie de ingrijiri costisitoare pe termen lung. Risc maxim la europene si asiatice minione Ea nu este insa o fatalitate, daca este prevenita din timp. Riscul maxim de boala se intilneste la femeile albe si asiatice care sint minione sau la cele cu istoric familial pozitiv. Printre factorii de risc se numara deficitul estrogenic, menopauza, reducerea exercitiilor fizice, bolile endocrine, fumatul, alcoolul, cafeaua, afectiunile digestive, respiratorii si ginecologice. Diagnostic si semne clinice Osteoporoza comuna este clasic impartita in: osteoporoza de tip I, care se manifesta prin dureri, iar radiologic prin tasari vertebrale, si osteoporoza de tip II, care este osteoporoza fiziologica a senescentei, ce se exprima prin imbatrinirea normala a scheletului si se intilneste la toti subiectii virstnici. Cea de tip I afecteaza femeile aflate la 15-20 de ani dupa menopauza, iar cea de tip II se intilneste la ambele sexe, insa dupa virsta de 70 de ani. Semnele clinice sint: dureri de tip mecanic, calmate de repaus, cele vertebrale (tasari) sau date de fracturi (antebrat, col femural). Alte semne sint: deformarea rahisului (cifoza accentuata, hiperlordoza lombara) si limitarea mobilitatii segmentului interesat. Radiologic, se constata cresterea difuza a transparentei osoase, tasari vertebrale.

Diagnosticul se pune pe seama prezentei simptomelor clinice (dureri osoase locale sau generalizate) si prin metode cum ar fi radiografia simpla, metode imagistice complexe, tomografia computerizata cantitativa. Pina la diagnosticul propriu-zis, prin testele de screening se urmareste insa depistarea precoce a pacientilor cu risc osteoporotic. E bine sa ne tratam de mici Dat fiind faptul ca preventia ramine extrem de importanta in osteoporoza, cele mai cunoscute modalitati de profilaxie sint: identificarea adolescentilor cu risc pentru aceasta boala, inceprea profilaxiei inca din perioada prepubertara (in jurul virstei de 10 ani), care sa dureze pina pe la virsta de 20 de ani, si tratament ulterior. Acesta consta in repaus, administrarea de estrogeni, calciu, vitamina D, fosfor in cure discontinui, dar repetate, calcitonona, biofosfati (totul se va face sub supraveghere medicala, in functie de caracteristicile bolii), kinesiterapie (masaj, mobilizare usoara). Preventia ramine insa de importanta covirsitoare, dat fiind faptul ca nu exista efectiv nici o metoda de restabilire a calitatii osului atins de osteoporoza. Tratamentul profilactic al osteoporozei incepe din copilarie si consta intr-o dieta bogata in calciu si exercitii fizice complexe si nu se incheie practic niciodata. Boala poate trece neobservata pina pe la 60-65 de ani

Majoritatea oamenilor nu-si dau seama ca ceva nu este in regula cu ei decit atunci cind se rupe ceva. Tesutul osos este un tesut viu, fiind rezultatul unui echilibru, in care are loc si depunere de os, dar si pierdere de os. Cind acest echilibru este intrerupt si masa osoasa se diminueaza, apare osteoporoza: dupa virsta de 35 de ani, pierderea de os depaseste depunerea, oasele devin din ce in ce mai fragile, structura lor asemanindu-se cu cea a unui burete cu multe gauri. Osul devine deci poros, iar la cel mai mic soc se poate rupe. Boala poate trece neobservata pina pe la 60-65 de ani, dar ea isi anunta prezenta prin pierderea de inaltime, tasari ale vertebrelor sau fracturi. Daca doriti sa preveniti sau sa opriti evolutia osteoporozei, trebuie sa va mentineti forma fizica si sa va alimentati cit mai corect. Aportul de calciu si activitatea fizica Aportul de calciu este foarte important pentru prevenirea si stoparea osteoporozei, mai ales ca osul pierdut nu mai poate fi recuperat, oricit ar creste cantitatea de calciu ingerata. Pentru adulti se recomanda un aport de circa 1.000 mg calciu/zi, iar pentru femeile aflate in postmenopauza si barbatii trecuti de 65 de ani, acesta va fi de 1.500 mg/ zi. Laptele pasteurizat, degresat sau fiert este o foarte buna sursa de calciu, la fel cerealele integrale, soia, sardinele, semintele de floarea-soarelui, alunele, nucile, fasolea uscata, legumele de culoare verde. Daca dieta este saraca in calciu, se pot folosi suplimente.

Administrarea zilnica a unei combinatii de calciu, magneziu, vitamina D si bor poate preveni osteoporoza. Exista de asemenea o relatie pozitiva intre aporturile alimentare in zinc, magneziu, potasiu, fibre si vitamina D si masa osoasa. Micronutrimentii prezenti in fructe si legume au un efect benefic asupra calitatii oaselor. Studiile au aratat ca femeile care in copilarie au consumat multe fructe (1-4 ori pe zi) au densitatea osoasa mai buna la nivelul colului femural decit celelalte. Practicarea exercitiilor fizice in mod regulat, mersul pe jos ajuta la mentinerea densitatii osoase, intarind in acelasi timp muschii, ceea ce previne riscul caderilor. Joggingul, gimnastica aerobica solicita coloana vertebrala si de aceea nu sint indicate.

Osteoporoza- pentru prevenire este bine sa consumi, cate o lingurita de miere zilnic. In cazul cand deja suferi de osteoporoza prepara-ti urmatorul tratament naturist: 200 g de faina de orez nedecorticat, 200 g miere poliflora, 50 g de polen si 100 ml lapte dulce. Din acest amestec pastrat la frigider se ia zilnic cate o lingurita inainte de fiecare masa. Alimentatia corecta pentru osteoporoza Insa nu am sa ocup tot spatiul cu definitia stiintifica a osteoporozei. Ne-am propus sa prezentam alimentatia corecta pentru bolnavii de osteoporoza.Este adevarat ca cele mai multe cazuri se inregistreaza in randul femeilor, dar nu este o regula. Totul porneste de la o alimentatie precara, lipsa nutrientilor in dieta de zi cu zi. Vrei sa

afli cum poti preveni osteoporoza sau ce sa faci daca prezinti deja aceasta afectiune?

O dieta corecta va include intotdeauna cantitatile necesare de calciu si vitamina D. Calciul ocupa o mare parte din structura oaselor, si astfel prezenta lui in organism este esentiala pentru mentinerea densitatii oaselor. Vitamina D permite absorbtia calciului in intestin, dupa care actioneaza la nivelul rinichilor pentru a reabsorbi calciul care va fi eliminat. Cele doua procese trebuie sa se desfasoare concomitent.

Alimente bogate in calciu si vitamina D Alimentele cu o concentratie mare de calciu sunt: laptele, iaurtul, branza, tofu, sardinele, somonul, cateva legume verzi si cu frunze (spanac, brocoli). Sursa principala de vitamina D o reprezinta carnea de peste de apa rece, sarata (somon, hering, ton); laptele cu vitamine, ouale, ficatul si uleiul de peste. Administratia pentru Medicamente si Alimente a stabilit care este doza zilnica, aratandu-le astfel consumatorilor cati nutrienti, vitamine sau minerale trebuie sa contina o portie. Nu trebuie sa se inteleaga gresit, cum ca doza zilnica ar fi o anume cantitate, ci doar o nota de referinta pentru consumatori. Doza zilnica de calciu a fost stabilita la 1,000 mg, iar pentru vitamina D 400 IU. De exemplu o jumatate de bol cu brocoli si branza asigura 20% din doza zilnica de calciu. Odata ce doza zilnica de calciu este de 1,000 mg, asta inseamna ca, asiguri organismului tau 200 de mg de calciu la servire.

Grupa legumelor: Brocoli cu branza - o jumatate de bol = 20% din doza zilnica de calciu Varza creata - doua treimi de bol = 10% din doza zilnica Gulie-doua treimi de bol = 15% din doza zilnica.

Grupa fructelor: Suc de portocale (cu adaos de calciu)-o ceasca=30% din doza zilnica Grupa lactatelor: Iuart - aprox. 240 ml = 35% din doza zilnica de calciu Lapte (integral, 2%, 1%, degresat sau cu ciocolata) - o ceasca = 30% din doza zilnica de calciu Budinca cu lapte, o jumatate de ceasca = 10% din doza zilnica Iaurt inghetat, o jumatate de ceasca = 10% din doza zilnica Inghetata, o jumatate de ceasca = 6% din doza zilnica Lapte din soia, lapte cu vitamine - o ceasca = 30% din doza zilnica

Carne si fasole: Tofu (cu calciu) aprox 100 g = 60% din doza zilnica de calciu Fasole gatita cu sos, o jumatate de bol = 8% din doza zilnica Carne de porc si fasole cu sos, o jumatate de bol = 6% din doza zilnica Unele alimente intervin in modul in care organismul foloseste calciul. Excesul de proteine, sodiu si cafeina poate sa creasca riscul eliminarii calciului in urina. De asemenea, excesul de fibre poate afecta absorbtia calciului. Alimentele bogate in acid oxalic (spanac, migdale) fac calciul sa devina de nefolosit.

Fundatia Nationala Pentru Osteoporoza recomanda consumul alimentelor, care au acid oxalic si fitati, cu o ora-doua inainte sau dupa ce s-au servit mancaruri bogate in calciu.

Institutul National De Sanatate promoveaza sfaturi referitoare la planificarea mesei, pentru a se administra corect calciul: Foloseste lapte cu putine grasimi sau fara grasimi in loc de apa folosita pentru prepararea meselor, de exemplu cand faci clatite, piure de cartofi, budinca sau cand servesti cereale la micul dejun. La micul dejun poti servi un shake din fructe si iaurt (cu putine grasimi sau fara grasimi). Alege lapte cu putine grasimi sau fara grasimi in locul bauturilor dulci, carbogazoase. Serveste fructe si legume proaspete cu putin iaurt (fara grasimi sau cu putine grasimi). Bucura-te de un parfait cu fructe si iaurt (cu putine grasimi sau fara grasimi). Completeaza-ti dieta cu mancaruri bogate in calciu (eventual care au calciu adaugat) cum ar fi cereale, suc de portocale si bauturi din soia.

Alimente bogate in vitamina D Somon gatit trei bucati - 360 IU (1 IU=0,025 micrograme) Ton la conserva, in ulei, trei bucati - 200 (IU)

Sardine la conserva, in ulei-o bucata - 250 (IU) Lapte, fara grasimi, integral, cu ados de vitamina D, o ceasca - 98 (IU) Cereale gata de servire cu ados de 10% vitamina D, trei patrimi dintr-un bol - 40(IU) Un ou - 20(IU) Ficat, carne de vita, trei bucati - 15(IU) Prof.dr. Gheoghe MENCINICOPSCHI Director al Institutului de Cercetari alimentare Bucuresti Marimea masei osoase maxime (PBM) este determinate atat de factori de mediu, alimente, alimentatie, activitate fizica, greutate corporala, hormoni-sex, dar si genetic. Procesul continuu de remodelare osoasa asigura adaptarea scheletului la schimbarea factorilor de mediu, stilului de viata, aportului si comportamentului alimentar, mentinerea concentratiei de calciu in fluidele extracelulare si repararea fracturilor microscopice si macroscopice. Cand aportul de calciu biodisponibil din dieta este insuficient si/sau cand procesele de absorbtie sunt perturbate, resorbtia osului devine preponderenta in comparatie cu reconstructia, aparand maladiile provocate de fragislizarea structurilor osoase-OSTEOPOROZA. Sanatatea sistemului osos incepe inca din viata intrauterina si se continua apoi in perioada de sugar, copil-adolescent, perioada extrem de critica deoarece maximum densitatii osoase se atinge in jurul varstei de 30 ani, dupa care scade implacabil intr-un ritm mai accentuat sau mai scazut. Este deci, extrem de important factorul alimentar in construirea unui sistem osos sanatos si in mentinerea sanatatii acestuia. Prin aport alimentar corect, dieta diversificata si echilibrata si un stil de viata sanatos activ se poate crea si mentine o stare de sanatate optima a sistemului osos pana la varste inaintate.

BIODISPONIBILITATEA CALCIULUI DIN ALIMENTE SI SUPLIMENTELE ALIMENTARE Calciul este absorbit pe dou ci, difuzie pasiv si transport activ, acestea fiind reglate prin mecanisme metabolice complexe. Pentru ca organismul s poat folosi calciul din alimente si / sau suplimentele alimentare, acesta trebuie s se afle n forme organice si n anumite raporturi fat de alte minerale, non-nutrienti, macro- si micronutrienti. Astfel raportul optim dintre calciu si fosfor trebuie s fie de 4:1, iar raportul Calciu / proteine ~ 20. cnd fosforul se gseste n cantitate mai mare fat de raportul optim el mpiedic absorbtia Calciului, dar n acelasi timp blocheaz si absorbia Magneziului esential si el pentru sntatea sistemului osos si protejarea Calciului. Astzi dieta modern cu alimente procesate, furnizeaz constant cantitti mult mai mari de fosfor dezechilibrnd balanta celor dou minerale si avnd ca efect eliminarea Calciului din oase. Vitaminele necesare fixrii Calciului sunt: vit. D, A, vit. C si K. Pe lng acestea acizii grasi esentiali cu lant lung, ce se gsesc n uleiul de peste si n pestele gras, macrou, hering, somon, sardele, joac de asemenea un important rol. Alte microelemente sunt esentiale pentru fixarea Calciului n structurile osoase: Zincul, Cupru, Siliciu, Fluorul, Manganul, Borul. Fierul hemic este si el important mai ales pentru sntatea mduvei osoase hematopoetice.n prezent este demonstrat si rolul non-nutrientilor, fitochimicalelor, n special din clasa izoflavonelor (fitoestrogeni). Fitoestrogenii din soia inhib resorbtia osoas prin intermediul unor factori care moduleaz reglarea activittii osteoclastelor. Se recomand un aport alimentar minim de 75 mg izoflavone zilnic pentru consolidarea sistemului osos, mai ales femeilor pre si postmenopauzale. ALIMENTE SI SUPLIMENTE ALIMENTARE RECOMANDATE PENTRU SNTATEA SISTEMULUI

OSOS Pestele gras oceanic (macrou, hering, somon slbatic, sardele) contine cantitti apreciabile de calciu cu nalt biodisponibilitate (~100 130 mg/100 g), dar si vitamina D si acizi grasi esentiali cu lant de carbon lung.Acizii grasi esentiali cu lant lung omega 3 (EPA, DHA) au si un rol important n diminuarea inflamatiilor provocate de poliartrita reumatoid. LACTATELE PROASPETE FERMENTATE PROBIOTICE (Iaurt natur) bogate n calciu (~ 190 mg/100 g) cu nalt biodisponibilitate, contin lactobacili si bifidobacterii cu actiune imunomodulatoare, de reglare a microflorei intestinale, asanare de metaboliti toxici, carcinogeni. Cu exceptia produselor proaspete fr adaosuri, fermentate, celelalte produse lactate, n special laptele FLUID, vor fi consumate n cantitti reduse deoarece n ultimul timp s-au demonstrat urmtoarele: - proteinele din lapte acidific mediul intern si pentru unele persoane sunt alergene; - lactoza este absorbit dificil antrennd si o malabsorbtie de calciu; - raportul Calciu / Fosfor este dezechilibrat n favoarea fosforului, reducnd absorbtia calciului si blocheaz n acelasi timp si absorbtia magneziului; - consumul excesiv de lapte fluid este incriminat n cresterea prevalentei cancerelor de sn si prostat; - nlocuirea laptelui matern n alimentatia sugarului cu lapte de vac mreste riscul de aparitie al diabetului insulinodependent (TIP 1), printr-un mecanism autoimun declansat de proteinele laptelui la nivelul celulelor mastocite din intestin. PROTEINELE - Sunt recomandate proteinele de origine animal si vegetal cu valoare biologic ridicat din carne slab, ou, peste, dar fr a se depsi 1 g protein / kg corp / zi. Depsirea acestei valori modific echilibrul acido bazic crescnd calciuria.n contrast cu proteina animal,

proteina din soia are un efect neglijabil n eliminarea pe cale urinar a Calciului. PINE, CEREALE INTEGRALE - Pinea, pinea de secar, cerealele integrale minimal procesate fr glazuri de zaharuri, cuverturi de ciocolat etc. sunt surse de magneziu, fier, fibre, vitamine. NUCI, ALUNE, MIGDALE - Surse de proteine vegetale valoroase, minerale, acizi grasi esentiali. BANANE, PRUNE - Contin potasiu si magneziu reechilibrnd balantele Ca/P/Mg/K. SUPLIMENTE ALIMENTARE DE CALCIU SI VITAMINE Cele mai utile suplimente sunt cele care contin calciu chelat, citrat de calciu, calciu marin (corali). Atentie ns la suplimentele pe baz de dolomit, scoici, oase care pot fi contaminate cu metale grele toxice (mercur, plumb, arsenic, cadmiu).Ca o recomandare general vor fi preferate alimentele proaspete ct mai putin prelucrate industrial, legumele si fructele crude, n contextul unei diete variate. ALIMENTE NERECOMANDATE BUTURILE CARE CONTIN COLA sunt bogate n fosfor si cofein, determinnd accelerarea pierderii de calciu la adulti, iar la copii si adolescenti scade rata fixrii calciului, reducnd densitatea osoas (BMD). CAFEAUA - Cafeina reduce semnificativ absorbtia calciului. Efectul poate fi contracarat prin adaos de putin lapte n cafea, dar nu creamer, n special pe baz de grsimi vegetale. SAREA DE BUCTRIE (clorura de sodiu) - descreste absorbtia calciului si creste excretia acestuia. Se recomand un consum de sub 6 g sare pe zi tinnd cont de faptul c sarea se afl ascuns n cantitti apreciabile n majoritatea alimentelor industriale. MEZELURILE, CRNATII, PATEURILE, CONSERVELE DIN CARNE - contin fosfati accentund pierderea calciului, acidific mediul intern, contin grsimi saturate uneori si

TRANS periculoase, contin conservanti, nitriti care genereaz metaboliti toxici. BRNZETURI TOPITE cu sruri de fosfor: sunt o surs important de fosfor contribuind la dezechilibrarea balantei Ca / P. ALIMENTELE PRJITE - contin grsimi peroxidate periculoase pentru sntatea oaselor si articulatiilor sporind riscul aparitiei osteoartritei. VEGETALE BOGATE N OXALATI (spanac, sfecl, rubarb, mcris) reduc absorbtia calciului. PINEA FR DROJDIE SI EXCESUL DE FIBR ALIMENTAR - contin cantitti mari de fitati care se combin cu calciu reducnd absorbtia acestuia. ALCOOLUL, FUMATUL: contribuie la reducerea densittii osoase.Foarte important este statusul de sntate si depistarea timpurie a unor intolerante alimentare, alergii alimentare care pot determina stri de malabsorbtie inclusiv a substanelor necesare sistemului osos.Se vor combate parazitozele si strile inflamatorii care pot nrutti att absorbtia nutrientilor dar si cresterea STRESULUI OXIDATIV.