Sunteți pe pagina 1din 58

Sectiune coronala sistem extrapiramidal

Nucleul caudat + nucleul lenticular = corp striat


(ggl bazali ai creierului,
nucleii cenusii ai telencefalului)
Nucleul caudat + Putamen = Neostriat
Globus pallidus + subs. neagra = Paleostriatul
Talamus → cortex F (extrapy aria 6,8, zone asociate)
+ piramidal
cortex P-T-Occ (cai talamo-corticale)
← feed-back
Cortex motor → cai cortico-spinale → maduva
→ subcortico-spinale - celule gamma din
corn
ant celule alfa
Circuite extrapiramidale:
-Tract rubro-spinal cordonul lateral actioneaza
pt
-Tract tecto-spinal executarea miscarilor fine
-Tract reticulo-spinal cordonul anterior
actioneaza pt
-Tract vestibulo-spinal mentinerea posturii
Sindromul de neostriat (putameno-caudat)
Ach ↓ → ↓ activitatea moto n. alfa → hipotonie
musculara
DA ↑ sau ramane in exces fata de Ach →
predomina activ moto n. gamma → creste viteza de executie a
miscarilor care devin imprecise, ridicole →
hiperkinezie

Deci hiperactivitatea cailor dopaminergice →


Sdr HIPOTON HIPERKINETIC = COREE
Sindromul de paleostriat (palido-nigric)
Leziuni ale subst negre + gl pallidus → DA ↓
Ach/DA ↓ > 1 hipertonie musc activ alfa crescuta
incetinire miscare (bradikinezie, akinezie
activ gamma scazuta)
Nucleul caudat iese de sub controlul inhibitor
dopaminergic; intra in functie circuitul nigro-strio-nigric
→ tremorul

Sdr hiperton hipokinetic = B. Parkinson


Sindromul Panstriat (strio-palido-nigral si subtalamic)
Leziune complexa → polimorfism prin asocieri variate de
diskinezii si distonii

Clinic : DHL
Distonia de torsiune
Torticolis spasmodic
Atetoza
Hemibalismul
Boala Parkinson
Boala Parkinson

 Boala degenerativa a
sistemului nervos central
 Prima descriere
convingatoare îi aparţine
lui James Parkinson (1817)
 Tremor
 Scaderea fortei musculare
 Tendinta la anteflexia
trunchiului
 Mers cu tendinta spre
trecerea de la un ritm lent
la alergare
 1841 – paralysis agitans
(Marshall Hall)
 Boala Parkinson idiopatica este prezenta la toate
populatiile (grupuri etnice, rase, clase
socioeconomice)
 Incidenta la afroamericani este ¼ fata de populatia alba
 Asiatici – 1/3-1/2 fata de albi
 Incidenta in jurul a 1,5% din populatia peste 65
ani (1- 1,5 milioane de persoane afectate in USA,
peste 1 milion persoane in Europa)
 Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima in
decada a sasea)
 Incidenta ceva mai mare la barbati
 Risc pentru rudele de gradul I de aproximativ 5%
 Componenta genetica posibila
 Modificari subclinice la 75% dintre gemenii monozigoti
asimtomatici
 Cazuri cu distributie familiala – au fost identificate forme
cu cauzalitate genetica certa (sub 25% din totalul
cazurilor)
 Cazuri familiale – in general debut mai precoce (decada a
patra), si in unele situatii evolutie mai scurta (sub 10 ani)
 Mutatii ale α sinucleinei (proteina care intra in compozitia
corpilor Lewy) (crs 4q)
 Mutatii ale exonilor genei park2 (crs 6 q) – cel mai frecvent
mutatii punctiforme sau deletii ale exonului 7, dar pot apare
in oricare dintre cei 12 exoni
 Aproximativ 50% dintre cazurile cu transmitere genetica si
debut timpuriu
 Se estimeaza ca dintre cazurile cu debut tarziu mai putin de 2
% sunt datorate mutatiilor genei parkin, iar dintre cele cu
debut precoce 18% (Kahn si colab)
 Mutatii ale genelor park 5, 6, 7, 8, NR4A2
 Corpii Lewy (CL) sunt considerati
trasatura histopatologica
definitorie a BP;
 au fost initial descrisi in neuronii
colinergici ai substantei nenumite
 ulterior in neuronii dopaminergici ai pars
compacta ai SN, in asociere cu pierdere
neuronala si glioza
 In alte populatii neuronale care
degenereaza selectiv in BP si pot fi gasite
atat in cortexul cerebral cat si in nucleii
trunchiului cerebral
 alfa Sinucleina, Ubiquitina,si proteinele
neurofibrilare sunt componentele majore ale
Corpi Lewy si CL
neurite Lewy in BP
Patologia bolii Parkinson

 Deficitul neurochimic primar in boala


Parkinson este
degenerarea/distrugerea/atingerea
functionala a cailor dopaminergice nigro-
striatale/striatului/sau cailor sale de
proiectie
 Si alte populatii de neuroni pigmentati si nepigmentati
(care contin sau nu neuromelanina) din trunchi si
pedunculi degenereaza si acumuleaza corpi Levy (CL)
 Apar deficite ale altor neurotransmitatori, dar de
amploare mai mica (norepinefrina, serotonina si
acetilcolina sunt scazute in mod variabil in datorita
pierderilor neuronale in nucleii rafeului, locus
coeruleus, nucleul bazal al lui Meynert)
 Datele recente sustin ideea ca mai multe
boli neurodegenerative (BP, boala
Alzheimer) se suprapun partial
Pierderea neuronilor pigmentaţi din
Substantia Nigra
Normal Boală Parkinson
Pierderea neuronilor
pigmentaţi din
substanta neagra

 Activitate striată simetrică (martor


sănătos)

 Pacient cu BP, cu reducere asimetrică


a activităţii striate
 Pacienţii pot sau nu să urmeze terapii
dopaminergice

Reprinted from Parkinson Study Group. Neurology. 2000;55:1540-1547.


Tablou clinic

 Debut frecvent unilateral, de cele mai multe ori


remarcat tarziu de bolnav sau de anturajul
acestuia
Simptome initiale la pacientii cu Boala Parkinson (Hoehn and Yahr)
Tremor 70%
Anomalii de mers 11%
Rigiditate 10%
Lentoare 10%
Dureri musculare 8%
Pierderea dexteritatii 7%
Modificarea scrisului 5%
Depresie, nervozitate, alte tulburari psihice 4%
Tulburari de vorbire 3%
Tablou clinic

 Hipokinezie / bradikinezie
 Tremor de repaus
 Instabilitate posturala
 Rigiditate
Tablou clinic

 Tremorul
 Mai multe tipuri de tremor
 caracteristic:
 Debut cel mai frecvent unilateral
 frecventa de 4-6Hz
 caracter de “numarat bani”
 Tremor de repaus – relaxarea completa reduce sau opreste
tremorul, iar miscarile voluntare il opresc pe moment
 EMG – activitate alternativa in grupurile agoniste si
antagoniste
 Fluctuatii ale intensitatii – este agravat de emotii sau mers
Tablou clinic

 Rigiditatea
 In general apare in stadiile mai avansate ale bolii
 Este plastica, cu cedare sacadata la miscare(semnul rotii
dintate)
 Perceptibila ca hipertonie a maselor musculare atat la
palpare si inspectie, cat si la testarea tonusului
(rezistenta la miscartile pasive), afecteaza atat agonistii
cat si antagonistii
 Poate fi amplificata sau declansata daca se cere
pacientului sa efectueze cu celalalt membru o activitate
care necesita concentrare(semnul Noica)
 La nivelul muschilor posturali predomina hipertonia
flexorilor (atitudinea caracteristica)
 Dureri musculare (musculatura dorsala, cervicala,
solduri)
Tablou clinic
 Bradikinezie – lentoare in initierea si executia unei miscari
 Hipokinezia – reducerea frecventei si amplitudinii miscarii
 Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire a
fantelor palpebrale – semnul Stellwag), inghititului, lentoarea
miscarilor de masticatie, faciesul imobil,
 dificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea
miscarilor alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv
mai dificile si in final devin imposibile sau adopta frecventa
tremorului pacientului)
 Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor
posturale(instabilitate posturala)
 Lipsa “miscarilor de cooperare”, absenta balansului membrului
superior in mers
 Micrografie, scris tremurat
 Disartrie hipokinetica : voce cu intensitate scazuta, monotona,
grabita
 Kinesis paradoxica – in conditii de pericol, stress pacientul
se poate misca uneori cu o eficienta neasteptata
Tablou clinic
 Tulburarile de mers
 mers “tarait”, atitudine in anteflexie, pacientul pare sa isi
“fugareasca” centrul de greutate cu pasi mici si grabiti,
dand impresia ca ar cadea (festinatie)
 Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci cand
pacientului i se aplica o tractiune brusca posterior) si de
corectare sunt diminuate
 Caderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu
tulburarile de mers
 Mersul este ameliorat de ghidare (pacientul este sustinut
de brat)
 Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect de
incetinire a pacientului, pana la oprire completa (freezing)
Tablou clinic

 Dementa – 10-15% dintre pacienti (Mayeux)


 Mai frecvent la pacientii peste 80 ani (65%)
 Uneori asociere cu leziuni ale substantei albe
 Hipersalivatie (posibil datorata scaderii frecventei
inghititului), seboree si transpiratie excesiva
 Alte miscari involuntare (distonii)
Diagnostic pozitiv

 Anamneza si ex.clinic sunt esentiale:


1.Boala Parkinson(2/3 din sdr.parkinsoniene)
2.alt sdr.parkinsonian(boala
neurodegenerativa
sau secundare altor cauze)
Deoarece in criteriile de diagnostic ale BP intra si
dg. anatomo-patologic de prezenta a corpilor
Lewy, inseamna ca nu putem avea certitudine de
100% pt. diagnostic pozitiv intra-vitam
S-au propus criterii de diagnostic=SCALE CLINICE
DEFINITORII
- Scala evaluarii globale HOEHN si YAHR(pt.precizarea
stadiului bolii)
- UPDRS(Unified Parkinson’s Disease Rating Scale) pt.
stare mentala, activitate motorie, complicatii medicatie
- MMSE pt. tulburari cognitive

- PDQ-39 (evaluare calitate a vietii)

- Scale pt. tulburari somn (Epworth)

Testarea raspunsului la L-Dopa


Modificari compensatorii ale sinapsei
dopaminergice in BP
100%  Presinaptic:
 Hiperactivitatea
80% neuronilor
dopaminergici
pensar Capacitate
adaptativa

60% restanti (cresterea


turnoverului
Compensat dopaminei)
40% (fara simptome)
 Postsinaptic
 Cresterea
20%
Decom-

Simptomatologie usoara sensibilitatii


Simptomatologie receptorilor pentru
0% importanta
dopamina
e

Simptomatologia devine clinic aparenta in


momentul in care s-a pierdut peste 80% din
Tratamentul bolii Parkinson Scaderea metabolizarii
dopaminei existente
(inhibitori de MAO B si COMT)

Stimularea
eliberarii
Cresterea cantitatii Actiune direct pe
dopaminei
(amantadina)
de precursor (levodopa) receptori (agonisti)
Medicamente antiparkinsoniene

D1
PRESINAPTIC
D2

POSTSINAPTIC
Metabolismul Levodopa
Acid

BHE
intestinal
homovanilic

MAO-B
Perete

3 orto metil dopa 3 orto metil 3


dopa metoxitiramina

COMT

COMT
COMT

Inhibata
de Inhibata de
Entacapon Tolcapone
e, decarboxilaza
Levodop Levodop
Tolcapone Levodop Dopamina
a a a

MAO-B

MAO-B
decarboxila

Inhibitori de MAO B
MAO-B

Inhibata de Inhibitori
Carbidopa, de MAO-B
Benzerazid (Selegilin
a a)
za

Metabolit Metaboliti
Dopamin Metaboliti i deaminati
a deaminati deaminat
i
Preparate L-Dopa

 Acţiune:
 influenţare bună: akinezia > rigiditatea > tremorul
 mai puţin influenţat: tulburări de mers, instabilitate poziţională,
disartrie, tulburări vegetative
 scăderea acţiunii: frecvent după cca 3-5 ani şi apariţia
fluctuaţiilor şi diskineziilor
 Furnizeaza neuronilor restanti in substanta neagra substratul
pentru sinteza dopaminei
 Generice şi preparate:
 L-Dopa şi Benserazid: Madopar 125/250 tabl., 62,5/125
cps., Madopar LT tabl. (125mg), Madopar 125 Depot-Kapseln;
 L-Dopa şi Carbidopa: NacomR 100/250 tabl., Nacom retard
100/200 tabl.; Isicom 100/250 tabl., StriatonR 200 tabl.
Complicaţiile pe termen lung
legate de Levodopa
•Diskinezii sau mişcări involuntare anormale
Fluctuaţii în performanţa motorie
Complicaţii motorii ale
tratamentului
pe termen lung cu L-dopa
 Fluctuaţii ale răspunsului motor:
 scurtarea duratei beneficiului indus de o doză de L-dopa:
"wearing-off"
 dispariţia bruscă, impredictibilă, a efectului L-dopa: "on-
off"
 distonia "perioadei-off" şi distonia "matinală
precoce" care se manifestă prin contracţii musculare
dureroase ale gambelor
 fenomenul "on-întârziat" manifestat printr-o latenţă
prelungită între administrarea dozei şi apariţia perioadei
"on"
 fenomenul de "absenţă a perioadei on", manifestat
prin lipsa totală de răspuns la doza de L-dopa
 fenomenul de "freezing"
Complicaţii motorii ale
tratamentului
pe termen lung cu L-dopa
 Diskinezii (mişcări coreice, atetozice, distonice,
balice)
 diskinezia de "vârf de doză" (aspect de mişcare coreică)
 diskinezia de "sfârşit de doză" (aspect distonic)
 diskinezia bifazică (mişcări coreice + mişcări balice)

Aproape întotdeauna diskineziile sunt combinate cu fluctuaţii


motorii "on-off"
Inhibitori de catecol-o-
metiltransferază (COMT)
 Acţiune: inhibarea o-metilării L-Dopa la 3-oximetildopa la
periferie (Tolcapon acţionează periferic şi central,
Entacapon numai periferic)
 Cresc durata de viata si durata efectului levodopa prin
intarzierea metabolizarii
 Preparate:
 Entacapon (Comtess) tabl. 200mg;
 Tolcapon (Tasmar) tabl. 100/200mg;
 Toxicitate hepatica

 STALEVO – asociere 1:4:8 de carbidopa, levodopa si


entacapone (comprimate de 50, 100 si 150 mg)
Inhibitori de monoaminooxidaza-B
(MAO-B)
 Acţiune: prelungirea duratei de viata a
dopaminei,

 Selegilina: Deprenyl tabl. 5mg;


 efect amfetaminic stimulent
 Rasagilina (Azilect) 1 mg/zi
 Absorptie rapida; varf de concentratie plasmatic 30
minute.
 Monoterapie in fazele precoce si asociata cu Levodopa in
fazele avansate ale bolii (beneficii asupra fluctuatiilor
motorii)
 Exista date care sugereaza existenta unui efect
neuroprotector
 utilizarea timpurie a rasagilinei poate intarzia progresia
simptomelor
 Pacientii tratati timpuriu cu rasagilina beneficiaza de un
Agonişti ai dopaminei

 Acţiune: influenţare directa a receptorilor D1 şi D2,


independent de dopamina
 timpi de înjumătăţire diferiţi
 Generice şi preparate:
 Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; α-
dihidroergocriptină:
 Ropinirol: Requip tabl. 0,25/0,5/1/2/5mg;
 Pramipexol: Sifrol tabl. 0,125/0,25/1mg.

 .
Agonişti ai dopaminei

 Eficienţi si ca monoterapie  Se iniţiază cu doze mici şi


- amână necesitatea se creşte încet
introducerii levodopa cu  Se titrează până la
12-36 luni eficienţă terapeutică
 Beneficiu simptomatic mai  pramipexole 1.5-4.5 mg/zi
mic decât levodopa  ropinirole 3-24 mg/zi
 Amână/Reduc complicaţiile  bromocriptina 7.5-30
motorii mg/zi
 Pot amâna progresia bolii  pergolide 1.5-4.5 mg/zi
 Au un efect de cruţare a  Efecte secundare acute :
levodopa greaţa , ameţeala,
somnolenţa, confuzia
 Nu sunt afectaţi de aportul
proteic alimentar
Antagonişti NMDA
(N-metil D-aspartate)
 Blocant de mică afinitate al canalului receptorului
NMDA; creşte eliberarea de dopamină, blocheză
recaptarea dopaminei şi are efecte colinergice
 Amantadină: PK-Merz tabl. filmată
(enterosolubilă) 100mg
 Efecte modeste asupra tremorului, hipokineziei si
simptomelor posturale
 Poate cauza edeme, agrava insuficienta cardiaca,
exagereaza tulburarile cognitive, agraveaza tulburarile
din glaucom
Anticolinergice

 Acţiune: blocarea receptorilor muscarinici centrali


şi periferici,
 acţiune clinică în B. Parkinson mai ales asupra
tremorului şi a rigidităţii
 Efecte secundare cognitive, halucinatii, obstructie
prostatica
 Efectul este cumulativ si apare dupa cateva zile de
administrare. Doza se creste pana la echilibul cel mai
bun intre eficienta si efecte secundare
 Generice şi preparate:
 Benzatropin: Cogentinol tabl. 2mg;
 Biperiden: Akineton tabl. 2mg,
 Trihexiphenidil: Artane tabl. 2/5mg, Artane retard
Stimularea cerebrală profundă în
boala Parkinson
 În boala Parkinson, tremorul de repaus pare a fi cauzat
de o grupare neuronală localizată în talamus şi
ganglionii bazali care se descarcă sincron (Llina`s and
Jahnsen, 1982; Pare et al, 1990; Lenz et al, 1994).
 În condiţii fiziologice, aceşti neuroni se descarcă haotic
(Nini et al, 1995).
 Acţionează ca un pacemaker şi activează cortexul
premotor, aria motorie suplimentară şi cortexul motor
(Alberts et al, 1969; Lamarre et al, 1971; Bergman et al,
1994; Nini et al,1995; Volkmann et al, 1996),
 Stimularea talamică/subtalamică cu frecvenţe mari (pulsuri
periodice cu frecvenţe înalte – 4100 Hz) suprimă această
activitate de pace maker, şi în consecinţă tremorul
periferic (Benabid et al, 1991;Blond et al, 1992).
 A fost aprobată de FDA în 2002
 Costuri: 25-30000 £
Stimularea cerebrală profundă în
boala Parkinson
 Stimularea talamică are efect favorabil
mai ales asupra tremorului; pare a fi utilă
mai ales la pacienţii cu tremor esenţial
 Stimularea palidală are afect asupra
diskineziilor, ameliorează rigiditatea,
creşte perioadele “on”; are effect minim
sau poate înrăutăţi bradikinezia
 Stimularea subtalamică are efect
asupra tremorului, rigidităţii,
bradikineziei.
 Ar putea ameliora stabilitatea, mersul,
stările de “freezing”
 Necesită intensităţi de stimulare mai
mici (durată mai lungă de utilizare)
Opţiuni terapeutice în funcţie de
vârstă
 pacient sub 60 de ani.
 la tipul akinetic-rigid sau de echivalenţă, Amantadin,
Selegilin, agonist dopaminergic ca monoterapie sau în
combinaţie
 la tipul cu dominarea tremorului, anitcolinergice
 în cazul unui control insuficient al simptomelor terapie
combinatorie timpurie cu L-DOPA plus agonist
dopaminergic
 administrare iniţială de L-DOPA ca preparat retard este
controversată, respectiv complicaţiile pe termen lung
dar evident nu este nici o deosebire de preparatul
standard
Opţiuni terapeutice în funcţie de
vârstă

 pacient peste 60 de ani:


 mai degrabă terapie cu L-DOPA în doze mici (până la
400 mg/zi), apoi combinaţie cu agonist dopaminergic
şi/sau Selegilin; se vor evita anticolinergicele
 cât ? : în principiu cât de puţin posibil, dar atât cât este
necesar pentru un bun control al simptomelor
Sindroame Parkinsoniene asociate
unor boli neurodegenerative
1.Boala Alzheimer
2.Dementa cu corpi Lewy
3.Boala Pick
4.Atrofia multisistemica
5.Degenerescenta cortico-bazala
6.Scleroza laterala amiotrofica
7.Sindromul Steele-Richardson-Olzewski
8.Paralizia supranucleara progresiva
Clasificarea bolilor
neurodegenerative pe baze
anatomopatologice (necropsie)
1.Alfa-sinucleinopatii a) Boala Parkinson
b) Dementa cu corpi Lewy
c) Atrofia multisistemica

2.Amiloidopatii: Boala Alzheimer

3.Tauopatii: a) Paralizia supranucleara progresiva


b) degenerescenta cortico-bazala
c) dementa fronto-temporala cu
parkinsonism

4.Progranulinopatii: dementa fronto-temporala


ubiquitin-
Sindroame Parkinsoniene
secundare
1.Sindroame parkinsoniene vasculare
- stari lacunare sau multiinfarct
- vasculite, malformatii arteriovenoase, angiopatia amiloida
- Boala Binswanger
2.Sindroame parkinsoniene din hidrocefalii
3.Sindroame parkinsoniene post traumatice:
-traumatism cranian unic
-traumatisme craniene repetare (dementa pugilistica)
4.Sindroame parkinsoniene post-encefalitice (virale,
bacteriene,fungice, parazitare,prionice, etc)
5.Sindroame parkinsoniene toxice sau metabolice
-anoxie, hipoxemie, CO, solventi
-dupa intepatura de viespie
-manganism cronic
-calcificari de nuclei cenusii
6.Sindroame parkinsoniene iatrogene (post neuroleptice, inhibitori de
claciu, litium)
7.Sindroame parkinsoniene rare (tumorale, hematom subdural cronic,
boli inflamatorii)
COREEA CRONICA HUNTINGTON
Boala Huntington
 Boala degenerativa, ereditara a SNC
 Asocierea de miscari involuntare de
tip coreic cu deteriorare a functiilor
psihice
 Descrisa de George Huntington
(1850-1916)
 Transmitere autozomal dominanta cu
penetratie completa
 Gena localizata pe bratul scurt al
cromozomului 4 (4p16.3 )-> repetari
ale unei secvente trinucleotidice
(CAG)
 normal: 11-31 repetari
 Boala Huntington: peste 38 repetari
 Generatiile urmatoare vor avea un
numar mai mare de repetari
 Cu cat numarul de repetari e mai
mare, cu atat boala debuteaza mai
 Tulburari ale metabolismului energetic
neuronal
 Acumularea de oxidanti
 Tulburari ale neurotransmiterii (GABA,
substanta P, acetilcolina)

 Atrofie corticala difuza, predominant


corticala
 Atrofia nucleului caudat si putamenului,
hidrocefalie interna
Boala Huntington - tablou clinic

 Miscari involuntare
 Sindromul coreic
 debut la 30-40 ani, insidios
 Miscari bruste, scurte, explozive, dispar in somn, sunt
accentuate de emotii
 Mers cu aspect caracteristic
 Miscari atetozice, distonii, afectarea miscarilor globilor
oculari
 Parkinsonism (hipokinezie si rigiditate) – foarte evident
in formele juvenile
Boala Huntington - tablou clinic
 Tulburari cognitive
 Tulburari de memorie progresive, privind atat memoria recenta
cat si pe cea indepartata
 afectarea capacitatii de concentrare, planificare, efectuarea
activitatilor care implica succesiuni de activitati
 “incetinirea” proceselor de gandire
 Se pastreeaza in general capacitatea de exprimare si
intelegere a limbajului; pot apare deficite lingvistice subtile
 Simptomatologie psihiatrica
 Multifactorial – boala in sine dar si stress/anxietate legate de
evolutia particulara
 depresia – peste 50% - tulburari de somn, apetit, scadere in
greutate
 Modificarea personalitatii – precoce in cursul bolii; lipsa de
initiativa si interes, nervozitate. Este urmata de modificari
comportamentale – impulsivitate, violenta; “tulburare
exploziva intermitenta”
 Dezinhibare
 Schizofrenia (incidenta de 5-10 ori mai mare decat in populatia
generala) – halucinatii, tulburari paranoide
Boala Huntington -
paraclinic

 Diagnostic prenatal – nu este


posibila identificarea genei, se
calculeaza riscul in functie de
prezenta unor gene asociate,
prin analiza informatiilor
genetice de la parinti si bunici
 Imagistica
 CT, IRM
 FDG-PET
Boala Huntington - tratament
 Nu exista tratament curativ / eficient
 Tratament simptomatic

Simptom Tratment Observatii


Depresie Antdepresive triciclice Tratamentul depresiei amelioreaza si
(amitriptilina, imipramina, tulburarile de tip lipsa de interes,
desipramina, nortriptilina) tulburarile de somn, tulburarile de
relationare sociala, prin aceasta
Inhibitori selectivi ai recaptarii
avand un posibil efect de ameliorare
serotoninei (paroxetina,
a memoriei si capacitatii de
fluoxetina, sertralina).
concentrare
Miscarile Tetrabenazina, haloperidol,
involuntare flufenazina
Medicatie pentru tratamentul
parkinsonismului si distoniilor.

Comportament Clorpromazina, sulpirid, Efecte secundare


antisocial, quetiapina, clozapina,
iritabilitate, psihoze risperidone
Degenerescenta hepato-
lenticulara
 Degenerescenta hepato/lenticulara
 Autozomal recesiva – cromozomul 13
 Perturbarea metabolismului cuprului
 Aport alimentar normal de Cu – 2,5-5 mg (absorbtie
intestinala -> albumine serice -> ficat ->
cuproporoteine
 Ceruloplasmina – alfa2 globulina, fixeaza 8 atomi de Cu
 Normal 35-40 mg%
 Diminuarea sau absenta secretiei ceruloplasminei – Cu este
stocat in ficat si in alte organe (creier, rinichi, ochi)
 Efect toxic al Cu – citoliza hepatica, tubulopatie
renala, suferinta neuronala
Degenerescenta hepato-
lenticulara
 Sindrom extrapiramidal complex
 Sindrom diskinetic –
 Tremuraturi de repaus – se accentueaza la mentinerea unei
atitudini (postural), paraziteaza si miscarile voluntare (caracter
voluntar)
 Tremuratura de fixatie (postural) – semnul spadasinului, flapping
tremor
 Diskinezii faciobucofaringiene
 Miscari stereotipe (mai ales ale limbii)
 Miscari coreoatetozice
 Mioclonii de actiune
 Fenomene distonice
 Rigiditate extrapiramidala
 Spasme tonice, relaxare brusca
 Akinezie
 Tulburari de vorbire
Degenerescenta hepato-
lenticulara
 Alte simptome
 Tulburari piramidale
 Crize de epilepsie focale sau
generalizate – posibil in contextul
tratamentului cu penicilamina
 Tulburari psihice – tulburari de
comportament, scaderea
randamentului intelectual, pana la
deteriorare mentala grava
 Tulburari oculare
 inel Kayser Fleicher
 Pseudocataracta (in “floarea
soarelui”)
 Tulburari hepatice
Degenerescenta hepato-
lenticulara
 Imagerie medicala – CT,
IRM
 anomalii in putamen, caudat,
punte, cerebel; atrofie cortico
subcorticala
 Biochimic
 Ceruloplasmina < 15 mg%
 Cupruria > 200-500
micrograme/24 ore
 Aminoacidurie ½ g/24h
(normal 300 mg/24h)
 Punctia biopsie hepatica
 Examenul oftalmologic
Degenerescenta hepato-
lenticulara
 Boala Wilson – debut 10-20 ani
 Evolutie in pusee spre deces in 1-4 ani
 Clinic predomina fenomenele distonice
 Frecvent tulburari hepatice si psihice
 Forma abdominala – predomina afectarea
hepatica
 Pseudoscleroza Wesphall-Strumpell –
debut 20-40 ani
 Evolutie mai lenta
 Clinic – diskinezii (tremor cerebelo
extrapiramidal)