1.

Epilepsia
2. Boala Parkinson
DR. PASCARU CATALIN
1. Epilepsia

Reprezinta o boala cronica sau un grup de boli cronice caracterizate prin aparitia de
crize recurente, neprevazute si de obicei neprovocate.

O criza de epilepsie este generata de o descarcare electrica excesiva și hipersincrona a

unei populaţii corticale neuronale.

Epileptogeneza: procesul care transformă o populaţie neuronală într-o reţea

hiperexcitabilă

Descarcarea anormala are ca punct de plecare o zona bine delimitata – focar epileptic
Etiologie

 Primara : idiopatica
 Secundara:
1. Tumori
2. Traumatisme
3. Infectii
4. A.V.C.
5. Boli degenerative (ats cerebrala)
6. Intoxicatii
7. Tulburari de conversie (isterie)
Clasificare

 Partiale (focale=intereseaza un segment/regiune a corpului)

1. Simple : motorii, senzitive, vegetative, psihice
2. Complexe
3. Secundar generalizate
 Generalizate: tonice, clonice, moclonice, absente
In functie de debut

 Debut focal: motor (tonii, mioclonii, automatisme , atonie) si non-motor

(transpiratii, senzatie de caldura, iluzii, halucinatii, manifestari vizuale, auditive,
olfactive)
 Debut generalizat: motor (tonic, cloni, tonico-clonic), non-motor
(absenta=pierderea contactului cu realitatea)
 Debut focal cu propagare bilaterala, cuprinzand retele neuronale din ambele
emisfere
 Debut neprecizabil: informatiile sunt incomplete
 Debut neclasificabil: imposibilitate de incadrare in alte categorii
EPILEPSIA GENERALIZATA

1. Criza majora (GRAND MAL) este precedata de prodroame (migrena,nevralgii, parestezii),

care apar cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de
„aura". Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva
(furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote,voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate).
Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie.
Aura nu apare insa intotdeauna. Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si
pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului. Se descriu obisnuit o faza tonica, scurta, care
dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza fetei, dintii stransi, ochii
imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua faza, numita clonica, care dureaza 1 -2
minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea
limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii
ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza convulsiva este
urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu reflexe abolite si respiratie
stertoroasa. Amnezia crizei este totala.
2. Criza minora (PETIT MAL) de epilepsie apare mai frecvent la copii si se
caracterizeaza, de obicei, prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de
cateva zeci de secunde. Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a
functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice
activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc).
in formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa
stie ce s-a intamplat.
EPILEPSIA LOCALIZATA

 Este cunoscuta si sub numele de crize jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari

clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga
la segmentele vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei,
bolnavul asistand la desfasurarea crizei.
Diagnostic

 Cel putin 2 crize epileptic, neprovocate, survenite la mai mult de 24 h una de

cealalta
 Status epileptic: crize cu durata prelungita, repetate la intervale scurte, cu absenta
recuperarii intre crize = urgenta medicala
Diagnostic

 Anamneza si examen clinic: informatiile primite de la pacient/apartinatori,

simptomele si elementele clinic din timpul crizei, durata, fenomenul de aura,
observatia clinica atunci cand obiectivam o criza, identificarea marcilor
traumatice rezultate in urma unei crize, starea post-critica (starea pacientului,
durata, tulburari motorii, tulburari de atentie si memorie)
 Metode paraclinice: CT, IRM, EEG
EEG= electroencefalograma

 Masoara activitatea electrica a creierului prin intermediul electrozilor plasati pe

scalp
 Este reprezentata prin unde specifice caracterizate prin amplitudine
electrica ,frecventa, localizare si reactivitate la stimuli (zgomot, inchiderea si
deschiderea ochilor, stimulare intermitenta luminoasa si hiperpnee)
 Delta: 0-3 Hz
 Teta: 4-7 Hz
 Alfa: 8-13 Hz( frecventa normala a creierului, in starea relaxata, de veghe, cu
ochii inchisi)
 Beta: >14 Hz
Diagnosticul diferential

 simularea,
 tetania,
 criza isterica - este declansata de emotii si conflicte psihice, criza se desfasoara in
prezenta unor martori, iar bolnavii isi aleg de obicei locul caderii.
Investigatii

 Electroencefalografia – analiza spectrala

 Computer Tomografia cerebrala (CT)
 Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
 Tehnici de imagerie functionala:
-PET
-fMRI
-SPECT
Tratament

 Regim igieno-dietetic: regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program

regulat de somn de 8 ore, fara consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si
excitante. Alegerea profesiunii este capitala, natura bolii contraindicand toate
profesiunile care impun activitate la inaltime, in apa, masini in mers etc. In timpul
crizei, bolnavul trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si centura desfacute si,
eventual, imobilizat pentru evitarea loviturilor datorita convulsiilor.
 Medicamentos: acid valproic, levitiracetam, lamotrigina, carbamazepina,
fenobarbital, benzodiazepine, gabapentin
 Chirurgical: rezectia focarului epileptic (in formele farmacorezistente)
2. Boala Parkinson

 afecţiune neurologică progresivă cauzată de degenerarea neuronilor

dopaminergici
 Degenerarea se produce în: locus caeruleus, talamus, cortex cerebral, sistemul
nervos autonom (vegetativ).
Etiologie:
1. Idiopatic
2. Infectii (p. Postencefalitic)
3. Procese degenerative
4. Intoxicatii
TABLOU CLINIC

 Debut insidios – tremor, rigiditate

 Tremorul – extremitatile mb., unilateral; cu timpul se generalizeaza; apare in
repaus si diminua in timpul miscarilor active; poate fi accentuat de stres
 Rigiditatea – rezistenta la misc. pasive – rigiditate plastica, dispusa omogen pe
muschii flexori si pe extensori
 Bradikinezie, dificultati de mentinere a pozitiei
 La ex. clinic – facies imobil, cu fante palpebrale larg deschise, tremor perioral si
al buzelor, rigiditatea membrelor, dificultati de ridicare de pe scaun si de demarare
a mersului, care se face cu pasi mici, cu absenta balansului normal al bratelor,
instabilitate la miscarile de intoarcere si de oprire si tendinta la cadere
 Deteriorare intelectuala
 Incetinirea tranzitului intestinal, tulb.urinare, hipersudoratie
 Semnul rotii dintate: mobilizarea pasiva a articulatiei pumnului intampina
rezistenta in mai multe puncte
 Semnul lamei de briceag
 INVESTIGATII PARACLINICE
-CT cerebral - atrofie cerebrala in evolutie
 PRINCIPII DE TRATAMENT
- individualizat
- trebuie să ţină cont de profesie, vârstă, angrenare socială şi starea emoţională
- în principiu, terapia trebuie să fie ghidată de severitatea simptomelor şi de gradul de
dizabilitate funcţională
- să se controleze adecvat simptomele şi semnele
- să se evite cât mai bine efectele secundare
- să fie eficient un timp cât mai îndelungat
 Dieta: să fie bogată în legume, fructe;( aminoacizii de origine animală, resorbiţi
intestinal în cantitate mare, pot inhiba competitiv L-Dopa)
 Activitate fizică:adaptată posibilităţilor dar constantă
 Medicamentos
 Agenţi dopaminergici: L-Dopa , precursor dopaminic, Isicom (L-dopa-Carbi-dopa)
 Agonisti dopaminergici: apomorfina, bromocriptine
 Ihibitori de degradare a dopaminei: selegilina, rasagilina
- Anticolinergice : Romparkin
 Trat.chirurgical ( talamotomie, talamostimulare, pompa cu Duodopa)
 Psihoterapie