Reflexele. Actul si arcul reflex.

Reflexul reprezinta unitatea

functionala a sistemului nervos, act nervos simplu organizat ce survine dupa o foarte
scurta perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific. El reprezinta legatura
obligatorie dintre excitarea unei suprafete senzitive sau senzoriale si o anumita reactie
efectoare.
Actul reflex este reactia de raspuns motor sau secretor la actiunea unui excitant.

Arcul reflex reprezinta totalitatea elementelor anatomice care participa

. 48. Arcul reflex.

la realizarea unui act reflex si care are caracter innascut. Teoriile clasice admit existenta
arcului reflex deschis, format din cinci componente (. 48) :

receptorul extero, intero sau proprioceptor

calea aferenta senzitiva

centrul nervos

calea eferenta motorie

efectorul.

Principiul conform caruia

fibrele

aferente senzitive merg pe calea radaci-nilor

posterioare ale maduvei spinarii si fibrele eferente motorii merg pe calea radacinilor
anterioare poarta numele de legea BELL MAGENDIE. Teoriile moderne (ANOHIN,
BERNSTEIN) postuleaza existenta arcului reflex inchis, arc reflex cu aferentatie
inversa sau feed-back in care intensitatea raspunsului este dependenta atat de
intensitatea stimulului, cat si de raspunsul insusi, printr-un circuit de retroactiune.
Feed-back-ul poate fi de doua feluri :

pozitiv, care are rolul de a amplifica perturbatiile

negativ, care are rolul de a mentine contante perturbatiile. Suportul

material al acestei teorii a fost pus in evidenta de BAYLIS si este
reprezentat de existenta fibrelor vasomotorii in structura radacinilor
posterioare medulare si a fibrelor aferente simpatice in structura
radacinilor anterioare medulare.

Dupa I.P.PAVLOV reflexele somatice, vegetative" class="text">reflexele somatice, vegetative"

class="text">reflexele se clasifica in :

reflexe neconditionate 626j95g , innascute, care au ca substrat

arcuri reflexe cu centrii situati in etajele inferioare ale S.N.C.

reflexe conditionate, dobandite in cursul vietii. Ele au caracter

temporar si au centrii nervosi la nivelul scoartei cerebrale.

Reflexele neconditionate sunt innascute si sunt prezente la toti indivizii. Ele au

centrii nervosi in etajele inferioare ale sistemului nervos central si prezinta o mare
importanta in clinica.

A. Reflexele inchise la nivelul maduvei spinarii pot fi monosinaptice, cu arcul reflex format din doi neuroni, unul senzitiv si unul motor, sau pot fi
polisinaptice, la care intre cei doi neuroni se interpun si neuroni intercalari.

a. Reflexele osteotendinoase, proprioceptive sau miotatice sunt

reflexe simple, monosinaptice, bineuronale, cu perioada scurta de latenta de 6 9
msec. Ele sunt declansate de intinderea muschilor, care reactioneaza printr-o contractie
prompta, motiv pentru care se mai numesc si reflexe de intindere (stretch reflex). Este
suficienta o intindere de 20 30 de microni pentru a se obtine o contractie musculara.
Materiale necesare - ciocan de reflexe (. 49)
Tehnica de lucru - se percuta strict tendonul muschiului explorat si se obtine ca
raspuns o simpla contractie musculara, fara deplasarea segmentului corespunzator, sau
se obtine o miscare, a carei amplitudine variaza (. 50)

. 49. Ciocane de reflexe.

. 50. Tehnica de executare a reflexelor

osteotendinoase.
Valoarea semiologica a reflexului depinde de conditiile in care este cer-cetat
reflexul, si anume :

regiunea examinata trebuie sa fie descoperita, excitantul trebuind sa fie aplicat direct pe piele

integritatea formatiunilor anatomice (piele, tendon, articulatie, muschi, os)

musculatura regiunii respective trebuie sa fie intr-o stare de relaxare absoluta

percutia trebuie sa fie executata numai pe tendon

cercetarea se face obligatoriu bilateral, ativ

temperatura mediului ambiant trebuie sa fie optima si constanta.

Importanta reflexelor osteotendinoase consta din :
o

realizarea starii de semicontractie permanenta a musculaturii, respectiv tonusul muscular

mentinerea musculaturii la o lungime constanta in repaus

mentinerea pozitiei corpului si a membrelor.

Pentru realizarea unei relaxari cat mai optime a musculaturii se poate executa una din urmatoarele
manevre :

- procedeul JENDRASSIK (. 51), in care subiectul realizeaza o contractie

musculara intr-un teritoriu situat la distanta de muschii examinati. Cel mai frecvent
subiectul este pus sa inclesteze mainile una de alta si sa exercite o tractiune divergenta
asupra lor

. 51. Procedeul JENDRASSIK.

- procedeul hiperpneii (DRAGANESCU), in care subiectul executa miscari
respiratorii ample si hiperpneice
- intretinerea unei discutii in cadrul carei examinatorul pune intrebari
asupra unor detalii anamnestice
- in decubit dorsal, subiectul trebuie sa apese cu calcaiele pe ul patului.
Reflexul pectoral (C5 T1) se executa prin percutarea tendonului marelui
pectoral. Se obtine ca raspuns abductia si rotatia interna a bratului.
Reflexul scapulo-humeral

(C4 C5) se executa prin percutarea marginii

omoplatului. Se obtine ca raspuns retractia omoplatului.

Reflexul medio-pubian

(T6 T12, L2 L3) se executa prin percutarea

simfizei pubiene, subiectul fiind in decubit dorsal. Se obtine ca raspuns adductia

coapselor si contractia dreptilor mari.
Reflexul bicipital

(C5 C6) (. 52) se executa prin percutarea tendo-nului

muschiului biceps la nivelul plicii cotului, subiectul avand antebratul usor flectat pe brat,
sustinut in aceasta pozitie de examinator. Se obtine ca raspuns flexia antebratului pe
brat, ca urmare a contractiei muschiului biceps brahial.

Reflexul tricipital (C6 C7) (. 53) se executa prin percutarea tendo-nului

muschiului triceps deasupra olecranului, subiectul avand antebratul flectat pe brat la 90
de grade si mana orientata in jos, cu sustinerea bratului de catre examina-tor. Se obtine
ca raspuns extensia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului triceps
brahial.

. 52. Reflexul bicipital.

Reflexul stilo-radial

. 53. Reflexul tricipital.

(C5 C6) (. 54) se executa prin percutarea apofizei

stiloide a radiusului, subiectul avand antebratul in usoara flexie si pronatie, sustinut de

examinator Se obtine ca raspuns flexia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei
muschiului lung supinator.

. 54. Reflexul stiloradial.

Reflexul cubito-pronator

(C7 C8) se executa prin percutarea apofizei

stiloide a cubitusului (ulnei), subiectul avand antebratul in usoara flexie si pronatie, la fel
ca la reflexul stilo-radial. Se obtine ca raspuns pronatia antebratului.
Reflexul rotulian sau patelar (L2 L4) (. 55) se executa prin percu-tarea
tendonului rotulian, inferior de rotula, subiectul fiind in decubit dorsal, cu gambele usor
flectate pe coapse si tele sprijinite de pat sau in pozitie sezand la marginea patului. Se
obtine ca raspuns extensia gambei pe coapsa, ca urmare a contractiei muschiului
cvadriceps.

. 55. Reflexul rotulian.

Reflexul achilian

. 56. Reflexul achilian

(S1 S2) (. 56) se executa prin percutarea tendonu-lui

achilian, subiectul fiind in decubit ventral, cu gamba flectata pe coapsa si pi-ciorul flectat
pe gamba, examinatorul sustinand gamba sau in pozitie in genunchi la marginea
patului. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a con-tractiei muschiului
triceps sural.

. 57. Variante de executare a reflexelor rotulian si achilian.

Reflexul medio-tar (S1 S2) se executa prin percutare la nivelul regiunii
mijlocii a tei, subiectul fiind in aceeasi pozitie ca si in cazul reflexului achilian. Se obtine
ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a contractiei muschiului triceps sural.
Interpretare examinarea reflexelor osteotendinoase este utilizata in practica
medicala datorita faptului ca aceste reflexe furnizeaza informatii privind integritatea
arcurilor reflexe medulare si a eficacitatii controlului pe care il exercita etajele nervoase
superioare, prin intermediul substantei reticulate, asupra reflectivitatii medulare.
Reflexele osteotendinoase se pot modifica in conditii fiziologice, ele fiind
exagerate in caz de emotii intense, sau diminuate in cazul relaxarii fizice sau psihice
sau la persoanele varstnice.
La copilul mic, pana la varsta de 3 ani, reflexele osteotendinoase sunt mai vii,
mai exagerate, datorita insuficientei mielinizari a fasciculelor piramidale.
In conditii patologice explorarea reflexelor osteotendinoase ajuta la stabilirea
unui diagnostic precis, a prognosticului si la controlul eficacitatii tratamentului aplicat.
Hiperreflexia sau exagerarea reflexelor apare in cazul cresterii excitabilitatii fusurilor
neuromusculare, cum se intampla in cazul hemiplegiilor, sau in cazul hiperexcitabilitatii

motoneuronilor alfa, prin pierderea controlului frenator exercitat de substanta reticulata.

De asemenea poate exprima leziuni ale cailor piramidale.
Hiporeflexia sau diminuarea reflexelor, si areflexia sau abolirea reflexelor apar
in cazul leziunilor care compromit, pana la intrerupere totala, arcul reflex. Ele pot apare
in cazul leziunilor radacinilor posterioare (in tabes), in cazul leziunilor medulare
(poliomielita), in cazul leziunilor radacinilor anterioare (polinevrite), in faza flasca a
sindromului piramidal sau in miastenia gravis.
b. Reflexele cutanate se examineaza excitand tegumentele cu un ac
bont prin zgariere, fara producere de leziuni. Reactia de raspuns este, in principiu, o
contractie musculara.
Reflexele cutanate abdominale se executa prin excitarea tegumentului la nivel
abdominal, din afara spre inauntru, la diferite nivele, subiectul fiind in decubit dorsal, cu
membrele inferioare semiflectate si musculatura abdominala relaxata. Se obtine ca
raspuns contractia musculaturii abdominale corespunzatoare.
Reflexele cremasteriene (L1 L2) se executa prin excitarea tegumentelor de
la nivelul fetei supero - interne a coapsei, subiectul fiind in decubit dorsal, cu membrele
inferioare in usoara abductie si rotatie externa. Se obtine ca raspuns ridicarea
testiculului de aceeasi parte, ca urmare a contractiei muschiului cremasterian.
Reflexul cutanat tar

(S1 S2) (. 58) se executa prin excitarea marginii

externe a tei, de la calcai spre degete. Se obtine ca raspuns flexia tara a degetelor.

. 58. Reflexul cutanat tar. A raspuns normal; B raspuns patologic (semn BABINSKI);
C traseul tar al stimularii cutanate.
Reflexul

anal

extern (S1) se executa prin excitarea cu vata a tegumen-telor din

apropierea anusului. Se obtine ca raspuns contractia sfincterului anal extern.

B. Reflexele inchise la nivelul bulbului sunt reflexe care isi au

centrii in nucleii bulbari.
Reflexul velo-palatin (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei valului palatin.
Se obtine ca raspuns contractie musculara si aparitia senzatiei de greata.
Reflexul faringian (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei faringiene si se
obtine ca raspuns contractia musculaturii faringelui si aparitia senzatiei de greata.

C. Reflexele inchise la nivelul puntii au in general caracter de

aparare si de orientare.
Reflexul nazo-palpebral (V, VII) se executa prin percutarea radacinii nasului,
subiectul fiind cu ochii deschisi. Se obtine ca raspuns inchiderea ochilor, prin contractia
muschiului orbicular.

Reflexul maseterin

(V, V) (. 59) se executa prin percutarea mento-nului,

subiectul avand gura intredeschisa. Se obtine ca raspuns inchiderea gurii, prin

contractia muschilor maseteri.

. 59. Reflexul maseterin.

Reflexul conjunctival (V, VII) se executa prin excitarea conjunctivei cu un
tampon de vata. Se obtine ca raspuns reactia de clipire.
Reflexul corneean (V, VII) (. 60) se executa prin excitarea corneii. Se obtine
ca raspuns reactia de clipire, cu o frecventa de 2 10 / sec.

. 60. Reflexul corneean.

Reflexul audio-oculogir consta din intoarcerea privirii in directia unui zgomot.

D. Reflexele inchise la nivelul mezencefalului pot fi reflexe

vegetative sau pot face parte din categoria reflexelor complexe ale trunchiului cerebral.

Reflexul fotomotor

consta din contractia pupilei la lumina, prin actiunea

musculaturii circulare a irisului. Reflexul este consensual (concomitent la ambele pupile)

datorita incrucisarii partiale a fibrelor nervilor optici. Se executa cu ajutorul unui spot
luminos care se proiecteaza direct in ochiul subiectului.
Reflexul pupilar de acomodare la distanta consta din contractie pupilara,
concomitent cu bombarea cristalinului, la apropierea obiectivului de ochi. Reflexul este
de asemenea consensual.
Trunchiul cerebral are roluri importante in mentinerea pozitiei corpului in spatiu si in mecanismele de
pastrare a echilibrului, roluri pe care le realizeaza printr-o serie de reflexe complexe ale caror centrii
se afla in cea mai mare parte in mezencefal

Mentinerea pozitiei corpului se realizeaza prin doua tipuri de reflexe :

o

reflexe statice, care mentin pozitia in repaus

reflexe stato-kinetice, care mentin pozitia in timpul deplasarii.

Reflexele statice sunt implicate in mentinerea pozitiei normale si a

echilibrului normal al corpului in mod involuntar, cu ajutorul unor stimulilor al caror punct
de plecare se afla in diferitele posturi ale corpului sau ale segmentelor. Un rol important
in cadrul acestor reflexe revine pozitiei capului, in care

receptorii

vizuali si vestibulari

transmit informatiile pentru a fi prelucrate.

Reflexele statice se impart in :

reflexe de postura, care regleaza distribuirea tonusului la nivelul

musculaturii corpului si prin aceasta determina mentinerea unei
anumite pozitii

reflexele de redresare, care cuprind totalitatea reactiilor prin care

se poate relua pozitia normala dintr-o pozitie neobisnuita.

Reflexele de postura sunt cele care asigura pozitia normala a corpului si

echilibrul in miscare. Ele se inchid la diferite nivele ale sistemului nervos central si au
camp receptor la nivelul canalelor semicirculare, al utriculei si propriocep-torilor.
Reflexele de postura generale se declanseaza prin fenomenul de
impingere, subiectul fiind in ortostatism. Impingerea subiectului inapoi determina
contractia musculaturii extensoare a membrelor inferioare si a musculaturii abdominale,
in timp ce impingerea subiectului inainte determina contractia musculaturii flexoare a
membrelor inferioare.
- reflexele tonice cervicale apar in urma coborarii capului (flexie) si
se manifesta prin diminuarea tonusului musculaturii extensoare a membrelor, in timp ce
extensia capului produce efecte inverse. Excitatiile care determina declansarea acestor
reflexe pleaca din primele trei perechi de radacini posterioare cervicale (C1 C3).
Reflexele de postura locale pot fi :
- reflexul de postura al bicepsului se examineaza cu subiectul in
decubit dorsal. Flexia pasiva a antebratului pe brat determina contractia si punerea in
evidenta a muschiului biceps brahial.
- reflexul de postura a gambierului anterior se examineaza cu
subiectul in decubit dorsal. Se imprima o miscare de flexie a piciorului pe gamba si se
evidentiaza contractia muschiului gambier anterior si a tendonului sau inferior, care se
mentine si dupa eliberarea piciorului.
- reflexul de postura a halucelui se examineaza cu subiectul in
decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse. Se imprima o miscare pasiva de flexie
dorsala a halucelui si se evidentiaza tendonul extensorului halucelui. Dupa eliberarea
halucelui contractia musculara mai persista cateva secunde.

- reflexul de postura al muschiului semitendinos se executa cu

subiectul in decubit ventral. Se imprima o miscare brusca de flexie a gambei pe coapsa,
urmata, dupa eliberarea gambei, de persistenta contractiei muschiului semitendinos
- reactia de magnet apare atunci cand se atinge ta, deci prin
stimulare exteroceptiva. Membrul atins intra in extensie, muschii spatelui si ai gatului se
contracta. Reactia se pune bine in evidenta la animalul decerebrat, mai ales la pisici
sau caini, asezati in decubit dorsal.
- reactia de sustinere este produsa de excitatiile proprioceptive ce
iau nastere prin contrapresiunea solului asupra suprafetelor tare in pozitia ortostatica.
Este exteriorizata prin extensia membrelor inferioare si este asociata cu o contractia
tuturor muschilor membrelor si a muschilor spatelui, Reactia se manifesta foarte evident
la animalul decerebrat in pozitie decubit dorsal. In mecanismul reactiei de sustinere
intervine reflexul miotatic. In aceasta reactie muschii agonisti se contracta in acelasi
timp cu cei antagonisti, ei actionand astfel sinergic, contrar celor ce se intampla in
contractiile voluntare.
Reflexele de redresare asigura pozitia normala a capului si trunchiului fata de
forta gravitationala.
- reflexele de redresare labirintice isi au centrii in nucleul rosu si in
substanta reticulata vecina si punctul de plecare la nivelul labirintului. Ele de-termina
revenirea capului in pozitie normala indiferent de pozitia pe care o are corpul in spatiu,
chiar daca ochii sunt inchisi.
- reflexele de redresare ale corpului asupra capului sunt pro-duse de
excitarea asimetrica a suprafetei corpului si isi au centrii in imediata apropiere a
nucleului rosu. Ele determina revenirea capului in pozitie normala prin excitarea inegala
a corpului.

- reflexele de redresare ale corpului asupra corpului sunt declansate

de excitatii inegale in cele doua jumatati ale corpului, fara implicarea capului in procesul
de redresare.
-

reflexele de redresare a gatului se produc cand capul are pozitii

anormale fata de trunchi, redresarea vizand mai intai segmentul superior al corpului si
apoi segmentul inferior.

Reflexele stato-kinetice sunt produse de stimularea labirintului prin

deplasari ale capului, deplasari ce pot fi liniare sau circulare. Ele mai poarta denumirea
de reflexe de accelerare. In cazul deplasarilor liniare rolul principal este jucat de viteza
de inaintare, in timp ce in cazul deplasarilor circulare rolul principal il detine acceleratia
unghiulare. Punctul de plecare al acestor reflexe este la nivelul canalelor semicirculare.
- reactia de pregatire la saritura este un fel de reflex labirintic care pune
membrele intr-o pozitie ce declanseaza reactia de sprijin de indata ce ele ating solul
(semiflexie).
Reflexele conditionate. La baza activitatii nervoase superioare stau tot reactii
reflexe, reflexele conditionate, obtinute prin asocierea unui semnal cu un reflex
neconditionat si crearea unor legaturi temporare.
Conditiile de elaborare ale reflexelor conditionate sunt

coincidenta repetata in timp intre excitantul indiferent si cel absolut

excitantul indiferent trebuie sa il preceada pe cel absolut si trebuie sa aiba o anumita intensitate minima
sesizabila

scoarta cerebrala trebuie sa fie libera de alti excitanti si sa fie in stare de veghe.

Orice agenti din natura pot deveni conditionali pentru om in cazul in care exista un receptor, deci orice
variatie in plus sau in minus ce survine in mediul in-tern sau extern in timpul starii de veghe poate
deveni excitant conditionat in cazul in care aceasta variatie a provocat o modificare in functia celulei
corticale.

reflexul conditionat de aparare foloseste pentru elaborare ca si

excitant neconditionat curentul de inductie, iar ca excitant conditionat un semnal

luminos sau sonor. Se aseaza sistemul de semnalizare in fata subiectului, manevrarea
aparatului facandu-se fara ca subiectul sa poata vedea. Se asociaza excitarea regiunii
dorsale a mainii cu un curent de inductie cu un stimul luminos, cu un interval de 1 2
sec intre stimulul luminos si excitarea electrica. Dupa mai multe repetari este suficient
stimulul luminos pentru a apare reactia de retragere a mainii. Daca stimulul luminos nu
mai este asociat in mod constant cu excitantul electric reflexul se stinge.
-

reflexul conditionat pupilar foloseste pentru elaborare ca excitant

neconditionat aprinderea unui bec electric, iar ca excitant conditionat un semnal sonor.
Aprinderea becului duce la aparitia reflexa a miozei. Repetand de mai multe ori
asocierea dintre stimulul luminos si cel sonor va fi suficient la un moment dat numai
stimulul sonor pentru a declansa mioza.