Sunteți pe pagina 1din 14

Reflexele. Actul si arcul reflex.

Reflexul reprezinta unitatea


functionala a sistemului nervos, act nervos simplu organizat ce survine
dupa o foarte scurta perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific. El
reprezinta legatura obligatorie dintre excitarea unei suprafete senzitive sau
senzoriale si o anumita reactie efectoare.
Actul reflex este reactia de raspuns motor sau secretor la actiunea unui
excitant.
Arcul reflex reprezinta totalitatea elementelor anatomice care
participa

. 48. Arcul reflex.


la realizarea unui act reflex si care are caracter innascut. Teoriile clasice
admit existenta arcului reflex deschis, format din cinci componente (. 48)
:

receptorul extero, intero sau proprioceptor

calea aferenta senzitiva

centrul nervos

calea eferenta motorie

efectorul.

Principiul conform caruia fibrele aferente senzitive merg pe calea


radaci-nilor posterioare ale maduvei spinarii si fibrele eferente motorii
merg pe calea radacinilor anterioare poarta numele de legea BELL
MAGENDIE. Teoriile moderne (ANOHIN, BERNSTEIN) postuleaza
existenta arcului reflex inchis, arc reflex cu aferentatie inversa sau feed-

back in care intensitatea raspunsului este dependenta atat de intensitatea


stimulului, cat si de raspunsul insusi, printr-un circuit de retroactiune.
Feed-back-ul poate fi de doua feluri :

pozitiv, care are rolul de a amplifica perturbatiile

negativ, care are rolul de a mentine contante


perturbatiile. Suportul material al acestei teorii a fost pus
in evidenta de BAYLIS si este reprezentat de existenta
fibrelor vasomotorii in structura radacinilor posterioare
medulare si a fibrelor aferente simpatice in structura
radacinilor anterioare medulare.

Dupa I.P.PAVLOV reflexele somatice, vegetative" class="text">reflexele


somatice, vegetative" class="text">reflexele se clasifica in :

reflexe neconditionate 626j95g , innascute, care au


ca substrat arcuri reflexe cu centrii situati in etajele
inferioare ale S.N.C.

reflexe conditionate, dobandite in cursul vietii. Ele


au caracter temporar si au centrii nervosi la nivelul
scoartei cerebrale.

Reflexele neconditionate sunt innascute si sunt prezente la toti


indivizii. Ele au centrii nervosi in etajele inferioare ale sistemului nervos
central si prezinta o mare importanta in clinica.
A. Reflexele inchise la nivelul maduvei spinarii pot fi monosinaptice, cu arcul reflex format din doi neuroni, unul senzitiv si unul
motor, sau pot fi polisinaptice, la care intre cei doi neuroni se interpun si
neuroni intercalari.
a. Reflexele
osteotendinoase, proprioceptive sau miotatice sunt
reflexe
simple,
monosinaptice, bineuronale, cu perioada scurta de latenta de 6 9 msec.
Ele sunt declansate de intinderea muschilor, care reactioneaza printr-o
contractie prompta, motiv pentru care se mai numesc si reflexe de intindere
(stretch reflex). Este suficienta o intindere de 20 30 de microni pentru a
se obtine o contractie musculara.

Materiale necesare - ciocan de reflexe (. 49)


Tehnica de lucru - se percuta strict tendonul muschiului explorat si
se obtine ca raspuns o simpla contractie musculara, fara deplasarea
segmentului corespunzator, sau se obtine o miscare, a carei amplitudine
variaza (. 50)

. 49. Ciocane de reflexe.

. 50. Tehnica de executare a reflexelor


osteotendinoase.
Valoarea semiologica a reflexului depinde de conditiile in care este
cer-cetat reflexul, si anume :
regiunea examinata trebuie sa fie descoperita, excitantul trebuind sa
fie aplicat direct pe piele

integritatea formatiunilor anatomice (piele, tendon, articulatie,


muschi, os)
musculatura regiunii
de relaxare absoluta

respective

trebuie

sa

fie

intr-o

stare

percutia trebuie sa fie executata numai pe tendon


cercetarea se face obligatoriu bilateral, ativ
temperatura mediului ambiant trebuie sa fie optima si constanta.
Importanta reflexelor osteotendinoase consta din :
o realizarea starii de semicontractie permanenta a musculaturii,
respectiv tonusul muscular
o mentinerea musculaturii la o lungime constanta in repaus
o mentinerea pozitiei corpului si a membrelor.
Pentru realizarea unei relaxari cat mai optime a musculaturii se poate
executa una din urmatoarele manevre :
- procedeul JENDRASSIK (. 51), in care subiectul realizeaza
o contractie musculara intr-un teritoriu situat la distanta de muschii
examinati. Cel mai frecvent subiectul este pus sa inclesteze mainile una de
alta si sa exercite o tractiune divergenta asupra lor

. 51. Procedeul JENDRASSIK.

- procedeul hiperpneii (DRAGANESCU), in care subiectul


executa miscari respiratorii ample si hiperpneice
- intretinerea unei discutii in cadrul carei examinatorul pune
intrebari asupra unor detalii anamnestice
- in decubit dorsal, subiectul trebuie sa apese cu calcaiele pe
ul patului.
Reflexul pectoral (C5 T1) se executa prin percutarea tendonului
marelui pectoral. Se obtine ca raspuns abductia si rotatia interna a bratului.
Reflexul scapulo-humeral (C4 C5) se executa prin percutarea
marginii omoplatului. Se obtine ca raspuns retractia omoplatului.
Reflexul medio-pubian (T6 T12, L2 L3) se executa prin
percutarea simfizei pubiene, subiectul fiind in decubit dorsal. Se obtine ca
raspuns adductia coapselor si contractia dreptilor mari.
Reflexul bicipital (C5 C6) (. 52) se executa prin percutarea
tendo-nului muschiului biceps la nivelul plicii cotului, subiectul avand
antebratul usor flectat pe brat, sustinut in aceasta pozitie de examinator. Se
obtine ca raspuns flexia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei
muschiului biceps brahial.
Reflexul tricipital (C6 C7) (. 53) se executa prin percutarea
tendo-nului muschiului triceps deasupra olecranului, subiectul avand
antebratul flectat pe brat la 90 de grade si mana orientata in jos, cu
sustinerea bratului de catre examina-tor. Se obtine ca raspuns extensia
antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului triceps brahial.

. 52. Reflexul bicipital.

. 53. Reflexul tricipital.

Reflexul stilo-radial (C5 C6) (. 54) se executa prin percutarea


apofizei stiloide a radiusului, subiectul avand antebratul in usoara flexie si
pronatie, sustinut de examinator Se obtine ca raspuns flexia antebratului
pe brat, ca urmare a contractiei muschiului lung supinator.

. 54. Reflexul stiloradial.


Reflexul cubito-pronator (C7 C8) se executa prin percutarea
apofizei stiloide a cubitusului (ulnei), subiectul avand antebratul in usoara
flexie si pronatie, la fel ca la reflexul stilo-radial. Se obtine ca raspuns
pronatia antebratului.
Reflexul rotulian sau patelar (L2 L4) (. 55) se executa prin
percu-tarea tendonului rotulian, inferior de rotula, subiectul fiind in decubit
dorsal, cu gambele usor flectate pe coapse si tele sprijinite de pat sau in
pozitie sezand la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia gambei
pe coapsa, ca urmare a contractiei muschiului cvadriceps.

. 55. Reflexul rotulian.

. 56. Reflexul achilian

Reflexul achilian (S1 S2) (. 56) se executa prin percutarea


tendonu-lui achilian, subiectul fiind in decubit ventral, cu gamba flectata
pe coapsa si pi-ciorul flectat pe gamba, examinatorul sustinand gamba sau
in pozitie in genunchi la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia
piciorului, ca urmare a con-tractiei muschiului triceps sural.

. 57. Variante de executare a reflexelor rotulian si achilian.


Reflexul medio-tar (S1 S2) se executa prin percutare la nivelul
regiunii mijlocii a tei, subiectul fiind in aceeasi pozitie ca si in cazul
reflexului achilian. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a
contractiei muschiului triceps sural.
Interpretare examinarea reflexelor osteotendinoase este utilizata
in practica medicala datorita faptului ca aceste reflexe furnizeaza informatii
privind integritatea arcurilor reflexe medulare si a eficacitatii controlului pe
care il exercita etajele nervoase superioare, prin intermediul substantei
reticulate, asupra reflectivitatii medulare.
Reflexele osteotendinoase se pot modifica in conditii fiziologice,
ele fiind exagerate in caz de emotii intense, sau diminuate in cazul relaxarii
fizice sau psihice sau la persoanele varstnice.
La copilul mic, pana la varsta de 3 ani, reflexele osteotendinoase
sunt mai vii, mai exagerate, datorita insuficientei mielinizari a fasciculelor
piramidale.

In conditii patologice explorarea reflexelor osteotendinoase ajuta


la stabilirea unui diagnostic precis, a prognosticului si la controlul
eficacitatii tratamentului aplicat. Hiperreflexia sau exagerarea reflexelor
apare in cazul cresterii excitabilitatii fusurilor neuromusculare, cum se
intampla in cazul hemiplegiilor, sau in cazul hiperexcitabilitatii
motoneuronilor alfa, prin pierderea controlului frenator exercitat de
substanta reticulata. De asemenea poate exprima leziuni ale cailor
piramidale.
Hiporeflexia sau diminuarea reflexelor, si areflexia sau abolirea
reflexelor apar in cazul leziunilor care compromit, pana la intrerupere
totala, arcul reflex. Ele pot apare in cazul leziunilor radacinilor posterioare
(in tabes), in cazul leziunilor medulare (poliomielita), in cazul leziunilor
radacinilor anterioare (polinevrite), in faza flasca a sindromului piramidal
sau in miastenia gravis.
b. Reflexele
cutanate se
examineaza
excitand
tegumentele cu un ac bont prin zgariere, fara producere de leziuni. Reactia
de raspuns este, in principiu, o contractie musculara.
Reflexele cutanate abdominale se executa prin excitarea
tegumentului la nivel abdominal, din afara spre inauntru, la diferite nivele,
subiectul fiind in decubit dorsal, cu membrele inferioare semiflectate si
musculatura abdominala relaxata. Se obtine ca raspuns contractia
musculaturii abdominale corespunzatoare.
Reflexele cremasteriene (L1 L2) se executa prin excitarea
tegumentelor de la nivelul fetei supero - interne a coapsei, subiectul fiind in
decubit dorsal, cu membrele inferioare in usoara abductie si rotatie externa.
Se obtine ca raspuns ridicarea testiculului de aceeasi parte, ca urmare a
contractiei muschiului cremasterian.
Reflexul cutanat tar (S1 S2) (. 58) se executa prin excitarea
marginii externe a tei, de la calcai spre degete. Se obtine ca raspuns flexia
tara a degetelor.

. 58. Reflexul cutanat tar. A raspuns normal; B raspuns patologic (semn


BABINSKI); C traseul tar al stimularii cutanate.
Reflexul anal extern (S1) se executa prin excitarea cu vata a
tegumen-telor din apropierea anusului. Se obtine ca raspuns contractia
sfincterului anal extern.
B. Reflexele inchise la nivelul bulbului sunt reflexe care isi
au centrii in nucleii bulbari.
Reflexul velo-palatin (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei
valului palatin. Se obtine ca raspuns contractie musculara si aparitia
senzatiei de greata.
Reflexul faringian (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei
faringiene si se obtine ca raspuns contractia musculaturii faringelui si
aparitia senzatiei de greata.
C. Reflexele inchise la nivelul puntii au in general caracter
de aparare si de orientare.
Reflexul nazo-palpebral (V, VII) se executa prin percutarea
radacinii nasului, subiectul fiind cu ochii deschisi. Se obtine ca raspuns
inchiderea ochilor, prin contractia muschiului orbicular.
Reflexul maseterin (V, V) (. 59) se executa prin percutarea mentonului, subiectul avand gura intredeschisa. Se obtine ca raspuns inchiderea
gurii, prin contractia muschilor maseteri.

. 59. Reflexul maseterin.


Reflexul conjunctival (V, VII) se executa prin excitarea
conjunctivei cu un tampon de vata. Se obtine ca raspuns reactia de clipire.
Reflexul corneean (V, VII) (. 60) se executa prin excitarea corneii.
Se obtine ca raspuns reactia de clipire, cu o frecventa de 2 10 / sec.

. 60. Reflexul corneean.


Reflexul audio-oculogir consta din intoarcerea privirii in directia
unui zgomot.
D. Reflexele inchise la nivelul mezencefalului pot fi reflexe
vegetative sau pot face parte din categoria reflexelor complexe ale
trunchiului cerebral.
Reflexul fotomotor consta din contractia pupilei la lumina, prin
actiunea musculaturii circulare a irisului. Reflexul este consensual
(concomitent la ambele pupile) datorita incrucisarii partiale a fibrelor
nervilor optici. Se executa cu ajutorul unui spot luminos care se
proiecteaza direct in ochiul subiectului.
Reflexul pupilar de acomodare la distanta consta din contractie
pupilara, concomitent cu bombarea cristalinului, la apropierea obiectivului
de ochi. Reflexul este de asemenea consensual.

Trunchiul cerebral are roluri importante in mentinerea pozitiei corpului in


spatiu si in mecanismele de pastrare a echilibrului, roluri pe care le
realizeaza printr-o serie de reflexe complexe ale caror centrii se afla in cea
mai mare parte in mezencefal
Mentinerea pozitiei corpului se realizeaza prin doua tipuri de reflexe
:
o
o

reflexe statice, care mentin pozitia in repaus


reflexe stato-kinetice, care mentin pozitia in timpul
deplasarii.

Reflexele statice sunt implicate in mentinerea pozitiei normale si a


echilibrului normal al corpului in mod involuntar, cu ajutorul unor
stimulilor al caror punct de plecare se afla in diferitele posturi ale corpului
sau ale segmentelor. Un rol important in cadrul acestor reflexe revine
pozitiei capului, in care receptorii vizuali si vestibulari transmit
informatiile pentru a fi prelucrate.
Reflexele statice se impart in :

reflexe de postura, care regleaza distribuirea tonusului


la nivelul musculaturii corpului si prin aceasta determina
mentinerea unei anumite pozitii

reflexele de redresare, care cuprind totalitatea


reactiilor prin care se poate relua pozitia normala dintr-o
pozitie neobisnuita.

Reflexele de postura sunt cele care asigura pozitia normala a


corpului si echilibrul in miscare. Ele se inchid la diferite nivele ale
sistemului nervos central si au camp receptor la nivelul canalelor
semicirculare, al utriculei si propriocep-torilor.
Reflexele de postura generale se declanseaza prin fenomenul
de impingere, subiectul fiind in ortostatism. Impingerea subiectului
inapoi determina contractia musculaturii extensoare a membrelor inferioare
si a musculaturii abdominale, in timp ce impingerea subiectului inainte
determina contractia musculaturii flexoare a membrelor inferioare.

- reflexele tonice cervicale apar in urma coborarii capului


(flexie) si se manifesta prin diminuarea tonusului musculaturii extensoare a
membrelor, in timp ce extensia capului produce efecte inverse. Excitatiile
care determina declansarea acestor reflexe pleaca din primele trei perechi
de radacini posterioare cervicale (C1 C3).
Reflexele de postura locale pot fi :
- reflexul de postura al bicepsului se examineaza cu
subiectul in decubit dorsal. Flexia pasiva a antebratului pe brat determina
contractia si punerea in evidenta a muschiului biceps brahial.
- reflexul de postura a gambierului anterior se
examineaza cu subiectul in decubit dorsal. Se imprima o miscare de flexie
a piciorului pe gamba si se evidentiaza contractia muschiului gambier
anterior si a tendonului sau inferior, care se mentine si dupa eliberarea
piciorului.
- reflexul de postura a halucelui se examineaza cu
subiectul in decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse. Se imprima o
miscare pasiva de flexie dorsala a halucelui si se evidentiaza tendonul
extensorului halucelui. Dupa eliberarea halucelui contractia musculara mai
persista cateva secunde.
- reflexul de postura al muschiului semitendinos se
executa cu subiectul in decubit ventral. Se imprima o miscare brusca de
flexie a gambei pe coapsa, urmata, dupa eliberarea gambei, de persistenta
contractiei muschiului semitendinos
- reactia de magnet apare atunci cand se atinge ta, deci
prin stimulare exteroceptiva. Membrul atins intra in extensie,
muschii spatelui si ai gatului se contracta. Reactia se pune bine in evidenta
la animalul decerebrat, mai ales la pisici sau caini, asezati in decubit dorsal.
- reactia de sustinere este produsa de excitatiile
proprioceptive ce iau nastere prin contrapresiunea solului asupra
suprafetelor tare in pozitia ortostatica. Este exteriorizata prin extensia
membrelor inferioare si este asociata cu o contractia tuturor muschilor
membrelor si a muschilor spatelui, Reactia se manifesta foarte evident la
animalul decerebrat in pozitie decubit dorsal. In mecanismul reactiei de
sustinere intervine reflexul miotatic. In aceasta reactie muschii agonisti se

contracta in acelasi timp cu cei antagonisti, ei actionand astfel sinergic,


contrar celor ce se intampla in contractiile voluntare.
Reflexele de redresare asigura pozitia normala a capului si
trunchiului fata de forta gravitationala.
- reflexele de redresare labirintice isi au centrii in nucleul
rosu si in substanta reticulata vecina si punctul de plecare la nivelul
labirintului. Ele de-termina revenirea capului in pozitie normala indiferent
de pozitia pe care o are corpul in spatiu, chiar daca ochii sunt inchisi.
- reflexele de redresare ale corpului asupra capului sunt produse de excitarea asimetrica a suprafetei corpului si isi au centrii in
imediata apropiere a nucleului rosu. Ele determina revenirea capului in
pozitie normala prin excitarea inegala a corpului.
- reflexele de redresare ale corpului asupra corpului sunt
declansate de excitatii inegale in cele doua jumatati ale corpului, fara
implicarea capului in procesul de redresare.
- reflexele de redresare a gatului se produc cand capul are
pozitii anormale fata de trunchi, redresarea vizand mai intai segmentul
superior al corpului si apoi segmentul inferior.
Reflexele stato-kinetice sunt produse de stimularea labirintului prin
deplasari ale capului, deplasari ce pot fi liniare sau circulare. Ele mai
poarta denumirea de reflexe de accelerare. In cazul deplasarilor liniare
rolul principal este jucat de viteza de inaintare, in timp ce in cazul
deplasarilor circulare rolul principal il detine acceleratia unghiulare.
Punctul de plecare al acestor reflexe este la nivelul canalelor semicirculare.
- reactia de pregatire la saritura este un fel de reflex
labirintic care pune membrele intr-o pozitie ce declanseaza reactia de
sprijin de indata ce ele ating solul (semiflexie).
Reflexele conditionate. La baza activitatii nervoase superioare stau
tot reactii reflexe, reflexele conditionate, obtinute prin asocierea unui
semnal cu un reflex neconditionat si crearea unor legaturi temporare.
Conditiile de elaborare ale reflexelor conditionate sunt
coincidenta repetata in timp intre excitantul indiferent si cel absolut

excitantul indiferent trebuie sa il preceada pe cel absolut si trebuie sa


aiba o anumita intensitate minima sesizabila
scoarta cerebrala trebuie sa fie libera de alti excitanti si sa fie in stare
de veghe.
Orice agenti din natura pot deveni conditionali pentru om in cazul in care
exista un receptor, deci orice variatie in plus sau in minus ce survine in
mediul in-tern sau extern in timpul starii de veghe poate deveni excitant
conditionat in cazul in care aceasta variatie a provocat o modificare in
functia celulei corticale.
- reflexul conditionat de aparare foloseste pentru elaborare ca
si excitant neconditionat curentul de inductie, iar ca excitant conditionat un
semnal luminos sau sonor. Se aseaza sistemul de semnalizare in fata
subiectului, manevrarea aparatului facandu-se fara ca subiectul sa poata
vedea. Se asociaza excitarea regiunii dorsale a mainii cu un curent de
inductie cu un stimul luminos, cu un interval de 1 2 sec intre stimulul
luminos si excitarea electrica. Dupa mai multe repetari este suficient
stimulul luminos pentru a apare reactia de retragere a mainii. Daca stimulul
luminos nu mai este asociat in mod constant cu excitantul electric reflexul
se stinge.
- reflexul conditionat pupilar foloseste pentru elaborare ca
excitant neconditionat aprinderea unui bec electric, iar ca excitant
conditionat un semnal sonor. Aprinderea becului duce la aparitia reflexa a
miozei. Repetand de mai multe ori asocierea dintre stimulul luminos si cel
sonor va fi suficient la un moment dat numai stimulul sonor pentru a
declansa mioza.