1. Dispozitivele auxiliare ale muchilor.

Fasciile musculare: conjunctive, invelesc fiecare uschi, se dezvolta din mezenchim. Rol- circulatia singe venos si limfa
spre inima
Exemple:

Superficiale bine fixate pe piele

Exemple:

Proprii-fixate pe muschi
Exemple:

Teci fibroase si osteofibroase conjunctiv-fibroase circulare prin care trec tendoanele. Rol mentin tendonul in pozitie
fiziologica la contractia muschilor
Exemple:

Burse sinoviale- subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare. Rol- metinerea tendoanelor (la presiune)
Exemple:

Oase sesamoide- scripete peste care trece tendonul. Rol-maresc unghiul de fixare al tendonului pe os, maresc forta
musculara
Exemple:

2. Muchii superficiali ai spatelui.

Denumire

Origine
Protuberanta
occipitala externa,
linia nuca superioara,
ligamentul nucal,
apofizele spinoase
T1-12

Insertie
Extremitatea
acromiala a
claviculei,
acromion,
spina
scapulei

Functie
Partea superioara descendenta ridica umarul, deplaseaza
unghiul inferior al omoplatului lateral
Partea transversala trage omoplatul inapoi
Partea ascendenta coboara umarul
Trapez
Contractie simultana apropiere omoplati si umeri de CV
Contractia bilaterala extinderea CV si a capului
Contractia unilaterala inclinare CV si cap in aceeasi parte
Treimea posterioara
In L aponevrozele lor
Adductor al bratului
formeaza rombul lombar Roteste bratul interior
Dorsal mare a crestei iliace,
apofizele spinoase a
Creasta tuberculului mic Ridica trunchiul (bara fixa)
L1-5 si Th 6-12
al humerusului
Participa la inspiratie
Apofizele spinoase
Marginea mediala a
Apropie si ridica scapula spre CV
Romboid
C4-6 si Th1-4
scapulei (sub spina)
Ridica omoplatul spre CV
Ridicator al Apofizele transverse Unghiul superior al
C1-4
scapulei
Inclina capul si gitul in aceeasi parte
scapulei
Prin contractie bilaterala extinde gitul si capul
Apofize spinoase C4-6 si
Fata externa a coastelor 2-5 Ridica coastele la inspiratie
Dintat posterior superior
Th1-3
Apofizele spinoase Th11-12 si L1-2
Coastele 9-12 (prin 4 digitatii) Coboara ultimele coaste al
Dintat
(prin aponeroza aderenta la cea lomboexpiratie
posterior
dorsala)
Punct de sprijin pentru diafragm
inferior

3. Muchii profunzi ai spatelui.

Denumirea
Originea
Insertia
Functia
Tractul spino-transvers
Contractia bilaterala extinderea capului si
Splenius al Ligamentul nucal, Linia nucala superioara, apofiza
apofizele spinoase mastoidiana (spleniul capului)
gitului
capului si
a C7 si Th1-6
Apofizele transverse C2-3
Contractia unilaterala inclinarea capului de
gitului
(spleniul gitului)
aceeasi parte
Tractul lateral
Apofizele spinoase a
Se divid in 3 muschi:
Extensia CV
Extensor
ultimelor L, fata
al CV
Iliocostal-se insera pe coaste
posterioara a sacrului,
Lung dorsal-pe apofizele
creasta iliaca si fascia
transversale si poiza mastoidiana
toraco-lombara
Spinal-pe apofizele spinoase
Tractul medial
Faciculele se arunca pe 5-6 vertebre
Semispinal
Fasciculele sar peste 2-3 vertebre
Multifizi
Se insera peste o vertebra
Rotatori
Intre apofizele spinoase ale vertebrelor adiacente
Interspinali
Dintre apofizele transverse ale vertebrelor vecine
Intertransversali
In regiunea
4 muschi:
Suboccipitali
articulatiilor
Oblic superior al capului originea pe apofiza transversala a atlasului
atlantooccipitala
si insertia pe linia nucala inferioara
si atlantoaxiala
Oblic inferior al capului originea pe apofiza spinoasa a atlasului si
insertia pe apofiza transversala a atlasului
Mare drept posterior al capului originea pe apofiza spinoasa a
axisului si se insera pe linia nucala inferioara
Mic drept posterior al capului originea pe tuberculul posterior al
atlasului si se insera pe linia nucala inferioara
Actiunea lor:
Extensia CV.
Mentinerea echilibrului corpului.
Sunt antagonisti ai flexorilor (ventralii trunchiului).
Sinergisti ai antero-lateralilor gitului si abdomenului, realizind lanturi cinematice musculare.

4. Fasciile spatelui.
Superficiala: determinata de masa adipoasa lombo-fesiera
acopera partea inferioara a muschilor lati ai spatelui
Nucala: intre muschii superficiali si profunzi
concreste medial cu lig. nucal si apofizele spinoase a vertebrelor cervicale
Toracolombara: desparte muschii profunzi de cei superficiali
2 foite superficiala- de la creasta ilionului la ceafa
medial se fixeaza pe apofizele spinoase
lateral ajunge pina la unghiul coastelor( reg T)
marginea laterala a erectorului spatelui, concreste cu foita profunda(reg L)
de la ea incep muschii dorsal mare si dintat posterior inferior
- profunda (numai in reg. L) desparte muschiul erector de muschiul patral lombar
inferior se fixeaza pe creasta ilionului
superior pe coasta 12
medial pe apofizele transverse a vertebrelor L
de la ea incepe muschiul transvers al abdomenului

5. Triunghiul lombar (Petit).

Delimitari: inferior creasta ilionului
lateral muschiul oblic abdominal extern
medial marginea laterala a muschiului dorsal mare
Importanta:la efectuarea unui drenaj in caz de interventii chirurgicale in spatiul retroperitoneal

6. Spaiul (patrulaterul) lombar (Grynfeld-Lesgaft).

Delimitari: superior marginea inferioara a muschiului dintat posterior inferior si coasta 12
lateral muschii oblici intern si extern al abdomenului
medial muschiul erector al spatelui
posterior muschiul dorsal mare
anterior foita profunda a fasciei toracolombare

7. Elementele musculare din regiunea spatelui, care pot fi supuse inspeciei sau palpaiei pe viu.

mm. trapezius, lattissimus dorsi, rhomboideus, levator scapulae, erector spinae.

Trapezul- marginea lateroinferioar se reliefeaz pe linia dintre apofiza spinoas a vertebrei toracice XI cu
tuberculul
-marginea laterosuperioar se vede i se palpeaz de-a lungul marginii
posterioare a regiunii cervicale laterale (triunghiul supraclavicular al gtului).
Evidenierea reliefului muchilor trapezi din ambele pri se obine prin micarea concomitent de ridicare, dare pe
spate i rotire n afar a braelor.n paralizia trapezului umrul este lsat n jos i naintesubiectul nu ridica umrul,
muchiul e lit i atrofiat i nu se contract.
Dorsal mare poate fi palpat n timpul contraciei, la ridicarea braului se
vede marginea sa lateral; relieful muchiului devine mai evident n exerciiile la bara fix.
La contracia ambilor muchi n regiunea lombar se reliefeaz laturile superolateral ale rombului lombar.Muchiul e
mai ngroat la bolnavii cu afeciuni pulmonare cronice, nsoite de tuse.
Romboid formeaz o depresiune longitudinal, aflat ntre marginea lateroinferioar a
trapezului, marginea superioar a dorsalului mare i marginea vertebral a scapulei.
Ridicator al scapulei poate fi palpat n triunghiul omotrapezoidian.
Extensor al CV se reliefeaz n regiunea lombar de ambele pri ale anului median al
spatelui. Se testeaz prin extensia coloanei vertebrale din decubitus ventral i opunerea de presiune pe partea
inferioar a toracelui.
n paralizia m. erector spinae centrul de gravitaie a corpului se deplaseaz posterior iar lordoza lombar devine mai
accentuat.

8. Muchii toracelui.
Denumire
Pectoral mare

Origine
Insertie
Partea claviculara -2/3 mediale a
claviculei
Partea sternocostala fata anterioara a
sternului si cartilajele coastlor 2-7
Partea abdominala- partea anterioara a
tecii muschiului drept abdominal
Fata externa a coastelor
Apofiza coracoida a
2-7
scapulei

Functie
Fasciculele converg
Rotatia mediala a bratuluilateral
pronator
Printr-un tendon lung
Bratul dispus orizontal=>
se insera pe creasta
coborirea adductor
tuberculului mare al
Ridicarea toracelui
humerusului
Inspirator auxiliar
Petoral mic
Trage scapula inainte si in jos
Ridica coastele
Inspirator auxiliar( in inspiratie fortata)
Subclavicular
Clavicula
Prima coasta
Trage clvicula in jos
Ridica prima coasta
Inspirator auxiliar
Dintat
Fata externa
Prin 2 dinti pe marginea
Largeste diametrul transvers al cutiei toracice
anterior
coasta 1-9
mediala a scapulei
Inspiratie fortata( inspirator auxiliar)
Prin 7 dinti pe unghiul
Fixeaza scapula de trunchi( cu romboizi si trapezi impreuna)
inferior al scapulei
Roteste unghiu inferior al scapulei in timpul abductiei
membrului superior ( portiunea inferioara a muschiului)
Intercostali
Se prind de marginile
Se intind de-a lungul spatiului intercostal
Inspiratori
externi
sup si inf a coastelor
Pe partea anterolaterala orientati oblic in jos, anterior si medial
(11 perechi)
adiacente
Pe partea dorsala oblic in jos lateral
Intercostali
Sub cei externi
Intre marginile coastelor adiacente cu
Expiratori
interni
De la marginea sternului pina la unghiul
directii opuse celor externi
coastei
Subcostali
Pe fata interna a portiunii inferioare a
Oblicitate ca si intercostali interni
Inspiratori
toracelui,la nivelul unghiului costal
Transversal al Pe apofiza xifoida
Pe cartilajele coastelor 2-6
expirator
toracelui
Pe fata posterioara a corpului sternului si
Orientarea fasciculelor sus si lateral
cartilajele coastelor 2-7

9. Poriunile diafragmei.

Partea lombara in reg. L1-4 si coasta 12

formata din 2 pedunculi cu originea pe fata anterioara a L1-4. La nivelul L1 ei se incruciseaza
delimitind hiatul aortal( aorta si ductul toracic). Superior si in stinga de hiatul aortal delimiteaza hiatul esofagian
(esofagul si nervii vagi).
Partea costala originea pe fata interna coasta 6-12 de unde converge spre centru tendinos
Partea sternala originea pe apendicele xifoid, se finiseaza pe partea anterioara a centrului tendinos.

10. Fasciile toracelui.

Denumire
Pectorala
superficiala

Structura
Lamela subtire

Pectorala
proprie

3 lamele- superficiala,
profunda, toracica a fasciei
toracale proprii

Endotoracica

Localizare -Functie
Acopera glanda mamara=>capsula mamelei, separa glanda in lobi
prin septuri conjunctive
De la ea, spre piele, mamelon si clavicula pornesc fascicule ce
formeaza ligamentele suspensoare ale glandei mamare
Superficiala- acopera pectoralul mare, se insera pe periostul
clavicule si sternului In santul deltoidopectoral, concreste cu
lamela profunda
Profunda-mai pronuntala la nivelul triunghiului clavipectoral
(fascia clavipetorala)
Toracica- acopera intercostalii externi, sternul si coastele
Inveleste interior coastele, intercostalii interni, subcostalii, transversalul
toracelui

11. Muchii toracelui, explorabili pe viu.

Pectoral mare - mai usor palpabil in actiune. Tendonul- medial de nivelul fixarii
de humerus. Se evidentiaza bine in adductia bratului. Partea sternocostala se evidentiaza cind bratul( in flexie
anterioara) si antebratul(in extensie) face o miscare de adductie a membrului superior spre soldul din partea opusa.
Pectoral mic in decubit dorsal (stind culcat pe spate).
Dintat anterior in miscarea de impingere a ceva masiv cu bratele si antebratele
extinse. In paralizia lui se remarca incapacitatea de a ridica bratul mai sus de nivelul orizontal si modificarea pozitiei
scapulei.

12. Muchii abdomenului.

Denumire
Anteriori
Drept
abdominal
Piramidal
Laterali
Oblic
abdominal
extern
Oblic
abdominal
intern

Transvers
abdominal

Posteriori
Patrat
lombar

Origine

Insertie

Pe fata anterioara a
Osul pubis si
cartilajelor coastelor 5simfiza pubiana
7 si apofiza xifoida
Intre simfiza pubiana si linia alba, anterior
de abdominalul drept

Specific
Intretaiat de 3-4 intersectii tendinoase, concrescute cu foita
anterioara a tecii muschiului drept abdominal=> majorarea fortei
acestuia
Rudimentar

Fata externa a
ultimelor 7-8
coaste

La marginea abdominalului drept trece in

Fasciculele aponevrozei formeaza pedunculi:
aponevroza, marginea inferioara a ei
lateral-insertie pe tuberculul pubian
formeaza ligamentul inghinal ( de la spina
medial- insertie pe fata anterioara a
iliaca sup pina la tuberculul pubian).
simfizei pubiene
Fascia
Fasciculele posterioare- pe marginea inferioara a ultimelor 3-4
Acoperit de oblic extern
toracolombara,
coaste
creasta iliaca si
Celelalte trec intr-o aponevroza larga, care se imparte in 2 de-a
treimea laterala a
lungul abdominalului drept participind la formarea teacii
lig. inghinal
acestuia. Sub ombilic trec anterior de muschiul drept.
Fata interna coaste 6-12 ,
In apropierea marginii laterale a
Profund de oblic intern
pe fascia toracolombara, crista iliaca si treimea
abdominalului drept trece in
laterala a muschiului drept abdominal
aponevroza curba (linia
semilunara).
Intre creasta iliaca si coasta 12
2 portiuni:
ventrala- uneste creasta iliaca cu coasta 12
dorsala- originea pe creasta iliaca si insertia pe apofizele transverse ale
vertebrelor lombare

Formeaza peretele
posterior al
abdomenului

Actiunea:
Statica si miscarile trunchiului, miscarile respiratorii si realizarea presiunii abdominale.
Flexia - contractia bilaterala a muschilor drepti abdominali si oblici.
Flexia laterala contractie unilaterala a muschilor patrat lombar si oblici.
Rotatie oblici la contractia opusa miscarii.
Expiratie prin tractiune asupra coastelor ( antagonisti ai diafragmului).
Mentin pozitia normala a organelor cavitatii abdominale, realizind participarea lor la mictiune, defecatie si expulzarea
fatului la nastere.

13. Fasciile abdomenului.

Denumire
Superficiala

Structura
Bine devoltata in hipogastru, unde se imparte
in 2 foite intre care se gaseste tesut adipos si
vene subcutanate

Proprie a abdomenului

3 lamele:
Superficiala acopera oblicul extern, in regiunea inelului superficial al
canalului inghinal formeaza fibre intercrurale care inconjoara cordonul
spermatic continuind cu fascia cremasterica.
Mijlocie acopera muschiul oblic intern
Profunda acopera muschiul transvers al abdomenului
Componenta principala fascia transversala
Acopera din interior peretii
cavitatii abdominale

Endoabdominala

Localizare -Functie
Fasciculele se deplaseaza pe fata
dorsala a penisului (clitorisului)
formind ligamentul suspensor.
In regiunea inghinala concreste
cu ligamentele inghinale.

14. Liniile arcuat i semilunar.

Linia semilunara - aponevroza muschiului transvers abdominal
Linia Dauglasi limita dintre peretele aponevrotic si cel fascial

15. Linia alb

Se formeaza la incrucisarea aponevrozelor celor 6 muschi abdominali. Intre muschii drepti ai abdomenului, se intinde
de la xifoidul sternului pina la marginea superioara a simfizei pubiene. La mijlocul ei => inelul ombilical. In caz de
majorare a presiunii abdominale pot aparea hernii ale liniei albe.

16. Canalul inghinal.

Interstitiu in portiunea inferioara al peretelui abdominal ventral. La barbati trece funicului spermatic.La femei- trece
ligamentul rotund al uterului .

17. Pereii i orificiile canalului inghinal.

Delimitat de 4 pereti si 2 orificii:
Peretele anterior format de aponevroza oblicului extern
Peretele posterior de fascia transverala
Peretele superior reprezentata de marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers
Peretele inferior de jgheabul ligamentului inghinal
Inelul inghinal superficial delimitat de 3 fascicule ale aponevrozei muschiului oblic abdominal extern,
superior de pedunculul medial, inferior- de pedunculul lateral, lateral- de fibrele intercrurale care unesc
pedunculii medial si lateral, medial ligamentul reflex.
Inelul inghinal profund in regiunea peretelui posterior al canlului inghinal. Fascia transversala in acest loc
este subtire, la marginile inelului continua pe funiculu spermatic si testicul formind fascia spermatica interna.
Marginea mediala a inelului este fortificata de ligamentul interfoveolar(Hesselbachii) si ligamentul

Henle.
18. Interseciunile tendinoase ale m. rectus abdominis.
2 mai sus de ombilic
1 la nivelul ombilicului
1 putin pronuntata mai jos de ombilic

19. Teaca muchiului rect abdominal.

Constituita din aponevrozele celor 3 muschi lati abdominali.
Este impartita in 3 segmente:

Superior la nivelul cartilajelor 5-8, peretele anterior e format din aponevroza oblicului extern al
abdomenului, iar posterior de cartilajele acestor coaste.

Mijlociu de la cartilajul 8 pina la linia orizontala (2-5 cm mai jos de ombilic) peretele anterior e
format din aponevroza oblicului extern si lamela anterioara a aponevrozei oblicului intern, posterior de lamela
posterioara a oblicului intern si aponevroza muschiului transvers.

Inferior (2-5 cm mai jos de ombilic pina la simfiza pubiana) aponevrozele celor 3 abdominali trec pe
fata anterioara a dreptului abdominal, posterior fiind numai fascia transversa.
o
Peretele anterior unit cu intersectiile aponevrotice a muschilor,impiedica alunecarile laterale ale
acestora in inclinatia trunchiului
o
Peretele posterior (superior cartilaginos, mijlociu aponevrotic, inferior fascial) nu adera la
intersectiile dreptului abdominal => procesul inflamator nu poate descinde din partea superioara spre simfiza pubiana.

20. Muchii i formaiunile topografice ale abdomenului, explorabile pe viu.

Muchiul drept abdominal apare ca dou proeminene verticale, situate de ambele pri ale liniei
mediane.
Muchiul oblic extern al abdomenului mpreun cu aponevroza sa determin relieful prii laterale i
lateroinferioare a abdomenului.Aponevroza muchiului oblic extern formeaza ligamentul inghinal,
palpabil n regiunea inghinal.
Santuri:
Intre proeminenele muchilor drepi abdominali pe linie median se afl anul median anterior, care
corespunde liniei albe i ncepe n fosa epigastric ,aproximativ la mijlocul anului se afl ombilicul.
Marginilor laterale ale muchilor drepi abdominali le corespund anurile longitudinale laterale ale
abdomenului, care ncep n fosa subcostal la nivelul cartilajului coastei XI, pe fundul creia se proiecteaz
punctul cistic.
anuri transverse cauzate de interseciile tendinoase mult mai pronunate n partea supraombilical.
Marginii laterale extensorului CV i corespunde anul lombar lateral.
anul costoabdominal anterior ncepe de la nivelul apendicelui xifoid i continu cu anul longitudinal
lateral iar posterior, sub coasta XII se afl anul lombar posterior.
anul inghinal
anul pubian
anul taliei

21. Muchii centurii scapulare.

Denumire
Deltoid

Supraspinos

Infraspinos
Rotund mic

Rotund mare
muschiul
carturarilor
Subscapular

Origine
Insertie
3 portiuni:
Tuberozitatea
deltoidiana a
clavicularahumerusului
marginea anterioara a treimii laterale
a claviculei
acromialamarginea laterala a acromionului
scapularaspina scapulei si fascia infraspinata
Fosa si fascia
Tuberculul mare al humerusului
supraspinoasa (superior) si in capsula articulatiei
umarului
Fosa si fascia
Tuberculul mare al humerusului (mediu)
infraspinoasa
Marginea laterala a Fateta inferioara a tuberculului mare
scapulei si fascia
humeral si pe capsula articulara
infraspinoasa
Unghiul inferior al
Creasta tubercului mic al
scapulei
humerusului

Functie
Portiunea claviculara flecteaza si
roteste bratul interior
Portiunea scapulara extenseaza
bratul si-l roteste spre exterior
Portiunea acromiala abduce
bratul

Fosa subscapulara

Cel mai puternic rotator medial

si adductor al bratului (ridicat)

Tuberculul mic al humerusului

Abductia bratului
Intinde capsula articulara evitind
strangularea acesteia
Roteste bratul exterior
Intinde capsula articulara
Rotator lateral si adductor al
humerusului
Rotator medial si adductor al
humerusului

22. Muchii i formaiunile topografice din regiunea umrului, explorabile pe viu.

Deltoiddevine mai accentuat prin micarea de abducie a braului. n astfel de poziie se

pot evidenia i delimita poriunile sale. La nivelul limitei dintre treimea proximal i cea medie a braului poriunile
anterioar i posterioar ale deltoidului converg spre aria de inserie de pe humerus formnd o eminen triunghiular,
care delimiteaz spaiul dintre m. biceps brachii i m. brachialis.
Testarea muchiului se efectueaz prin micarea de abducie a braului, la care examinatorul opune rezisten orientat
n sens invers.
n paralizie umrul e czut , braul atrn, nu poate fi abdus i ridicat pn la orizontal.
Supraspinos se reliefeaz n regiunea feei dorsale a scapulei ntre proeminenele muchilor deltoid i rotunzi.
Proeminena infraspinosului se vede mai bine la persoanele musculoase cu braul n abducie (pn la nivelul
orizontal). Muchiul intraspinos poate fi testat mpreun cu rotundul mic dac examinatorul exercit presiune
pe antebra n direcie de rotaie intern a braului n timp ce persoana examinat efectueaz o micare de
rotaie a braului (cu cotul flectat sub unghi drept).
Rotund mare si mic- contururile lor se evideniaz mai bine n poziie cu braele ridicate; la subiecii
musculoi proeminena rotundului mare se vede i n repaus.
Se testeaz prin opunerea de rezisten micrii de rotaie intern a braului.

23. Muchii braului.

Denumire
Anteriori
Biceps brahial

Brahial

Coracobrahial

Origine

Insertie

Functie

Scapula prin 2 capete:

Lung- pe
tuberculul supraglenoidal a
scapulei
Scurt apofiza coracoida a
omoplatului
Fata anterioara a treimii medii si
inferioare a humerusului, septele
intermusculare a bratului(intre
inserii deltoid si coracobrahial)
Procesul coracoid al scapulei

Tuberozitatea
radiala

Flexor al antebratului pe brat

In pozitie de pronatie- supinator
Capul lung- adductie, capul scurt-abductie

Tuberozitatea
ulnei

Flexor al antebratului pe brat

Tensor al capsulei articulatiei cotului

Humerus,
inferior de
creasta
tubercului mic

Flexor si adductor al bratului

Olecranon

Extensor si adductor al bratului

Partea
superioara a
ulnei, capsula
articulatiei
cotului, fascia
antebratului

Extensor al antebratului
Stabilizeaza rotatia ulnei

Posteriori
3 capete:
Triceps
brahial
Lung de pe tuberculul
infraglenoidal al scapulei, se
insera pe olecranon
Lateral de pe fata
posterolaterala a humerusului,
intre tuberculul mare si marginea
superioara a santului nervului
radial. Fasciculele lui transforma
santul nervului radial in canal prin
care trec nervul radial, artera
brahiala profunda si cele 2 vene
satelice.
Medial de pe fata posterioara a
humerusului, inferior de santul
nervului radial
Anconeu Epicondilul lateral al humerusului

24. Capetele bicepsului brahial.

Capul lung tuberculul supraglenoidal alscapulei=>santul intertubercular
Capul scurt apofiza coracoida a omoplatului
Prin tendon comun=>tuberozitate radiala

25. Aponeuroza bicepsului brahial.

Lamela fibroasa care se insera pe fascia antebratului. Sub ea trec nervul median si aorta brahiala.

26. Grupele de muchi ai antebraului.

Anterioara:
Stratul superficial pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
Al 2 strat flexor superficial al degetelor
Al 3 strat flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui
Al 4 strat pronator patrat
Laterala: brahioradial, extensor lung al carpului, extensor radial scurt al carpului, supinator
Posterioara: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului, abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indicelui

27. Muchii anteriori ai antebraului.

Denumire
Pronator
rotund

Flexor
radial al
carpului
Palmar lung
Flexor ulnar
al carpului

Flexor
superficial
al degetelor

Flexor
profund al
degetelor
Flexor lung
al policelui

Origine
2 fascicule:
Humeral- de pe epicondilul
medial al humerusului si
septul intramuscular medial al
bratului
Coronoidian apofiza
coronoida a ulnei
Epicondilul medial al humerusului,
fascia antebratului

Insertie
Partea mijlocie a
fetei laterale a
radiusului

Functie
Pronator al antebratului si al minii
Flexia antebratului in articulatia
cotului

Baza metacarp 2

Flexor al minii pe antebrat

Abductor al minii

Epicondilul medial al
Trece deasupra retinaculului flexor
humerusului
pina la aponevroza palmara
2 capete:
Inglobeaza
Humeral epicondilul medial
piziformu si se
al humerusului si fascia
insera pe baza
antebratului
metacarp 2 si
Ulnar olecranon si treimea
cirligul hamatului
superioara a marginii
posterioare a ulnei
2 capete:
4 tendoane
La baza falangelor
Humeroulnar- epicondilul
medii 2-5
medial al humerusului, fascia
La mijloc se bifurca
antebratului, lig colateral
ulnar, apofiza coronara a ulnei pt a forma
incrucisari
Radial 2/3 superioare a
tendinoase
marginii anterioare a
radiusului
2/3 proximale a ulnei, membrana
4 tendoane
interosoasa a antebratului
Fata anterioara a
falangelor distale
2-5
Fata anterioara a radusului, membrana Prin canalul carpal
interosoasa
pe baza falangei
distale a policelui

Flexor slab al minii

Intinde aponevroza palmara
Flexor si adductor al minii

Flexia falangei medii pe cea

proximala, celei proximale pe
metacarp si a minii pe antebrat
Adductor al minii

Flexia falangelor distale, degetelor

si minii

Flexia falangei distale

Flexia policelui
Flexia minii

28. Muchii posteriori ai antebraului.

Denumire
Extensor al
degetelor

Extensor al
degetului mic
Extensor ulnar
al carpului
Abductor lung al
policelui
Extensor scurt al
policelui
Extensor lung al
policelui
Extensor al
indicelui

Origine
Insertie
Epicondilul 4 tendoane
lateral,
Fata dorsala a degetelor
fascia
Se imparte in 3=> 1 pe fata dorsala a 1
antebratului falange, 2 pe baza falangei distale (lateral)
Epicondilul lateral
Baza falangelor medii si
distale a degetului mic
Epicondilul lateral, fascia
Baza metacarp 5
antebratului, capsula art. cotului
Fata dorsala a radiusului,
Baza metacarp 1
membrana interosoasa si ulna
Fata dorsala a radiusului,
Baza falangei
membrana interosoasa si ulna
proximale a policelui
Fata posterioara a ulnei,
Baza falangei distale
membrana interosoasa a
a policelui
antebratului
Fata posterioara a ulnei(treimea Falanga proximala a
distala)
indicelui
Membrana interosoasa

Functie
Extensia degete 2-5
Si a minii in art/ radiocarpiana

Extensor al degetului mic si al

minii
Extensor si adductor al minii
Abduce policele si mina
Extensia falangei proximale
Abduce policele
Extensia policelui
Cind policele e abdus, contribuie la
adductie
Extensia indicelui si a minii

29. Muchii, care efectueaz flexia antebraului.

Biceps brahial, brahial, brahioradial, pronator rotund

30. Muchii, care efectueaz extensia antebraului.

Triceps brahial, anconeu

31. Grupele de muchi ai minii.

Laterali (eminenta tenara): abductor scurt al policelui, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, adductor al
policelui
Mediani (eminenta hipotenara): palmar scurt, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al
degetului mic
Mijlocie: lumbricali, interososi (interososi palmari, interososi dorsali)

32. Muchii palmari ai minii.

Denumire
Origine
Origine
Functie
Eminenta tenara
Tuberculul scafoidului, portiunea
Partea laterala a falangei
Abducere si rotire
Abductor scurt
laterala a retinaculului flexorilor
proximale a policelui
laterala a policelui
al policelui
Osul trapez si retinaculul flexorilor
Marginea radiala si fata
Opozitia policelui
Opozant al
anterioara metacarp1
policelui
Falanga
Flexia falangei proximale si a
Flexor scurt 2 capete:
proximala a
policelui in ansamblu
al policelui
Superficial -retinaculul flexorilor
policelui
Profund trapez, trapezoid si metacarp 2
Falanga proximala a
Adductia si flexia
Adductor al 2 fascicule:
policelui
policelui
policelui
Oblic osul capitat, baza metacarp 2-3
Transversal fata palmara a metacarp 3
Eminenta hipotenara
Retinaculul flexor
Fata profunda a dermului
Pliseaza pielea
Palmar scurt
eminentei hipotenare
Osul piziform si retinaculul
Marginea mediala a falangei
Abductor si flexor al
Abductor al
flexorilor
proximale a degetului mic
degetului mic
degetului mic
Retinaculul flexorilor, cirliul osului Falanga proximala a degetului
Flexia degetului mic
Flexor scurt al
hamat
mic
degetului mic
Retinaculul flexorilor, cirligul
Marginea mediala a metacarp 5
Opozitia degetului mic
Opozant al
osului hamat
catre policele
degetului mic
Regiunea palmara mijlocie
Sub aponevroza palmara Fata dorsala a falangelor Flexori ai falangei proximale si extensori
Lumbricali
proximael 2-5
slabi al falangelor medii si distale 2-5
Fetele
laterale
metacarp
2,4,5
Fata
dorsala
falangele
proximale 2,4,5 Adductia degetelor
Interososi
2,4,5 catre 3
palmari

33. Muchii dorsali ai minii.

Denumire
Interososi dorsali

Origine
Prin 2 capete de la fetele
contrapuse a metacarpilor 1-5

Origine
Falangele proximale
a degetelor 2-5

Functie
Abduc degetele 2-5, indepartindu-le
de 3

34. Pereii i aperturile cavitii axilare.

Delimitari : anterior pectoral mare si mic
posterior dorsal mare, rotund mare, subscapular
medial dintat anterior
lateral biceps brahial, coracobrahial
Aperuturi: superioara cav. axialara comunica cu reg. gitului
Delimitata anterior clavicula
medial prima coasta
lateral marginea superioara a scapulei
inferioara anterior marginea inferiara a pectoralului mare
posterior marginea inferioara a dorsalului mare si rotund mare

35. Orificiile trilater i patrulater.

Trilater superior rotund mic, subscapular
inferior rotund mare
lateral capul lung al tricepsului brahial
Patrulater superior rotund mic, subscapular
inferior rotund mare
medial capul lung al tricepsului brahial
lateral colul chirurgical al humerusului

36. Triunghiurile peretelui anterior a cavitii axilare.

Clavipectoral superior - clavicula

inferior marginea superioara a pectoralului mic
Pectoral pectoralul mic
Subpectoral intre marginea inferioara a pectoralului mic si a pectoralului mare

37. Fosa cubital.

Pe tegument fosa cubital are o form rombic i a delimitat infero-lateral de brahioradial, medial de pronator rotund,
superior de brahial. De o parte i al muchiului brahial pot fi observate anurile cubitale anterioare medial i
lateral, unite proximal cu anurile bicipitale medial i lateral, iar distal cu anurile ulnar i radial din regiunea
antebraului.
Pielea din regiunea fosei cubitale formeaz plicele cubitale transversale. n aceast regiune sun accentuate reliefurile
venelor superficiale, n care se fac injecii intravenoase sau se recolteaz sngele analize de laborator.
In flexie maxima trigonul cubital (Hueter) ( olecranon si cei 2 epicondili)
In extensie maxima linia cubitata (Hueter)
anurile cubitale posterioare lateral i medial. Cel lateral, delimitat de proeminenele olecranului i epicondilului
lateral al humerusului, continu distal cu gropia radial (fossa radialis superior). Destul de adnc la femeie, aceast
gropi d cotului o anumit elegan din care motiv mai e denumit gropia frumuseii (fossa pulhidrica). Aici
poate fi palpat capul radiusului i deschis capsula articulaiei cotului.

38. Canalul humeromuscular.

Intre muschiul triceps brahial si santul nervului radial al humerusului
Orificiul de intrare delimitat de humerus, capul lateral si medial al tricepsului
Orificiul de iesire muschiul brahial si coracobrahial ( partea laterala a bratului)
Continut nervul radial, artera si venele brahiale profunde

39. Canalul supinator.

In treimea superioara a antebratului, intre radius si muschiul supinator
Continut: nervul supinator

40. anurile bicipitale.

Pe bra din partea lui medial din fosa axilar continu anul bicipital medial, n partea proximal a cruia se vd
contururile pachetului vasculonervos, iar n partea distal ale venei bazilice. Din partea lateral pe bra se remarc
anul bicipital lateral coninnd vena cefalic. Proximal acest an continu cu anul deltopectoral, iar distal trece n
fosa cubital.

41. anurile de pe faa anterioar a antebraului.

Santul radial printre muschii brahioradial si flexorul radial al carpului

Santul ulnar lateral flexorul superficial al degetelor
medial flexorul ulnar al carpului
Proximal de uneste cu santul cubital posterior prin canalul ulnar
Santul median intre flexorul radial al carpului si flexorul superficial al degetelor

42. Spatiul celular Parona (Pirogov).

Delimitat: anterior - flexorul profund al degetelor si flexorul lung al policelui
posterior- membrana interosoasa si pronatorul patrat
Sediul supuratiilor dupa panariciu al policelui sau V, incomplet sau tardiv tratate

43. Canalul carpal. Canalele radial i ulnar al carpului.

Canalul carpal delimitari
Continut:2 teci sinoviale pt flexorul superficial si profund al degetelor si pt flexorul lung al policelui.Nervul median.
Canalul radial delimitari
Continut:tendonul muschiului flexor radial al carpului
Canalul ulnar delimitari
Continut:artera,vena si nervul ulnar

44. Aponeuroza palmar.

De la baza metacarp 2-5 pina la tendonul palmarului lung

45. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor minii i degetelor. (canalele 44)
Tecile sinoviale in canalul carpal 2
Sinoviala comuna origine falanga distala metacarp 5, acopera tendoanele degetelor 2,3,4
insertie 3-4 cm superior de retinaculul flexorilor
Sinovia flexorului lung al policelui de la baza falangei distale a policelui- 2-4 cm deasupra retinaculului
flexorilor
Sinovia flexorului radial al carpului de la art. radiocarpiana pina la tendon.trece prin canalul carpal
Sinoviala comuna a degetelor

46. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale de pe faa dorsal a gtului minii.

6 teci sinoviale separate. Deasupra retinaculului extensorilor, finisindu-se sub retinacul, neajungind la degete.
Sinoviala tendonului muschiului abductor lung al policelui si extensorului scurt, tendonului extensorului lung
al policelui, extensorilor degetelor si indicelui, extensorului ulnar al carpului, extensorului radial al carpului,
extensorului degetului mic

47. Muchii i elementele topografice din regiunea braului, vizibile i palpabile pe viu.

Pe faa anterioar relieful m. biceps brachii. Contururile muchiului devin mai evidente n micarea de flexie
a antebraului pe bra sau n micarea concomitent de flexie i de supinaie a antebraului. Corpul muchiului
poate fi palpat n ntregime, n partea distal se simte tendonul lui radial mpreun cu expansiunea
aponevrotic (fascia lui Pirogov).n paralizie bicepsul se atrofiaz, iar relieful feei anterioare a braului devine
ters.

M. brachialis. Relieful lui poate fi observat la persoanele parial, n partea proximal, ntre proeminenele
bicepsului (din fa), tricepsului (din spate) i deltoidului (de sus).

Faa posterioar a braului are de obicei un relief mai puin pronunat.Poate fi observat relieful fiecrei
poriuni a m. triceps brachii. n micarea de extensie a antebraului contururile lui se accentueaz, aprnd
sub piele proeminenele capetelor lung i lateral (n partea superioar). M. triceps brachii poate fi testat prin
micarea de extensie a antebraului contra creia se opune rezisten.n paralizia tricepsului antebraul este
uor flectat, extensia antebraului devine imposibil.

48. Muchii i elementele topografice din regiunea antebraului, explorabile pe viu.

La un subiect cu constituie atletic pe faa anterioar a antebraului, aflat n flexie (pn la 900) poate fi
observat relieful muchilor din stratul superficial. Contururile corpurilor i ale tendoanelor lor devin mai
accentuate cnd degetele sunt strnse n pumn, iar mna se afl n flexie uoar.

n treimea distal pot fi palpate i tendoanele subiri ale flexorului superficial al degetelor. n sens
lateromedial n regiunea dat tendoanele se vor palpa n urmtoarea succesiune: de-a lungul marginii radiale
tendonul brahioradialului, lng el al flexorului radial al carpului, urmat de tendoanele flexorului superficial
al degetelor i al palmarului lung i n fine tendonul flexorului ulnar al carpului. Pentru a ne convinge de
faptul c urmrim tendonul unui muchi anumit propunem persoanei examinate s efectueze micrile cum ar
fi adducia sau abducia minii (pentru flexorii ulnar i radial ai carpului), flexia falangelor proximale ale
degetelor II V (pentru flexorul superficial al degetelor).

La persoanele cu o musculatur bine dezvoltat, n cazul, n care cotul i mna se afl n extensie, iar degetele
sunt strnse n pumn, pe faa posterioar a antebraului apare relieful muchilor posteriori; se evideniaz
ndeosebi corpurile muchilor extensori lung i scurt ai carpului, extensorului degetelor, extensorului
degetului mic, extensorului ulnar al carpului. Contururile tendoanelor muchilor extensori ai degetelor devin
destul de evidente pe faa dorsal a minii, cnd falangele medii i distale sunt flectate, iar cele proximale sunt
extinse.

n treimea distal a feei posterioare a antebraului la abducia i extensia policelui poate s se contureze o
proeminen oblic, format de corpurile muchilor extensor scurt i abductor lung ai policelui, care
traverseaz radiusul.

49. Muchii i elementele topografice din regiunea axilei, explorabile pe viu..

ntre faa lateral a toracelui i faa medial a braului se afl fosa axilar, care se reliefeaz cel mai mult cnd braul
este abdus. Marginile ei, denumite i margini ale bazei axilei, sunt prezentate de plicele de piele, care acoper
marginea inferioar a pectoralului mare ( din fa) i marele dorsal cu marele rotund (din spate), medial i lateral fosa
axilar e flancat de liniile imaginare, care leag aceste plice respectiv pe torace i pe bra. Aici ncepe s se contureze
pachetul vasculonervos al braului, care continu pe bra.

50. Muchii i elementele topografice din regiunea minii, explorabile pe viu.

Muchii minii.

Pe faa palmar a minii proemin reliefurile eminenilor tenar i hipotenar. Relieful eminenei tenare e
format n special de mm. abductor policis brevis i flexor policis brevis, iar al eminenei hipotenare de mm.
abductor digiti minimi i flexor digiti minimi. Planul triunghiular uor concav dintre cele dou eminene
corespunde aponevrozei palmare.

Pe faa dorsal a minii proemin muchii interosoi dorsal mai ales primul, situat n spaiul intermetacarpian
I.

La nivelul feei dorsale a gtului minii, pe marginea lui radial tendoanele extensorilor i abductorului lung al
policelui delimiteaz o depresiune triunghiular, denumit tabacher anatomic

Testarea muchilor minii se realizeaz opunndu-se rezisten micrilor principale, efectuate de fiecare
muchi n parte.

51. Muchii interni ai bazinului.

Denumire
Psoas mare

Psoas mic
Iliac

Piriform

Origine
Iliopsoas
Fetele laterale ale corpurilor si
apofizelor transversale a Th 12 si
L1-4
Corpul Th 12 si L1
2/3 superioare a fosei iliace,
marginea interna a crestei iliace, lig.
Iliolombar si sacroiliac anterior
Fata anterioara a sacrului

Obturator intern

Marginile orificiului obturat, fata

interna a membranei obturatorii

Insertie
Functie
Flexorul articulatiei coxofemurale
Trohanterul mic al
femurului
Eminenta iliopubica
Trohanterul mic al
femurului
Prin orificiul ischiadic
mare pe trohanterul mare
Prin orificiul ischiadic
mic in fosa trohanterica

Rotator lateral,
abductor si extensor
al coapsei
Rotator lateral al
coapsei

52. Muchii din regiunea fesier.

Denumire

Origine
Superficiali
Creasta ilionului, fata dorsala a
Gluteu mare
sacrului si coccisului, ligamentul
sacrotuberal, fascia toracolombara
Tensor al fasciei Spina iliaca antero-superioara
late
Medii
Fata externa a ilionului ,creasta
ilionului, fascia lata
Profunzi
Fata externa a ilionului, marginea
Gluteu mic
incizurii ischiadice mari
Gemen superior Spina ischiadica
Tuberozitatea ischiadica
Gemen inferior
Fata externa a pubisului,
Obturator
ischionului si a membranei
extern
obturatoare
Tuberozitatea ischionului
Patrat femural
Gluteu mijlociu

Insertie

Functie

Tuberozitatea
gluteala si linia aspra
a femurului
Condilul lateral al
tibiei

Extensor al coapsei, rotator lateral

si abductor al membrului inferior

Trohanterul mare

Abductor si rotator lateral al

coapsei

Trohanterul mare

Abductor si rotator medial al

coapsei
Rotator lateral al coapsei
Rotator lateral al coapsei
Rotator lateral al coapsei
Mentine capul femural in
articulatie
Rotator lateral si adductor al
coapsei

Fosa trohanterica
Fosa trohanterica
Fosa trohanterica

Creasta
intertrohantetica a
femurului

Extensor al gambei
Abductor si rotator medial al
coapsei

53. Grupele de muchi ai coapsei.

Anteriori: cvadriceps femural (drept femural, vast lateral, vast medial, vast intermediar), croitor
Mediali: pectineu, adductor lung, adductor scurt, adductor mare, gracilis
Posteriori: semitendinos, semimembranos, biceps femural

54. Muchii anteriori ai coapsei.

Denumire
Origine
Insertie
Functie
Prin tendon, deasupra
Extensor al gambei
Cvadriceps femural
patelei
Flexia coapsei pe bazin
2 tendoane:
Drept femural
Vertical spina iliaca antero-inferioara
Orizontal marginea superioara a acetabulului
Buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast medial
Buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast lateral
Fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Vast intermediar
Spina iliaca
Tuberozitatea tibiei
Flexia coapsei si gambei
Croitor
anterioara
si fascia gambei
Rotatia mediala a gambei
superioara
Rotatie laterala cu abductia coapsei

55. Capetele m. quadriceps femoris.

Drept femural 2 tendoane:

Vertical spina iliaca antero-inferioara

Orizontal marginea superioara a acetabulului

Vast medial- buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral
Vast lateral-buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial
Vast intermediar-fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral
Se unesc formind tendonul cvadriepsului, inserindu-se deasupra patelei

56. Muchii mediali ai coapsei

Denumire
Pectineu
Adductor lung
Adductor scurt

Adductor mare

Gracilis

Origine
Creasta si ramura
superioara a pubisului
Suprafata externa a ramurii
superioare a pubisului
Suprafata unghiulara si
ramura inerioara a
pubisului
Ramura inferioara a
pubisului, tuberozitatea si
ramura ischionului
Simfiza pubiana si ramura
inferioara a pubisului

Insertie
Creasta pectinee

Functie
Adductor si flexor al coapsei

Mijlocul liniei aspre a

femurului
Portiunea superioara a
liniei aspre a femurului

Adductor si flexor al coapsei

Linia aspra a femurului

Adductor al coapsei
Extensor (uncul din acest
grup)
Flexor, adductor al coapsei
Rotator medial al femurului

Extremitatea superioara a
tibiei si tuberozitatea
tibiala

Adductor si rotator lateral al

coapsei

57. Muchii posteriori ai coapsei.

Denumire
Semitendinos
Semimembranos

Biceps femural

Origine
Insertie
Tuberozitatea
Partea superioara a fetei mediale a
ischiadica
tibiei si tuberozitatea tibiala
Tuberozitatea Tibie
ischiadica
3 fascicule:
1- se uneste cu lig.
colateral tibial al genunchiului
2- se continua cu fascia muschiului
popliteu
3-constituie lig. popliteu oblic
Capul fibulei si condilul
Capul lung tuberozitatea ischiadica lateral al tibiei
Capul scurt mijlocul
liniei aspre

Functie
Extensor al coapsei
Flexor al genunchiului
Extensor al coapsei
Flexor al genunchiului

Flexia gambei in articulatia

genunchiului
Extensia coapsei

58. Muchii anteriori ai gambei.

Denumire
Tibial anterior

Extensor lung al
halucelui
Extensor lung al
degetelor

Origine
Condilul lateral si fata
laterala a tibiei,
membrana interosoasa
si fascia gambei
Mijocul fetei anterioare
a fibulei si membrana
interosoasa
Condilul lateral al
tibiei, 2/3 superioare a
fibulei, superiorul
membranei osoase si
fascia gambei

Insertie
Fata medioplantara a
cuneiformului medial si
partea infero-mediala a bazei
primului metatarsian
Falanga distala a halucelui

4 tendoane
La baza falangelor medii 2-5
Fasciculul peroneul tertius
metatars 5

Functie
Flexor dorsal al piciorului
Supinatia

Extensia halucelui
Flexia dorsala a piciorului
Rotatia mediala a piciorului
Extensor al degetelor
Flexor dorsal al piciorului

59. Muchii laterali ai gambei.

Denumire
Peronier
lung

Origine
Capul fibulei, treimea
proximala a fibulei, fascia
si septurile intermusculare
ale gambei

Insertie
Functie (comuna)
Osul cuneiform
Flexia plantara
medial si metatars 1
Pronatia piciorului
Abducerea piciorului
Cresterea concavitatii boltii piciorului
Intaresc si sustin bolta piciorului

Peronier
scurt

2/3 inferioare a fibulei,

septurile intermusculare si
fascia gambei

Tuberozitatea
metatars 5

60. Muchii, care efectueaz flexia gambei.

Triceps sural
Tibial posterior
Flexor lung al degetelor
Flexor lung al halucelui
Peroneu lung
Peroneu scurt

61. Muchii posteriori ai gambei.

Denumire
Origine
Superficiali (triceps sural)
Gastrocnemian 2 capete:
Medial epicondilul medial
Lateral epicodilul lateral
Capul si treimea superioara a
Solear
corpului fibulei si linia solearului
tibiei
Pe condilul lateral al femurului
Plantar
Profunzi
Popliteu

Flexor lung al
degetelor

Flexor lung al
halucelui
Tibial posterior

Condilul lateral al
femurului si capsula
articulara
Partea proximala a fetei
posterioare a tibiei, 1/3
mijlocie a fasciei
gambei
2/3 inferioare a fibulei si
septul intermuscular
posterior
Membrana interosoasa
(intre cei 2 flexori)

Insertie
Extensor(flexor plantar)
Prin tendonul lui Achille
(comun cu solear)
Tuberozitatea calcaneului
Prin tendonul lui Achille
pe
tuberozitatea calcaneului
Rudimentar, intre solear si
gastrocnemian

Functie
Rotatia gambei

Tensor al capsulei
articulatiei genunchiului

Buza superioara a
liniei solearului

Flexia gambei pe coapsa

pronatia

4 tendoane
Baza falangelor
distale 2-5

Flexor al degetelor
Flexia piciorului
Rotirea exterioara a piciorului
Sustinera boltii
Flexia halucelui
Supinatia si adductia piciorului
Mentinerea boltii plantare
Cel mai puternic supinator si adductor
Sustine bolta piciorului

Falanga distala a
halucelui
Tuberozitatea osului
navicular

62. Muchii dorsali ai piciorului.

Denumire
Extensor scurt al
degetelor

Origine
Fata dorsala a
calcaneului

65. Muchii, care susin bolile piciorului.

Peronier lung
Peronier scurt
Flexor lung al degetelor
Flexor lung al halucelui
Tibial posterior
Abductor al halucelui
Flexor scurt al halucelui
Adductor al halucelui
Abductor al degetului mic
Flexor scurt al degetului mic
Flexor scurt al degetelor

Insertie
3 fascicule
Baza falangelor medii si distale 2-4

Functie
Extensia degetelor

66. Muchii plantari ai piciorului.

Denumire

Origine
Mediali
Tuberozitatea calcaneului,
Abductor al
retinaculul flexorilor si
halucelui
aponevroza plantara
Fata inferioara a cuneiformilor
Flexor scurt al
2-3, cuboid i lig. mentale
halucelui

2 capete:
Oblic-cuboid ,
cuneiform lateral, bazele
metatars 2-4
Transvers capsula art.
metatarsofalangiene 3-5
Laterali
Tuberozitatea calcaneului si
Abductor al
aponevroza plantara
degetului mic
Baza metatars 5, aponevrosa
Flexor scurt al
plantara, lig. plantar lung
degetului mic
Mijlocii
Tuberozitatea calcaneului
Flexor scurt al
Aponevroza plantara
degetelor
Patrat al plantei 2 capete(medial si lateral) de la
suprafata inferioara si mediala a
calcaneului
De pe tendoanele flexorului lung
Lombricali
al degetelor
Adductor al
halucelui

Interososi
platari

Partea laterala metatars

3-5

Interososi
dorsali

De pe fetele laterale metatars 15

Insertie

Functie

Baza falangei proximale a

halucelui

Abductor si flexor al
halucelui
Mentinerea boltii plantare
Flexor al halucelui
Mentinerea boltii plantare

Sesamoidul medial al
articulatiei
metatarsofalangiene a
halucelui si baza falangei 1
Baza falangei proximale a
halucelui

Adducerea halucelui
Mentinerea boltii plantare

Partea laterala a falangei

proximale 5
Falanga prox. 5

Abducerea si flexia
Mentinerea boltii
Flexor deget mic
Mentinerea boltii plantare

4 tendoane
Falangele medii 2-5
Pe tendonul flexorului lung
al degetelor

Flexia 2-5
Mentinerea boltii
Flexia degetelor

Marginea mediala a
falangelor bazale
2-5
Suprafata mediala a
falangelor proximale 3-5 si
aponevroza plantara

Flexia falangelor proximale

Extensia falange mijlocii si
distale2-5
Apropie degetele3-5 de
axul piciorului
Flexia falangelor proximale
3-5
Indeparteaza degetele de
axul piciorului
Flexia falangelor bazale

Baza falangelor proximale

si tendoanele extensorului
lung al degetelor

67. Orificiile supra- i infrapiriform.

Superior si inferior de piriform
Trec vase si nervi (care?)

68. Lacunele muscular i vascular.

Lacuna musculara prin ea trec muschiul iliopsoas si nervul femural
Delimitata: anterior- lig. inghinal
posterior marginea anterioara a ilionului
medial arcul iliopectineu
Lacuna vasculara prin ea trec artera si vena femurala, vasele limfatice
Delimitata: anterior- lig. inghinal
lateral arcul iliopectineu
medial lig. lacunar
postero-inferior lig. pectineal

69. Inelul femural.

Medial lacunei vasculare
Contine septul femural
Inferior adera gangionul Pirogov
Din partea cavitatii abdominale e acoperita de peritoneu si fascia transversal

70. Triunghiul femural (Scarpa).

Delimitari: sus lig. inghinal
lateral muschul croitor
medial muschiul adductor lung
2 santuri fasciculul vasculonervos al coapsei
Santul iliopectineu lateral de muschiul iliopsoasa
medial de muschiul pectinat
Santul femural anterior medial adductori lung si mare
lateral muschiul vast medial

71. Pereii i orificiile canalului femural.

Pereti: anterior lig. inghinal, cornu sperior al marginii falciforme a fasciei late

lateral vena femurala

posterior fascia pectinata (lamina profunda a fasciei late)
Orificii: intern inelul femural
Extern corespunde hiatului safen

72. Fosa oval (hiatul safen).

Delimitari: lateral marginea falciforma a fasciei late
superior- cornu superior al marginii falciforme
inferior cornu inferior al marginii falciforme
medial fascia pectinata
Contine: vena safena

73. Canalul obturator.

Santul obbturator al pubisului + membrana obturatoare+ muschiul obturator intern
Contine:vasele si nervii omonimi

74. Canalul adductor (Hunter).

3 pereti: medial muschiul adductor mare
lateral- vastul medial
anterior lamina vastoadductoria(intre adductor si vast)
3 orificii: superior delimitat de peretii canalului
inferior-printre fasciculele muschiului adductor mare
anterior- pe lamela fibroasa
Continut:artera si vena femurala si nervul safen

75. Canalul cruropopliteu (Gruber).

Delimitat:anterior muschiul tibial posterior
posterior muschiul solear
Contine: nervul tibial, artera si venele tibiale posterioare

76. Fosa poplitee.

Posterior de articulatia genunchiului
Delimitari: inferior capetele gastrocnemianului
planseul- art. genunchi
posterior-acoperita de fascia proprie
Contine:vase, nervi, ganglioni limfatici

77. Canalele musculofibulare.

Inferior delimitat de fibula, flexorul lung al halucelui, muschiul tibial posterior
Contine artera si vena fibulara
Superior intre fibula si peroneu lung (1/3 superioara a gambei)
Contine nervul fibular

78. anurile plantare.

Lateral delimat de flexorul scurt al degetelor si abductorul degetului mic
Medial flexorul scurt al degetelor si abductorul halucelui