Sunteți pe pagina 1din 14

COMPLETRI Sub III-1, 2, 8

PERETELE ABDOMINAL
Vascularizaia peretelui abdominal

Fig. 1. Schma de lanatomie de la paroi abdominale et du triangle de Jean-Louis Petit:


(a) coupe sagittale) ; (b) coupe frontale: 1 : tguments, 2 : muscle oblique externe, 3 : muscle
oblique interne, 4 : fascia profond (fentr pour montrer le plexus nerveux), 5 : muscle
transverse, 6 : plexus nerveux, 7 : artre, 8 : anesthsique local inject entre le fascia profond
et le muscle transverse.

Coarctaia de aort const dintr-o strmtorare, pe o distan variabil a lumenului


aortic la nivelul zonei de legatur dintre cros i aorta descendent.
Se ntlnete cu o frecven de 5-7%, 5% din totalul bolilor congenitale de cord, mai
ales la sexul masculin i n procent de 25% la copiii cu sindrom Turner.
Poate fi situat:
- preductal (n amonte de deschiderea ductului arterial, care leag la ft artera
pulmonar stng de aort, constituind limita dintre crosa aortei i aorta
descendent), pe o distan variabil (form infantil).
Fiind situat naintea originii arterei subclaviculare stngi, tensiunea arterial
msurat la braul stng este cu cteva uniti mai mic dect cea de la braul drept!
- post-ductal (forma copilului mare), izolat sau asociat cu alte anomalii, n special
ale cordului stng.
Formele clinice diagnosticate la vrst mare (scolar) au fost relativ bine
tolerate (pentru c erau puin severe). Clasic, se manifest printr-o dezvoltare atletic
a jumatii superioare a corpulu, n contrast cu dezvoltarea gracil a jumatii
inferioare a corpului (hipoperfuzat). Acest tablou clinic este ns exceptional.

De obicei, diagnosticul este evocat de existena unei diferene a valorilor


presiunii arteriale msurat la membrele superioare i membrele inferioare (ex:
maxima sistolic 145 mmHg la bra i 70 mmHg la coaps), de existena unui puls
slab la artera femural (absent n 40% din cazuri), n contrast cu un puls saltant la
arterele radiale i carotide.

Se dezvolt, n timp, circulaia colateral, cu vase dilatate, cel mai


frecvent fiind interesate ramurile arterei subclaviculare stngi (artera toracic intern)
i arterele intercostale (anterioare i, consecutiv, cele posterioare), mai ales perechile 3 i
4 (fig. 6 b sgei negre), arterele intercostale 1 i 2 provenind din trunchiul costocervical,
ramur a arterei subclaviculare. Prin arterele intercostale posterioare dilatate, n care se
inverseaz direcia de curgere a sngelui, sngele arterial ajunge n aorta descendent,
restabilind fluxul sanguin spre partea distal a trunchiului i membrelor inferioare.

Circulaia colateral se refer i la dilatarea anastomozei


interepigastrice!
Artera epigastric superioar, ramur terminal a arterei toracice interne, se
anastomozeaz, n grosimea m drept abdominal, cu artera epigastric inferioar, ramur a
arterei iliace interne.
Prin arterele epigastrice inferioare, dilatate, n care se inverseaz direcia de
curgere a sngelui, sngele arterial ajunge n artera iliac extern i, de aici, n artera
femural, restabilind fluxul sanguin spre membrele inferioare.
Dilatarea anastomozei interepigastrice duce la perceperea pulsaiilor la palparea
m drept abdominal (ocazional se i vd pulsaii la nivelul dreptului abdominal!).
Completare pentru sub. III/8 !!!!

1. M. DREPT ABDOMINAL
Este un muschi lung cu fibre verticale.
Origine: fata anterioara a cartilajelor costale V-VII si procesul xifoid sternal.
Insertie: osul pubis (intre tuberculul pubian si simfiza).
Inervatie: nervii intercostali.
Actiune: - pastrarea verticalitatii trunchiului impreuna cu m. erectori spinali, prin
contractie bilaterala,
- atunci cand punctul de pe torace este fix, realizeaza flexia trunchiului (ridica pelvisul);
- prin contractie unilaterala, inclina corpul de partea respectiva;
- actioneaza si in respiratie precum si in cresterea presiunii intraabdominale;
- are rol in mentinerea curburii coloanei lombare.
2 M. PIRAMIDAL
Este un muschi mic, triunghiular, inconstant, situat in teaca m. drept abdominal,
anterior de acesta in partea sa inferioara.
Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior, pe fata externa a
coastelor V-XI.
Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic si linia alba.
Actiune:
- prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de partea
opusa;
- prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.
3 M. OBLIC EXTERN
Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior pe fata externa a
coastelor V- XI.
Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alba.
Actiune:
- prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de partea
opusa;
- prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.
4 M. OBLIC INTERN
Fibrele sale se incruciseaza in unghi drept cu fibrele m. oblic extern.
Origine: pe fata interna a coastelor VII-XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca,
aponevroza lombara.
Insertie: linia alba.
Inervatie: nervii intercostali.
Actiune: creste presiunea intraabdominala.
5 M. TRANSVERS ABDOMINAL
Formeaza stratul muscular mai profund al peretelui abdominal.
Origine: pe fata interna a coastelor VII- XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca,
aponevroza lombara.
Insertie: linia alba.
Inervatie: nervii intercostali.
Actiune: creste presiunea intraabdominala.

6 M. PATRATUL LOMBELOR
Este un muschi subtire si patrulater, situat posterior si profund in regiunea lombara.
Origine: creasta iliaca.
Insertie: procesele transverse ale vertebrelor lombare si pe coasta a XII-a.
Inervatie: nervii intercostali.
Actiune:
-prin contractia bilaterala face extensia trunchiului (asistand m. erectori spinali);
-prin contractia unilaterala inclina lateral trunchiul.
SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR ABDOMINALI
M. flexori ai trunchiului: M. mare si micul oblic al abdomenului;
M. rotatori ai trunchiului: M. oblici interni si externi ai abdomenului;
M. flexori ai bazinului: M. drepti abdominali;
M. ce realizeaza lateralitatea trunchiului: M. oblici externi si interni ai abdomenului;
M. ce realizeaza presa abdominala: M. Diafragm, drept abdominal, transvers al
abdomenului, oblici externi si interni ai abdomenului.

TEACA M.DREPT ABDOMINAL


Este un nveli fibros al m.drept abdominal format de aponevrozele muchilor lai ai peretelui
lateral abdominal, astfel:
- n 2/3 superioare ale m.drept abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea
lateral a m.drept abdominal i se cliveaz n dou foie: anterioar i posterioar
- foia anterioar a aponevrozei oblicului intern peste care se aseaz aponevroza m.oblic
extern, compun lama anterioar a tecii dreptului abdominal
- foia posterioar a aponevrozei m.oblic intern, dublat profund de ctre aponevroza
anterioar a m.transvers abdominal i fascia transversalis alctuiesc lama posterioar a tecii
m.drept abdominal
- n 1/3 inferioar a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai dedubleaz i
toate aponevrozele anterioare ale mm.lai trec anterior de m.drept abdominal formnd lama
anterioar a tecii dreptului abdominal, cu structur trilaminat. Lama posterioar a tecii
dreptului abdominal o va forma singur fascia transversalis, la acest nivel puin mai ngroat.
Limita inferioar a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal, pentru cele 2/3
superioare o reprezint o condensare fibroas, concav inferior, dispus pe faa posterioar a
muchiului drept abdominal; aceasta este linia arcuat (arcada lui Douglas): la nivelul liniei
arcuate au origine:
- lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termin pe buza posterioar a lig.inghinal
- lig.lui Henle, care trece spre inserie spre creasta pectineal a osului coxal i si
contopete fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper)
La interiorul tecii m.drept abdominal, ntre muchi i lama posterioar a tecii au traiect
vasele epigastrice superioare i inferioare (la acest nivel, n interiorul tecii, aa.epigastrice
respective se vor anastomoza prin inosculaie = cap la cap)
a.epigastric superioar provine din artera subclavie
a.epigastric inferioar provine din a.iliac extern
Anastomoza epigastricelor reprezint o cale de deviere a sngelui din subclavie n iliaca
extern (deci ctre membrul inferior) util n situaia unor obstrucii (ex.tumori) la nivelul
aortei descendente
Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.lai ai abdomenului se formeaz
n planul median, ntre procesul xifoid sternal i simfiza pubian, un rafeu fibros numit linia

alb abdominal. Astfel, linia alb abdominal este scheletul fibros de la nivelul peretelui
abdominal antrerior care desparte cei doi muchi drepti abdominali i tecile acestora.
Inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul simfizei pubiene, pe versantul
anterior i, respectiv, cel posterior, ale acesteia, formnd "adminiculum lineae albae"; acesta
se prelungete lateral pn pe creasta pectineal ca lig.lui Cooper)
La nivelul liniei albe abdominale se gsete inelul ombilical, aproximativ la jumtatea
distanei dintre procesul xifoid sternal i simfiza pubian

M. TRANSVERS

Oblic intern