PERETELE ABDOMINAL

1.MUSCHIUL DREPT ABDOMINAL. TEACA MUSCHIULUI DREPT ABDOMINAL.

IMPLICATII CLINICE
M.DREPT ABDOMINAL
Este un muschi lung cu fibre verticale.

Origine: fata anterioara a cartilajelor costale V-VII si procesul xifoid sternal.

Insertie: osul pubis (intre tuberculul pubian si simfiza).

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: - pastrarea verticalitatii trunchiului impreuna cu m. erectori spinali, prin

contractie bilaterala,
-

atunci cand punctul de pe torace este fix, realizeaza flexia trunchiului

(ridica pelvisul);

prin contractie unilaterala, inclina corpul de partea respectiva;

actioneaza si in respiratie precum si in cresterea presiunii

intraabdominale;

are rol in mentinerea curburii coloanei lombare.

TEACA MUSCHIULUI DREPT ABDOMINAL

Muschiul drept abdominal si pramidal sunt inconjurati de o teaca tendinoasa aponevrotica
(teaca dreptului) formata printr-o dispozitie aparte a aponevrozelor muschilor oblic
extern si intern si a muschiului transvers abdominal.
Teaca dreptului inconjoara complet cele 3/4 superioare ale dreptului abdominal si acopera
suprafata anterioara a 1/4 inferioare a muschiului. Muschiul drept abdominal se afla in
contact direct cu fascia transversalis la nivelul 1/4 sale inferioare, doarece nici o teaca nu
acopera suprafata posterioara a acestei portiuni a muschiului.
Formarea tecii dereptului, care inconjoara cele 3/4 superioare ale muschiului drept
abdominal are urmatorul tipar:

= peretele anterior este alcatuit din aponevroza oblicului extern si dintr-o jumatate a
aponevrozei oblicului intern, care se separa la nivelul marginii laterale a dreptului
abdominal
= peretele posterior al tecii dreptului este constituita din cealalata jumatate a aponevrozei
oblicului intern si din aponevroza transeverului abdominal
Toate aponevrozele se muta anterior de muschiul drept abdominal la nivelul punctului
aflat la jumatatea distantei dintre ombilic si simfiaza pubiane, corespunzator inceputului
patrimii inferioare a acestui muschi. Teaca dreptului nu mai are peretele posterior, iar
peretele anterior este format din aponevrozele muschilor oblic extern, oblic intern si
transvers al abdomenului.Inferior de acest punct, muschiul drept abdominal se afla in
contact direct cu fascia tansversalis. Un arc de fibre- arcuate- marcheaza acest punct de
tranzitie.
IMPILICATII CLINICE...
2.MUSCHIUL OBLIC EXTERN,OBLIC INTERN SI TRANSVERS ABDOMINALsituatie, descriere, raporturi, inervatie . IMIPLICATII CLINICE (trasee vasculonervoase,
paralizii, directia fibrelor musculare)
M. OBLIC EXTERN

Origine: prin digitatii incrucisate cu cele ale m. dintat anterior pe fata externa a
coastelor V- XI.

Insertie: pe creasta iliaca, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alba.

Inervatie: nervii intercostali 7-12

Actiune:
-

prin contractie unilaterala- inclina trunchiul de partea respectiva si il roteste de

partea opusa;

prin contractie bilaterala- asista dreptul abdominal in flexia trunchiului.

M. OBLIC INTERN
Fibrele sale se incruciseaza in unghi drept cu fibrele m.oblic extern.

Origine: pe fata interna a coastelor VII-XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca,

aponevroza lombara.

Insertie: linia alba.

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: creste presiunea intraabdominala.

M.TRANSVERS ABDOMINAL
Formeaza stratul muscular mai profund al peretelui abdominal.

Origine: pe fata interna a coastelor VII- XII si pe cartilajele costale, creasta iliaca,
aponevroza lombara.

Insertie: linia alba.

Inervatie: nervii intercostali.

Actiune: creste presiunea intraabdominala.

IMPLICATII CLINICE...

3. CANALUL INGHINAL- delimitare, pereti. IMPLICATII CLINICE

Zona inghinala este situata la intersectia dintre membrele inferioare si trunchi in partea
anterioara. La acest nivel se gaseste canalul inghinal, canalul femural si se descrie
trigonul femural.

CANALUL INGHINAL

Are traiect la nivelul peretelui antero-inferior al peretelui abdominal si este traversat de

funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund al uterului la femeie.
Canalul inghinal prezinta doua orificii si patru pereti:
1. peretele superior este reprezentat de marginea inferioara a muschiului oblic intern,
muschiul transvers abdominal si ligamentul conjunct (fibre din muschiul oblic intern si
transvers abdominal care se insera pe tuberculul pubic).
2. peretele inferior: reprezentat de ligamentul inghinal in doua treimi mediale ale sale
(avand forma de jgheab) si ligamentul lacunar Gimbernat.
3. peretele anterior: aponevroza muschiului oblic extern si fascia sa superficiala
4. peretele posterior: fascia transversalis intarita de urmatoarele ligamente impartite in:
a) grupul medial: cuprinde ligamentul reflex Colles, tendonul conjunct si ligamentul
Henle (fibre provenite din muschiul transvers abdominal si muschiul drept abdominal
care se insera pe tuberculul pubic).
b) grupul lateral: ligamentul interfoveolar Hesselbach delimiteaza medial orificiul medial
profund si are raporturi posterior cu vasele epigastrice posterioare.
Peretele posterior este cel mai slab perete al sau, pe aici protruzeaza viscerele
abdominale, la nivelul lui avem o zona numita trigonul Hesselbach delimitat astfel:
- medial : este delimitat de marginea laterala muschiului drept abdominal
- inferior: delimitat de ligamentul inghinal
- superior este limitat de marginea inferioara a muschiului transvers abdominal.
IMPLICATII CLINICE...

4.CANALUL INGHINAL-orificii, continut. IMPLICATII CLINICE

ORIFICII:
Orificiul profund al canalului inghinal este situat la 1-2 cm superior de ligamentul
inghinal, este ovalar si are diametrul mare vertical. Are 1,5 cm diametru si reprezinta un
orificiu in fascia transversalis de fapt.
Orificiul inghinal sperficial are un diametru de 2-2, 5 cm si are aspect ovalar. Se
proiecteaza supero-lateral de tuberculul pubic si are axul mare paralel cu fibrele
muschiului oblic extern. Se palpeaza supero-lateral de tuberculul pubic cu degetul
introdus prin scrot.
CONTINUTUL CANALULUI INGHINAL
-

la femei: acesta cuprinde ligamentul rotund al uterului, ramura genitala din nervul
genito-femural.
- la barbati: elementele funiculului spermatic, artera testiculara, plexul venos

pampiliform si artera deferentiala. Toate elementele sunt invelite de tecile

funiculului spermatic: fascia spermatica interna care provine din fascia
transversalis, muschiul cremaster cu fascia sa care provine din muschiul transvers
abdominal si muschiul oblic intern, fascia spermatica externa care provine din
aponevroza muschiului oblic extern si ea acopera funiculul spermatic de la nivelul
orificiul inghinal superficial inainte.
Tot in interiorul canalului inghinal, dar in afara funiculului se afla nervul
iliohipogastric, nervul ilioinghinal si ramura genitala din nervul genito-femural.
IMPLICATII CLINICE...
5.FOSETE INGHINALE PE FATA PROFUNDA A PERETELUI ABDOMINAL.
CLSIFICAREA HERNIILOR

6.CANALUL FEMURAL.CORONA MOTRIS.IMPLICATII CLINICE (diferenta dintre

herniile femurale si cele inghinale)
CANALUL FEMURAL- LACUNA DINTRE LIGAMENTUL INGHINAL SI OSUL
COXAL
Marele spatiu semilunar dintre ligamentul inghinal situat superior si marginea atmterosuperioara a osului coxal situat dedesubt este calea principala de comunicare dintre
abdomen si fata atero-mediala a coapsei.Muschiul psoas mare, muschiul iliac si pectineu
trec prin acest spatiu pentru a se insera pe femur. Vasele mari (artera si vena femurala) si
limfaticele membrului inferior trec prin acest spatiu, alaturi de nervul femural, pentru a
ajunge la nivelul trigonului femural al coapsei.
(Lacuna neurovasculara- FACEBOOK
in spatiul delimitat antero-superior de ligamentul inghinal si postero-infoerior de
marginea anterioara a coxalului trec mai multe structuri vasulare, nervoase si musculare
care fac legatura intre abdomen si fata anterioara a coapsei.
Acest spatiu este impartit de TRACTUL ILIO-PECTINEU ce se intinde intre ligamentul
inghinal si eminenta iliopectinee in doua lacune:
-o lacuna vasculara, situata medial ce contine VENA FEMURALA, ARTERA
FEMURALA situata lateral de ea si RAM. FEMURALA A N. GENITOFEMURAL situat
in unghiul superolateral.
-medial de vena se gaseste un ganglion inghinal profund constant= GG. CLOQUETROSENMULER. unghiul intern al acestei lacune este inchis de ligamentul lacunar)

CORONA MORTIS
Artera obturatorie se anastomozeaza cu ramura obturatoare din artera epigastrica
inferioara ce trece pe fata posterioara a ligamentului lacunar si posterior de vasele iliace.
Aceasta arcada arteriala poate fi lezata de progresiunea unei hernii femurale, varinata
retrovasculara. Din aceasta cauza a fost numita "coroana mortii" (corona mortis).
IMPLICATII CLINICE...
7.PUNCTE SLABE ALE PERETULUI ABDOMINAL. LINIILE ALBE INTERNA SI
EXTERNA. TRASEE VASCULONERVOASE LA NIVELUL PERETELUI
ABDOMINAL. IMPLICATII CLINICE
PUNCTE SLABE ALE PERETELUI ABDOMINAL
Trigonul lombar(Petit)
Delimitare: lat-marg.post.m.oblic ext.
Inf-creasta iliaca
Med-marg.lat.latissimus dorsi( sau latissimusimus-he)
In aria trigonului se gasesc: n.subcostal,n.II,ramura fesiera a celei de a IV a artere
lombare,vase superficiale care stabilesc legatura cu cele perineale.
Daca muschiul latissimus dorsi este f.dezvoltat trigonul poate lipsi.
Tetragonul lombar(Grynfelt)
Laturi: supero-med.-dintatul postero-inferior
Supero-lat.-ultima coasta
Infero-lat.-oblicul int.
Infero-med.-m.erector spinal
Cand muschiul dintat este foarte dezvoltat patrulaterul se transforma in
pentagon(Krause).Cand insertiile dintatului si ale oblicului int. fuzioneaza pe
ultima coasta spatiul devine triunghiular(Lesghaft).
Linia alba

-banda fibrotendinoasa intinsa de la procesul xifoid la simfiza pubiana intre marginile

mediale ale celor 2 m.drepti abdominali.
-se insera pe fata ant. A simfizei pubiene
-se produc hernii: supraombilicale(mai frecvente) si juxtaombilicale
-slab vascularizata,rezistenta la sutura=> prin ea se fac inciziile de laparotomie
Trigonul inghinal
Delimitare: inf-lig.inghinal
Med-drept. abd
Sup-marg. Inf a m.oblic. int si transvers abd.
Cu cat aria trigonului este mai mica, cu atat riscul de a face hernie este mai mic.
Inelul ombilical
-(a se vedea embrio pt. Formare)
-se produc hernii ombilicale indirecte inferioa
-la copii herniile se datoreaza intarzierii inchiderii inelului
LINIILE ALBE INTERNE SI EXTERNE
Linia alba- banda fibrotendinoasa intinsa de la procesul xifoid la simfiza pubiana intre
marginile mediale ale celor 2 m.drepti abdominali.
-se insera pe fata ant. A simfizei pubiene
-se produc hernii: supraombilicale(mai frecvente) si juxtaombilicale
-slab vascularizata,rezistenta la sutura=> prin ea se fac inciziile de laparotomie

TRASEE VASCULONERVOASE LA NIVELUL PERETELUI ABDOMINAL

Artere - ultimele 5-6 perechi aa intercostale post, care dupa ce traverseaza spre ant spatiile
intercostale patrund in grosimea peretelui ant abd, supraombilical ( aX-a in dreptul
ombilicului).

- a. epigastrica sup.- ram a a. toraica interna din subclavie. Din dreptul cartilajului coastei VI cob
post de cartilajul costal si intra in grosimea per ant abd, supraombilical.
- a. epigatica inf.- ram din iliaca ext. Urca subperitoneal initial, radicand plica ombilicala lat,
apoi patrunde in per abd. Subombilical.
- a. epigastrica superficiala.
- a. circumflexa iliaca superf.
- aa. lombare (4 parechi) cu orig in aorta. A V-a are orig in sacrala medie. Cele de pe dr sunt mai
lungi si au traiect retrocav. Traiect pe fata ant a m. patrat lombar, iar de la mg lui laterala
peroreaza m. transvers abd., patrund in interstitiul dintre acesta si oblic intern. Traiect ant pana
la teaca m. drept abd., pe care o perforaza . Dau ram dorsale, care au traiect post printre proc.
costiforme, pein masa sacro-spinala, pana la tegumentul coresp. Din ele se desprind si ram.
spinale, care patrund prin gaurile de conjugare.
Vene omonime cu urmatorul drenaj :
- vene intercostale post -> vene azygos si hemiazygos.
- vene lombare -> vena cava inf.
- vena epigastrica sup. -> vena brahiocefalica.
- vena epigastrica inf. -> vena iliaca externa.
In jurul ombilicului exista o importanata anastomoza cavo-cava si porto-cava (anast. Cu
venele din lig. rotund al ficatului)
Inervatia - ultimele 5-6 perechi de nn. intercostali, IH, II.
IMPLICATII CLINICE...

8.TRASEUL VASELOR EPIGASTRICE LA NIVELUL PERETELUI ABDOMINAL.

ANASTOMOZA INTERPEIGASTRICA. IMPLICATII CLINICE (protectia chirurgicala
a vaselor, aspectul in coarctatia de aorta)
TRASEUL VASELOR EPIGASTRICE
- a. epigastrica sup.- ram a a. toraica interna din subclavie. Din dreptul cartilajului coastei VI cob
post de cartilajul costal si intra in grosimea per ant abd, supraombilical.
- a. epigatica inf.- ram din iliaca ext. Urca subperitoneal initial, radicand plica ombilicala lat,
apoi patrunde in per abd. Subombilical.
- a. epigastrica superficiala
ANASTOMOZA INTEREPIGASTRICA
IMPLICATII CLINICE...