FIZIOLOGIA URECHII

FUNCTIA ACUSTICA
O Este realizata de cele 3 segmente ale urechii.
O Pavilionul auricular si conductul auditiv extern
localizeaza in spatiu, concentreaza s si dirijeaza spre
timpan sunetele.
O Membrana timpanului vibreaza suib actiunea
energiei sonore si sistemul timpano- oscicular
transmite sunetele urechii interne.
O Lantul timpano- oscicular intervine in reducerea
pierderii de energie care se produce in momentul
trecerii sonore din mediul gazoz in mediul lichid ,
pierdere cifrata la 45 Db sau 90% din energie.
 MECANISME DE
RECUPERARE A ENERGIEI
o Raportul hidraulic sau diferenta
de suprafata intre membrana
timpanica si talpa scaritei;
o Lantul oscicular actioneaza o
parghie de gradul I;
o Sistemul muscular al casei
timpanului, prin contractia
sinergica a celor 2 muschi
produce o crestere a rezistentei
acustice;
o Egalizarea presiunii din urechea
medie cu cea din exterior se
realizeaza printr-o trompa auditiva
functionala.
CAMPUL HESCHL
Miscarile se transmit in
organului lui Corti unde
celulele auditive
transforma in energie
mecanica a undei sonore
in influx nervos , care
este preluat de caile
auditive si conduse in
SCOATA ( Campul
Heschl) unde se produce
analiza si sinteza
sunetului.
 FUNCTIILE SISTEMULUI
VESTIBULAR
O Coordonarea Miscarilor complexe ale
corpului prin controlul continuu asupra
tonusului musculaturii scheletice.

O Informarea sistemului nervos central asupra

fortelor de acceleratie care determina
modificarea pozitiei capului si corpului.
ACTIVITATEA DE REPAUS
O Forta gravitationala actioneaza permanent
asupra corpului uman si determina aparitia
continua de potentiale de actiune la nivelul
aparatului vestibular, numita ACTIIVTATE DE
REPAUS
TRUNCHIUL
CEREBRAL

INTEGRAREA
MECANISME
EXCITANTILOR
REFLEXE
PERIFERICI
SINDROAMELE
OTOLOGICE
HIPOACUZIA
Hipoacuzia sau
surditatea este
scaderea acutitatii
auditive uni sau
bilaterala, iar cand
auzul este pierdut
complet o
denumim cofoza.
 MECANISMUL DE
PRODUCERE
TRANSMISIE PERCEPTIE

X
X
 HIPOACUZIA DE
TRANSMISIE
O Acumetria Fonica
Auz diminuat pentru vocea soptita ;
Auz diminuat pentru vocea de conversatie;

O Acumetria Intrumentala
Campul auditiv releva o scadere de auz pentru
tonurile joase;
Proba Waber lateralizata la urechea bolnava;
Proba Rinne- Negativ;
Proba Schwabach-prelungit;
O Audiometria Tonala
Denota o ridicare a pragurilor in
conducerea aeriana aproximativ egala pentru
toate frecventele sau cu o accentuare pentru
cele joase, iar curba conducerii osoase este
normala.
 ETIOLOGIA
Boli ale 1.Malformatii;
pavilion 2.Stenoze;
ului si 3.Corpi Straini;
ale 4.Inflamatii;
conduct 5.Tumori Benigne si
ului Maligne ;
auditiv
exten
 1.Perforatii
Boli ale traumatice;
2.Sechele
timpanului cicatriceale;
3.Inflamatii acute ale
timpanului in stadiul
preperforativ;
 1.Malformatii;
Boli ale
2.Imbolizari prin schele
lantului cicatriceale sau
osicular otosleroza;
3. Intreruperi ale lantului
prin trumatism sau
supuratii articulare;
Boli prin 1.Barotraumatismele;
tulburari 2.Obstructii tubare;
ale 3.Otita seroasa;
presiunii
tubare
HIPOACUZIA DE PERCEPTIE
(NEUROSENZORIALA)
O Acumetria Fonica
Auz diminuat pentru vocea de conversatie;
Auz diminuat pentru vocea soptita ;
O Acumetria Intrumentala
Campul auditiv releva o scadere de auz pentru
tonurile joase;
Proba Waber lateralizata la urechea bolnava;
Proba Rinne- Negativ;
Proba Schwabach-prelungit;
O Audiometria Tonala
Arata o ridicare a pragurilor curbei aeriane
si osoase pentru frecventele inalte.
Hipoacuzia neurosenzoriala poate da pierderi
de auz in grade diferite pana la cofoza.
 ETIOLOGIE
a.Malformatii
b.Traumatisme mecanice
c.Trauma sonora
Leziuni d.Presbiacuzia
Cohleare e.Ototoxicoza
f.Labirintele
g.Tulburari vasculare
h.Afectiuni ale urechii medii
cu degenerari cohleare
 a)Intoxicatii nervoase;
b) Zona Zoster;
Neurolabirintite;
Leziuni
Radiculare c)Meningonevrite;
d)Tumori ale nervului
acusticovestibular;
Leziuni centrale prin
afectiuni ale sistemului
nervos central la nivelul
trunchiului cerebral sau
cortezului.
 HIPERACUZIA
O O coborare anormala a pragului de auz, este o
afectiune extrem de rara fiind descrisa in isterie.
O Hiperacuzia dureroasa, percepere senzitiva nu
senzoriala se manifesta prin aparitia unei dureri
endaurale, fara ca pragul auditiv sa fie modificat.
O Apare in paralizia faciala periferica, in debutul
otitelor acute sau in leziunile ligamentare osiculare
care determina
relaxarea acestora.
 AUTOFONIA

Autofonia consta in rezonanta exagerata a propriei voci

si o intalnim in leziunile aparatului de transmie.
 ACUFENELE
Acufenele
Zgomote Obiective Acufenele
Auriculare Subiectiv
Generate de
Fiziologice, spasme ale Frecvente, sunt
dovedite insa musculaturii descrise de
fara casei bolnav in cele
importanta timpanului sau mai diverse si
practica; trompei; pitoresti feluri
Zgomote ( si nu pot fi uni
Patologice sau bilaterale.
obiect ( auzite sufluri)
vasculare; Ele au o
si de medic) influenta
sau subiective Zgomote in nefavorabila
( auzide numai articulatia asupra
de bolnav); temporomandi psihicului
bulara; bolnavului.
 OTALGIA
OTODINIA<=PATOLOGIA
OTICA
Otalgia reflexa
sau otalgia este
generata de
afectiuni
faringiene,
stomatologice,
sau ale coloanei
vertebrale
cervicale.
OTOREE
SEROS
MUCOS
MUCOPURULENT
SEROSANGUINOLENT

SANGE=OTORAGIE

LCR =OTOLICVOREE
SINDROMUL VESTIBULAR

PERIFERIC CENTRAL
SINDROMUL VESTIBULAR
PERIFERIC
O IRITATIV- prin excitatie puternica, intensa a
unui vestibul sau cand se produce un
dezechilibru important in excitatie intre cele
doua vestibule;
O DISTRUCTIV- prin distrugerea anatomica sau
functionala a unui vestibul ;
 CARACTERELE SINDROM .
VESTIBULAR PERIFERIC

O Net, amplu, paroxistic, rotator, in plan orizontal;

O Insotit de tulburari neurovegetative : Greturi, Varsaturi,
Transpiratie, Paloare, Tahicardie, Tulburari;
O Insotit de anxietate, neliniste;
 TULBURARI DE ECHILIBRU

VESTIBULUL
HIPOVALENT

SECUSA LENTA NISTAGMUS

NISTAGMUS

Nistagmusul

PAROXISTIC ORIZONTAL -
BILATERAL ROTATOR
 HIPOACUZIE
NEUROSENZORIALA
 DEVIATII SEGMENTARE
In Sindomul Vestibular In Sindromul Vestibular
Periferic de tip iritativ Distructiv deviatiile
deviatiile segmentare sunt segmentare sunt orientate
pe partea sanatoasa, de partea bolnava, iar
nistagamusul bate pe nistagamusul bate pe
partea urechii bolnave; partea sanatoasa;

DEVIATII SEGMENTARE DEVIATII SEGMENTARE

NISTAGMUS NISTAGMUS