Sindromul Meniere

Urechea interna conine aparatele receptoare a 2 simuri: simul

auzului (analizatorul acustic) i simul poziiei spaiale i al echilibrului
corpului (analizatorul vestibular). Analizatorul vestibular furnizeaz informaii
legate de micrile i poziia corpului n spaiu. Pe baza acestor informaii se
elaboreaz reflexe care determin meninerea echilibrului i poziiei corpului.
Analizatorul acustic percepe undele sonore repetate regulat (sunete) sau
neregulat (zgomote).
Anatomia urechii interne
Este format din niste ncperi ce alctuiesc labirintul osos. n interiorul
acestuia se afl labirintul membranos. ntre labirintul osos i membranos se
afl perilimfa (conine mult Na), iar n interiorul celui
membranos, endolimfa(conine mult K). Labirintul osos este format din vestibul
osos, canale semicirculare osoase i melc osos (cohlee osoasa).

Melcul osos are o forma conic, cu un ax osos central, numit columela, in jurul
caruia melcul osos realizeaz dou ture i jumtate. Pe columel se prind lama

spiral osoas, (mai larg la baz i mai ngust la vrf), ce se ntinde lateral
pn la jumtatea cohleei. De aici pleac membrana bazilar a labirintului
membranos, care se sprijin pe peretele extern al melcului.
Lumenul melcului osos este mprit n: rampa (scala) vestibulara (situat
deasupra membranei vestibulare Reissner), rampa (scala) cohlear sau
timpanic (sub membrana bazilar) i canalul cohlear (scala medie) sau melcul
membranos (ntre membrana bazilar, vestibular i peretele extern al melcului
osos). Rampele vestibular i cohlear conin perilimfa i comunic ntre ele la
vrful melcului printr-un orificiu numit helicotrema (aici lama osoas lipsete).
Labirintul membranos are o conformaie asemntoare cu cea a labirintului
osos: vestibul, canale semicirculare i melc.
Melcul membranos (canalul cohlear) are form de triunghi pe seciune.
Receptorii acustici se gsesc la nivelul organului Corti care se ntinde pe toat
lungimea canalului cohlear. Organul lui Corti se afl pe membrana bazilara,
fiind acoperit de membrana tectoria(Corti).
Membrana tectoria printr-o extremitate ader de lama spirala osoas, iar cu
cealalt plutete liber in endolimf. n centrul organului Corti se afl un spaiu
triunghiular numit tunel Corti. Tunelul are baza pe membrana bazilar iar
laturile reprezentate de celule de susinere. Deasupra lor se afl celulele
auditive. Acestea sunt aranjate ntr-un strat intern i unul extern, primul
coninnd un singur rnd de celule, al doilea, 3-4 rnduri.
La baza celulelor auditive se afla terminaiile dendritice ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti care este situat ntr-un canal spiral n columela. La polul
apical al celulelor auditive se gsesc cilii auditivi (stereocili), care ptrund
nmembrana reticulat secretat de celulele de susinere. Peste cilii auditivi se
afla membrana tectoria.
Sindromul Meniere a fost descries pentru prima data in 1861 .Este o afectiune a
urechii interne,ce afecteaza atat aparatul vestibular cat si cel auditiv manifestata
prin episoade spontane de vertij insotite de scadere de auz, de tinitus si de
senzatie de plenitudine sau presiune la nivelul urechii. De obicei, afectarea este
unilaterala.Se poate manifesta la orice varsta dar mai cu seama intre 40-60 de
ani .Deobicei debuteaza la o singura ureche ,dar in 25% din cazuri va fi afectata
si cealalta ureche ..
Simptome :

Vertijul cu cararcter intermitent ,poate fi foarte intens ducand la instalarea

vomei ,este rotator si rar poate dura chiar ore.
Surditatea de perceptie care poate fi mai accentuata inaite si in timpul crizei ,se
asociaza cu distorsiuni sonore si intoleranta la zgomote.
Acufene
Boala se manifesta in crize ,iar succesiunea simptomelor este urmatoarea :
Acufene care preced toate celelalta simptome cu luni inainte,
Senzatia de plenitudine a urechii care precede criza cu cateva ore sau chiar zile
Vertije bruste violente
Surditate de perceptive care in ciuda fluctuatiilor sale este constant progresiva si
duce la prierderi de auz grave,ireversibile.Crizele pot surveni zilnic dar
intervalul dintre crize se poate extinde pe cateva luni,rastimp in care bolnavul
nu are acuze.
Niciodata in boala Meniere bolnavul nu-si pierde cunostinta.
Etiopatologia sindromului Meniere este mult discutata.S-a vorbit mult despre o
perturbare a mecanismelor care regl ;eaza tensiunea lichidelor labirintice,fie o
hiperproductie de endolimfa la nivelul striilor vasculare ,fie o rezorbtie scazuta
la nivelul sacului endolimfatic,de asemena s-a discutat si despre perturbaeri ale
schimbului dintre mediul sanguin si cel lichidian extravascular.Prin studii
experimentale Dohlmann a demonstrat ca factorul decisiv al declansarii
simptomelor din boala Menioere il reprezinta potasiul ,in concetratie marita
specifica endolimfei,ajuns in spatiul perilimfatic prin distensie si rupturi in
diverse puncte ale spatiului endolimfatic,mai ales la helicotrema.Este bine stiut
a ionii de potasiu pot paraliza propagarea potentialului de actiune intr-o fibra
nervoasa chiar intr-o concentratie mai mica de 1/3 din concentratia clorurii de
potasiu din endolimfa .Se pare ca cea mai verosimila explicatie pentru crizele
Meniere pare a fi teoria blocarii nervoase prin potasiul endolimfatic ajuns in
perilimfa.
Teste diagnostice
MRI-utilizat pentru excluderea patologiilor de nerv vestibular sau acustic

 Audiometric Testing (Hearing) Electronystagmography (ENG)- utilizata

pentru evidentierea nistagmusului
Transtympanic electrocochleography (ECOG) masoara presiunea din
urechea interna ,poate indica o crestere de presiune
EEG (electroencephalogram)
Audiograma

La stabilirea diagnosticului pozitiv se tine seama de simptomatologia clinica .In

plus din punct de vedere audiometic este prezenta o surditate de perceptie ale
care curbe prezinta la mijloc ,in zona conventionala o coborare mai accentuata
decat la extremitati dand asa zisul aspect de albie al audiogramei .
Recruitmentul este intotdeauna pozitiv
NIstagmusul spontan este prezent in crize si bate in directia urechii afectate ,iar
proba calorica in stadiile avansate arata o considerabila scadere a reacvtivitatii
de partea afectata .
Este de o reala importanta efecturarea unui diagnostic diferential al crizei
Meniere fata de tulburarule vestibulare de origine centrala in care lipsesc
tulburarile auditive.In neurinomul de acustic atat surditatea de perceptie cat si
tulburarile de echilibru au un debut insidios ,lent ,in boala meniere debutul
crizelor de vertij este intotdeauna brusc.Recruitmentul este negativ in cea mai
mare partye a neuriniamelor de eacustic .Diferentierea fata de tulburarile de
echilibru provocate decervicartroza se face tinand seama de facptul ca in
cervicartroza declansarea nistagmusului are loc la anumite miscari imprimate
coloaneo cervicale .In surditatea brusca lipsesc tulburarile de ordin vestibular.
Stiut fiind ca vertijul este simptomul major al sindromului meniere si din acest
punct de vedere se impune un diagnostic diferential .Vertijul poate fi
permanent ,sporadic sau in crize ,cu sauf ara simptome auriculare.Astfel pot fi
urmatoarele situatii :

1.
2.
3.

Vertij permanent cu simptome auriculare in ;

Otita medie cronica cu fistula labirintica
Utilizarea de medicatie ototoxica
Neurinom de acustic

 Vertijul permanent fara acuze otice in:

1. Scleroza multipla
2. Tumori de fosa cerebral posterioara
3. Tulburari cardiovasculare\afectiuni degenerative ale labirintului
4. Alcoolism

Vertij sporadic cu simptome auriculare in

1. Sindromul meniere
2. Migrena

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Vertij sporadic fara simptome auriculare in

vertijul paroxistic pozitional benign
migrena
crize ischemice tranzitorii
aritmii cardiac
hipotensiune posturala
spondiloza cervical

1.
2.
3.
4.

crize de vertij cu simptome auriculare in;

traumatism cranian
fistula labirintica
infectii virale \ocluzii vasculare
rupture membrane ferestrei rotunde

1.
2.
3.

criza izolata de vertij fara simptome auriculare

sincopa vagala
neuronita vestibulara
traumatisme
Conduita terapeutica-medicatie administrata pe cale orala este limitata
,atunci cand devine posibilse poate administra cinnrizin 15-30 mg la
interval de sase ore sau procoloperazin 5-10 mg tot la sase ore
Procoloperazinul se poate dministra si ca supozitor iar clorpromazina
injectie intramuscular

Glucidele si sarea se vor consuma cu restrictie. Se interzice

fumatul,alcoolulsi cafeaua .Ca tratament de protectie se poate administra
betahistin hidroclorid 8-15 mg zi .
Daca simtomele sunt vechi cu vartejuri grave si cu scadere pronuntata a
auzului atunci se poate recurge si la un procedeu simptomatic de
exculdere temporara a aparatului vestibular prin aplicarea locala de
gentamicina la nivelul ferestrei rotunde.
Pentru cazurile rebele la orice fel de tratament s-a recurs la metoda
chirurgicala prin distrugerea labirintului pe cale mastoidiana prin
deschiderea canalului semicircular orizontal sau prin deschiderea
labirintului intre cele doua ferestre