ACCIDENT VASCULAR

CEREBRAL

A elaborat Candiba Arina

Coordonator Greta Bălan
1.SISTEMUL MOTILITATII VOLUNTARE, CALEA DE CONDUCERE,
SEMNE DE AFECTARE.
Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidale corticospinale (directe si incrucisate) si corticobulbare.
a) Caile piramidale corticospinale
Caile piramidale corticospinale strabat descendent toate etajele trunchiului cerebral.
La nivelul bulbului comportamentul este diferit:
 - 75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului, formand fasciculul piramidal incrucisat
 - 25% din fibre nu se incruciseaza in bulb ci in maduva spinarii, formand fasciculul piramidal direct.
Caile motilitatii voluntare au pe parcurs doi neuroni:
 I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor.
 II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei spinarii.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea
trunchiului, membrelor si o parte din regiunea gatului; de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.

Simptomatologie
 Tuburarea de motilitate activă
 Tulburarea de motilitate pasivă
 Tulburarea de motilitate autonomă
 Tulburarea de mortilitate asociată patologic
 Tulburările de reflexe osteotendinoase.
 Tulburările de reflexe cutanate
 Tulburările vegetative şi trofice:
 b) Caile piramidale corticobulbare
Caile piramidale corticobulbare se opresc in bulbul rahidian.Se incruciseaza la nivele diferite ale
trunchiului cerebral.
Caile piramidale corticobulbare au pe parcurs doi neuroni:
 I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor
 II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii motori de origine a fibrelor motorii ale
nervilor cranieni.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice
din regiunea capului si o parte din regiunea gatului.
2.SENSIBILITATEA SUPERFICIALA, CAILE DE CONDUCERE,
SEMNELE DE AFECTARE.
Caile sensibilitatii cuprind trei neuroni succesivi.
             Primul neuron este situat (pentru toate tipurile de sensibilitate) in ganglionii rahidieni
de pe radacina posterioara a nervilor spinali. Dendritele acestora se afla in legatura cu
receptorii iar axonul patrunde in maduva (al doilea neuron)unde se separa in functie de tipul
de sensibilitate pe care o transmite:  fibrele sensibilitatii termo-algice si tactile protopatice
(fibre scurte) patrund in maduva spinarii si fac sinapsa in cornul posterior cu deutoneuronul
caii; axonul acestuia trece in cordonul sau lateral de partea opusa (la nivelul comisurii cenusii)
si va forma fasciculul spinotalamic anterior (pentru sensibilitatea tactila) si spinotalamic
lateral (pentru sensibilitatea termo-algezica);
    fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente si tactile epicritice (fibre lungi) odata patrunse in
maduva trec in cordonul posterior fara a face sinapsa formand fasciculele Goll si Burdach
(spinobulbare); sinapsa cu deutoneuronul caii se face in nucleii Goll, Burdach si von Monakov
din bulb; de aici fibrele se incruciseaza si vor forma lemniscul medial;
             Al treilea neuron se afla in talamus in nucleii ventrali posteriori laterali pentru fibrele
din regiunea inferioara a corpului si nucleii ventrali posteriori mediali pentru cele din regiunea
cefalica.

            Axonii acestor neuroni vor proiecta in scoarta cerebrala la nivelul ariilor senzitive. De
mentionat ca fibrele spinotalamice au conexiuni si cu talamusul contralateral spre deosebire de
cele spinobulbare care proiecteaza numai in talamusul ipsilateral.
 Sensibilitatea superficiala

Sensibilitatea tactila
Sensibilitatea termica
Sensibilitatea dureroasa 
3.SEMNE CLINICE PENTRU AVC
Semnele sau simptomele apar de regula rapid, dar exista situatii cand pot sa apara dupa cateva ore
sau chiar dupa cateva zile.

 Senzatie de slabiciune
 Paralizie
 Amorteala la nivelul fetei, membrelor
 Confuzie
 Probleme de vorbire
 Probleme legate de intelegerea cuvintelor
 Probleme respiratorii
 Pierderea echilibrului
 Durere severa de cap
 Pierderea constientei

Mini-AVC-ul are aceleasi simptome precum AVC-ul obisnuit, dar dureaza aproximativ 2 ore si se
poate intampla o singura data in viata sau poate avea loc de mai multe ori.
4. FACTORI DE RISC PENTRU AVC
Ateroscleroza – duce la formarea placilor de aterom. Ele au riscul de a de desprinde de pe
vasele de sange si sunt purtate de fluxul sanguin pana la nivelul creierului. Vasele sanguine
cerebrale sunt fine si foarte mici, ceea ce conduce la blocajul lor atunci cand placile ajung la
nivelul lor.
 Nivelul crescut de colesterol
 Afectiuni cardiace – Fibrilatia atriala este o cauza majora pentru AVC-ul hemoragic embolic.
 Hipertensiunea arteriala
 Anevrisme
 Fumatul
 Diabetul necontrolat
 Persoanele la risc crescut sunt cele peste 55 de ani, femeile fiind mai predispuse decat barbatii,
dar mai ales cei care au istoric familial, adica cei care au in familie cazuri de AVC.
5.MODIFICARI IMAGISTICE IN
AVC
Diagnosticarea unui AVC se face pe seama simptomelor, a examenului fizic, a istoricului medical,
dar si cu ajutorul testelor si procedurilor medicale. In categoria procedurilor, se incadreaza:
 Computerul tomograf (CT): este nedureros, utilizeaza razele X pentru a fotografia in detaliu
creierul. Se efectueaza dupa ce este suspectat un AVC.
 Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): utilizeaza magneti si unde radio pentru a capta
imagini ale organelor. Acest test identifica modificarile la nivelul tesutului nervos. Poate fi
folosit in locul CT-ului sau impreuna cu acesta.
 Alte teste: EKG, ecocardiografie, angiografie carotidiana pentru verificarea inimii si a vaselor
de sange.
6.PROFILAXIA PRIMARA SI
SECUNDARA A AVC-ului
Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit sau poate fi intarziat debutul
acestuia, ca in multe alte afectiuni, printr-o dieta sanatoasa, exercitii fizice regulate,
evitarea fumatului, a sedentarismului si un bun management al stresului.

De asemenea este important ca celelalte afectiuni care pot sa conduca la AVC sa fie
tinute sub control si monitorizate permanent.

In final, ceea ce as dori sa subliniez este ca odata ce a survenit un AVC, persoana

in cauza este la risc pentru a suferi si alte accidente vasculare, fata de persoanele
sanatoase.
 7.TRATAMENTUL ACUT AL AVC ISCHEMIC
Tratamentul se efecuteaza doar sub supravegherea medicului, intr-o unitate spitaliceasca si numai
dupa punerea unui diagnostic cert de AVC.

Se pot administra medicamente care dizolva cheagurile de sange (de exemplu: activatorul de
plasminogen tisular).
Se mai pot administra anticoagulante (asa cum le spune si numele au rolul de a impiedica sangele
sa coaguleze excesiv) sau exista medicamente care impiedica trombii deja existenti sa se
largeasca (aspirina sau clopidogrel).

Anticoagulantele NU se folosesc in tratamentul accidentului vascular de natura hemoragica pentru

ca ar face ca hemoragia sa devina si mai abundenta!!!

Tromboliza intra-arteriala este o procedura care presupune inserarea unui cateter intra-arterial la
limita dintre abdomen si membrul inferior. Acesta este filetat pana la nivelul aterelor
cerebrale. Prin intermediul lui se pot administra medicamente si apoi se poate extrage cheagul
de sange.
Recuperarea dupa AVC
Recuperarea dupa un accident vascular cerebral
AVC-ul vine la pachet de multe ori, din nefericire, cu numeroase complicatii si urmari severe, in urma
carora recuperearea se face dificil sau nu se mai poate realiza pe deplin. Printre cele mai frecvente
consecinte se numara:

Slabiciune musculara si pierderea flexibilitatii musculare

Cheaguri sanguine multipleProbleme la inghitirea alimentelor
Pierderea controlului asupra vezicii urinare
Timpul de recuperare dupa un astfel de eveniment variaza de la cateva saptamani, la cateva luni sau chiar
ani de zile. Un stil de viata sanatos ajuta la recuperarea dupa un AVC.

Terapia medicamentoasa cu anticoagulante (in cazul AVC-ului ischemic) este de lunga durata, dar trebuie
avut in vedere faptul ca acestea pot provoca hemoragii. De aceea tratamentul trebuie urmat cu strictete
dupa cum este prescris de medic si la orice semnal, adica la orice sangerare care apare (in scaun, in
urina, sangerari nazale, voma insotita de sange) trebuie sa va adresati de urgenta unui medic.

Recuperearea poate fi legata de problemele de vorbire, dar si de cele care privesc dificultatile de inghitire,
astfel poate fi necesar ajutorul unui logoped. Recuperarea fizica, miscarea, exercitiile fizice, ajuta
musculatura sa isi revina. Nu in ultimul rand suportul psihologic este un necesar absolut in aceasta
conditie. Recuperarea este de cele mai multe ori anevoioasa, iar sprijinul familial poate face acest
drum mai usor de suportat pentru pacient.
MULTUMESC !!!!!