Epilepsia

Epilepsia
Este

o boala neurologica cronica

caracterizata prin crize repetate,
neprovocate.
Afecteaza aprox. 50 mil.
persoane/glob
Cea mai mare incidenta la
persoanele pana in 18 ani si peste
65 ani
De obicei este controlata, dar nu
vindecata

Epilepsia
Este

cauzata de descarcari
neuronale excesive.
Se poate insoti de alterarea starii
de constienta.
Manifestarile clinice imbraca
aspecte foarte diferite.

Clasificare
Dupa

tipul de crize (partiale,

generalizate)
Dupa etiologie (genetica, tumorala,
infectioasa, inflamatorie, vasculara)
Dupa localizarea focarului
epileptogen (temporal, frontal,
parietal, occipital)
Dupa tipul de sindrom epileptic
Dupa factorii declansatori
Dupa momentul din zi in care se
produc crizele (diurn, nocturn)

Diagnostic
Aspect

clinic caracteristic

EEG
Studii

neuroimagistice (CT, RMN,

SPECT, PET)
Studii genetice

Epilepsii
In

functie de cauza sunt

clasificate in:
Idiopatice
Simptomatice: paralizii cerebrale,
AVC, tumori, infectii (encefalite,
parazitoze cerebrale),
traumatisme, boli genetice
(scleroza tuberoasa)

Factori

ce pot provoca crize

epileptice: apa fierbinte,
hiperventilatia, stimularea
luminoasa, cititul, lipsa de
somn/somnul, menstruatia,
emotiile, stresul
- epilepsiile reflexe

EPILEPSII REFLEXE (ER)

Crize

precipitate de un mod specific de

activare (descrise de Hall 1833).
ER- termen discutat deoarece nu este vorba de
un reflex anume, ci de o anumita reactie
Mecanismul patogenic comun al tuturor ERstimularea unei arii corticale specifice
peste pragul convulsivant al unui individ
sensibil la stimulul respectiv, specific
Pozitia ER trebuie reconsiderata in noua
clasificare fiind o EPILEPSIE FOCALA

EPILEPSII REFLEXE (2)

ER

fotosensibila
ER de mancare- legata de un anumit fel de
mancare, in general micul dejun.
ER cu crize cauzate de activitate cerebrala
(calcul aritmetic, jocuri care implica gandire,
masurare, probe de spatialitate).
ER la emotie cauzata de minciuna
ER muzicogena
ER induse de stimuli somatosenzoriali (spalatul
pe dinti,frecatul pe piele)
ER Startle (zgomot, atingere, miscare brusca)
ER indusa de activitate sexuala

EPILEPSII REFLEXE (3)

EPILEPSIA REFLEXA FOTOSENSIBILA este cea
mai frecventa
CARACTERISTICI:
-miscarile oculare preced descarcarea EEG
-artefactele oculografice sunt mai mari si mai
lente decat cele care acompaniaza inchiderea
normala spontana a ochilor
-comportamentul este accentuat de stress
-resimte culpabilitatea cund se discuta
-componenta voluntara placuta/compulsiva
Declansata de inchiderea ochilor spontan
/autoindusa, SLI, modele, vizionare jocuri
electronice, TV

Crizele partiale
Simple

fara afectarea starii de

constienta
Complexe cu afectarea starii de
constienta
Cu generalizare secundara
Motorii, senzitive, vegetative,
psihice

Crizele generalizate
Absente

- lipsa temporara a constientei

(privire in gol); Crizele incep si se
incheie brusc, uneori fara ca cei din jur
sa observe declansarea si incetarea unei
crize;
Mioclonice - contractii rapide si scurte
ale muschilor corpului
Tonice contractura unor grupe
musculare
Clonice miscari ritmice ale unor
segmente ale corpului

Crizele generalizate
Tonico-clonice

- In timpul primei
faze, faza tonica, ritmul respiratiei
poate scadea sau poate inceta, ea
revenind in timpul fazei clonice la
un ritm mai scazut. Convulsiile
propriu-zise au loc in timpul fazei
clonice. In timpul acestui tip de
criza se pot produce raniri in urma
muscarii buzelor sau a limbii.
Atone - pierderea brusca si
temporara a tonusului muscular

Sindroame epileptice
Sindromul

West (spasmele infantile)

Afecteaza copiii in primul an de
viata
Clinic spasme in flexie sau
extensie a membrelor si/sau
trunchiului
Se asociaza adesea retard sau
regres psihomotor
EEG anomalii specifice

Epilepsia absenta a copilului

Apare

la copilul in varsta de 4-12

ani
Crize de pierderea cunostintei de
cca. 20-40 sec., repetate de mai
multe ori pe zi, accentuate de
hiperpnee
EEG descarcari de CVU 3 c/sec.

Epilepsia partiala benigna a

copilului
Apare

la copilul cu varsta intre 4

si 12 ani
Crize din somn, partiale simple
sau complexe
EEG anomalii focale

Epilepsia mioclonica juvenila

Apare

la varste cuprinse intre 8 si

20 ani
Clinic mioclonii ale membrelor,
in special dimineata la trezire sau
la oboseala
EEG descarcari de CpoliVU

Sindromul Lennox-Gastaud
Apare

la copilul cu varsta
cuprinsa intre 1 si 5 ani
Clinic crize polimorfe (tonice,
atone, tonico-clonice, absente),
rezistente la tratament

- retard/regres psihomotor

Tratament
Medicamentos
Chirurgical

stimulare vagala
ablatia leziunii
Dietetic dieta cetogena

Medicamente
antiepileptice
Fenobarbital

Benzodiazepine

diazepam,
nitrazepam, clonazepam
Carbamazepina, oxcarbazepina
Valproat
Lamotrigina
Topiramat
levetiracetam

Interventii chirurgicale
Hemisferectomie
Lobectomie
Calosotomie
Rezectia

leziunii

Dieta cetogena
Recomandata

in cazurile
rezistente la tratament
Se creaza o acidoza metabolica
cu influentarea metabolismului
creierului
Consta in administrarea de
alimente bogate in grasimi, fara
carbohidrati

Stimularea vagala
Implantarea

unui device
electronic, similar unui
pacemaker cardiac, conectat la
nervul vag, la nivelul gatului.
Stimulare electrica programata a
nervului vag

Status epilepticus
O

durata de peste 30 min. a unei

crize epileptice, sau
2 sau mai multe crize care se
repeta timp de 30 min fara pauza
Este o urgenta medicala

Tratament
Debut

ventilatie adecvata/O2

2-3 min.linie IV ptr echilibrare hidro-electrolitica

4-5 min.Lorazepam 4 mg (0.1 mg/kg) sau
diazepam
10 mg (0.2 mg/kg) in 2 min. via a 2-a
linie IV sau diazepam rectal
7-8 min.Thiamine 100 mg, 50% glucoza 25 mg IV
Fenitoin sau fosfenitoin 20 mg/kg IV la 50
mg/minut
fenitoin sau 150 mg/minut fosfenitoin (
0.75
mg/kg/min) Piridoxine 100-200 mg IV la copii
sub
18 luni.

Tratament
10 min. se repeta lorazepam sau
diazepam daca convulsiile continua
40 min. Fenobarbital 20 mg/kg la 5
mg/
minut (0.75 mg/kg/minut)
70 min. Propofol 3-5 mg/kg , 5-10
mg/kg/hr
infuzie
initiala, apoi 103 mg/kg/hr sau
Midazolam 0.2 mg/kg, .25-2
mg/kg
infuzie

Acordarea primului ajutor in

caz de criza
Pastrati-va

calmul.
Asigurati-va ca nu exista nimic in jurul
persoanei de care s-ar putea lovi.
Nu incercati sa imobilizati o persoana
daca aceasta are o criza convulsiva.
Nu bagati nimic in gura persoanei
respective - contrar credintei
populare, daca o persoana are o criza
nu poate sa-si inghita limba.

Acordarea primului ajutor in

caz de criza
Nu-i

dati persoanei respective apa,

pastile sau mancare pana ce nu-si
revine complet.
Dupa ce se termina criza, persoana
ar trebui asezata pe partea sa
stanga. Exista riscul ca, inainte sa-si
revina complet, pacientul sa vomite.
Prin urmare, capul ar trebui sa fie
intr-o parte, astfel incat voma sa nu
fie inhalata.