REFERAT

EPILEPSIA DEFINIIE.MANIFESTRI.INTERVENII

Epilepsia este o tulburare neurologic comun care se datoreaz unor factori care interfereaz cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descrcri electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza crizele convulsive. Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

DEFINIII
Epilepsia - suferin cronic cerebral manifestat prin crize epileptice recurente, spontane. Criza epileptic - episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiv, senzorial, comportamental i / sau modificare a strii de contien ce se datoreaz activrii brute, neprovocate, a unei populaii neuronale. Crize epileptice repetate = apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de timp in care pacientul revine la starea normala anterioara (interval liber) Stare de ru epileptic (status epileptic) = crize repetate nentrerupte de revenire la starea normala anterioara (fr interval liber). Crize epileptice morfeice (hipnice) = crizele care apar n timpul somnului. Sindromul epileptic = manifestare epileptic definit de elemente clinice (tipul semiologic de criz epileptic)si electroencefalografice, la care statusul neurologicsi etiologia contribuie in estimarea unui prognostic i unui rspuns terapeutic.

MANIFESTRI
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii. Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte. Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal. Convulsiile sunt de doua tipuri: partiale si generalizate. Desi epilepsia este una dintre cele mai comune tulburari neurologice care implica sistemul nervos, specialistii nu pot explica

exact cum sau care sunt motivele pentru care aceasta boala apare si cum sau de ce apar descarcarile electrice anormale la nivel cerebral. Epilepsia nu are o evolutie previzibila. Poate aparea la orice varsta si se poate agrava dupa o perioada de ameliorare. Desi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce acesta ajunge la varsta adolescentei. Alte tipuri pot persista toata viata. Epilepsia cauzata de un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cativa ani sau poate persista toata viata. Nu exista nici un tratament care sa vindece epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care sa controleze aparitia convulsiilor epileptice si care pot preveni repetarea acestora

INTERVENII
Tratamentul epilepsiei se refera la: - tratamentul crizei epileptice i al strii de ru epileptic - tratamentul cronic medicamentos al epilepsiei - tratamentul chirurgical al epilepsiei

Tratamentul crizei epileptice i al strii de ru epileptic

Criza epileptic are durat foarte scurt i de obicei se ncheie nainte de a institui un tratament, caz n care se instituie obligatoriu msurile de profilaxia repetrii crizei. n cazul crizelor generalizate (tonice, clonice, tonico-clonice) ce sunt asistate de un cadru sanitar este obligatorie instituirea urmtoarelor msuri: Asigurarea libertii cilor respiratorii Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei Aceste msuri pot fi asigurate i de membrii familiei pacientului, dup o instruire prealabil. Starea de ru epileptic reprezint o complicaie sever n evoluia unei epilepsii cunoscute sau poate s reprezinte chiar modalitatea de debut a unei epilepsii sau a unor crize epileptice acute. Starea de ru epileptic convulsivant generalizat reprezint o urgen neurologic datorit morbiditii i mortalitii pe care o antreneaz. Principalele obiective ale tratamentului vizeaz: Oprirea crizelor, susinerea funciilor vitale, tratamentul cauzei sau al factorilor declanatori, prevenirea, tratarea complicaiilor statusului. Tratamenul presupune internare de urgen, de preferin direct ntr-o unitate de terapie intensiv, i instituirea imediat a unor msuri de terapie standardizate, etapizate, de catre medicul specialist neurolog in colaborare cu medicul specialist de terapie intensive (anexa 7) si monitorizare eeg, dac este posibil, pentru urmrirea dispariiei activitii electrice iritative continue Starea de ru epileptic focal motor sau non-convulsivant se trateaz ntr-o manier asemntoare, innd ns cont de faptul c i complicaiile care pot apare sunt mai reduse. Msurile care se iau vizeaz n primul rnd stoparea crizelor i prevenirea reapariiei lor:

Tratamentul cronic medicamentos al epilepsiei

Tratamentul trebuie s aib n vedere:

Tratamentul cauzelor (atunci cnd este posibil) i evitarea factorilor declanatori Tratamentul medicamentos Evitarea factorilor declanatori presupune aplicarea unor msuri generale n ce privete dieta i regimul de activitate, care s previn apariia crizelor i a complicaiilor lor. Aceste msuri se pot institui de la nceput i se pot aplica i crizelor acute. Uneori, pe perioade limitate de timp, aceste masuri pot constitui singurul tratament al crizelor unice cu teren ereditar epileptic, n ideea profilaxiei pn la o urmtoare posibil criz .

Tratamentul chirurgical al epilepsiei

Obiective: control mai bun al crizelor, reducerea efectelor adverse ale terapiei medicamentoase, reducerea handicapului psihosocial, reducerea morbiditii medicale, deficit neurologic rezidual minim Indicatii Epilepsia refractar la tratament medicamentos: > 1 criza/luna > 18 luni > 2 monoterapii esuate