Depresia

Depresia este o prabusire a dispozitiei bazale , cu actualizarea trairilor

neplacute , triste si amenintatoare.Puternica participare afectiva , trairea
profunda a acestei stari , antrenarea comportamentala consensuala sunt tot atatea
argumente pentru a considera depresia o hipertimie negativa . Sindromul
depresiv are drept componente definitorii dispozitia depresiva , incetinirea
proceselor gandirii , lentoare psihomotorie , serie de simptome auxiliare de
espresie somatica .
Dispozitia depresiva este traita ca tristete vitala(Kurt Schneider) ,
pierderea sentimentelor , golire si neliniste interioara , continut perceptual
cenusiu , nebulos uneori . Incetinirea proceselor gandirii este exprimata de
monodeism , incapacitate decizionala , continut depresiv , ruminatii . Ideatia
poate lua forma ideilor delirante cu caracter de autocazare , vinovatie ,
inutilitate , ruina . Depresivul traieste o stagnare a timpului intim imanent , care
se desincronizeaza de timpul real , aceasta oprire a timpului trait marcheaza
ansamblul tulburarilor depresive , bolnavul prezentand o incapacitate de actiune
autentica. Lentoarea psihomotorie este caracterizata de incetinirea miscarilor ,
scaderea expresiei si mobilitatii mimice(amimie), dificultate de verbalizare ,
tendinta de a se complace in activitati fara scop(inetie psihomotorie)
Simptomele auxiliare de expresie somatica : se traduc printr-o tulburare a
sentimentelor vitale astenie , lipsa de vigoare fizica , insomnii , anorexie si
scadere in greutate , tulburari ale dinamicii sexuale . Tulburarile somatice sunt
legate de hiperactivitatea simpatica dublata de inhibitia parasimpatica :
hiposalivatie , dureri epigastrice , meteorism , constipatie sau diaree , greutati in
respiratie , disconfort precordial , tulburari de ritm cardiac , extrasistole , ameteli
, cefalee , dureri difuze in regiunea tractului uro-genital .
Depresia este cel mai intalnit fenomen psihopatologic in practica
psihiatrica si nu numai in aceasta. Kielholzs stabileste o clasificare in care
imbina criteriul nosologic cu cel etiologic .
Se descriu astfel : - depresii somatogene : organice , simptomatice
- depresii endogene : schizoafective , bipolare , unipolare ,
involutionale
- depresii psihogene : nevrotice , depresia de epuizare ,
reactive.

Simptomele depresiei :
- Lentoarea psihomotorie este caracterizat de ncetinirea micrilor, scderea
expresiei i mobilitii mimice (hiposau amimie), dificultate de verbalizare,
tendina de a se complace n activiti fr scop (inerie psihomotorie)
- Simptome auxiliare de expresie somatic: se traduc printr-o tulburare a
sentimentelor vitale (a vitalitii) - astenie, lips de vigoare fizic, insomnii,
anorexie i scdere n greutate, tulburri ale dinamicii sexuale
- Tulburrile somatice sunt legate de hiperactivitatea simpatic dublat de
inhibiia parasimpatic: hiposalivaie, dureri epigastrice, meteorism, constipaie
sau diaree,greuti n respiraie, disconfort precordial, tulburri de ritm cardiac,
extrasistole, ameeli, cefalee, durei difuze n regiunea tractuluiuro-genital.
- Dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat
fie prin relatare subiectiv, ori prin observaie fcut de alii
- La copii i adolesceni, dispoziia poate fi iritabil, i la adult accese
inexplicabile de plns, irascibilitate sau iritabilitate
-Diminuarea marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate
activitile; simptomele persist mai mult de 2 luni sunt prezente n cea mai
mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (dup cum este indicat, fie prin relatarea
subiectului, fie prin observaii fcute de alii)
- Fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi
- Bradipsihie scderea ritmului i fluxului ideativ, scderea forei de
reprezentare i a capacitilor imaginative - diminuarea capacitii de a se
concentra, de a-i aminti detalii sau indecizie aproape n fiecare zi (fie prin
relatarea subiectului, fie observat de alii)
- Scderea elanului vital
- Inapeten corelat cu pierderea plcerii, pierdere semnificativ n greutate,
dei nu ine diet, ori ctig ponderal (pot exista i situaii atipice cu apetit
exagerat i cretere ponderal)
- Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi; superficializarea somnului
(pacienii depresivi au un somn redus i superficial, iar aceast superficialitate le
confer impresia c nu au dormit)
- Tulburri de dinamic sexual: impoten, frigiditate, anorgasmie
- Sentimente de inutilitate, incapacitate, autodepreciere cu lips de speran ,
triri de neajutorare care aparin spectrului depresiv
- Idei delirante de vinovie excesiv ori inadecvat
- Gnduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaie suicidar
recurent fr un plan anume, ori o tentativ de suicid sau elaborarea un plan
anume pentru comiterea suicidului.

Depresia de intensitate nevrotica :

Simptome : stari de tristete prelungita ; lipsa de initiativa ; intoleranta la
frustrare ; scaderea apetitului alimentar ; insomnii ; tulburari de dinamica
sexuala ; iritabilitate ; anxietate .
Circumstante de aparitie : reactiile de intensitate nevrotica ; neurastenie ;
nevroza depresiva ; decompensarile personalitatilor psihastenice , isterice ,
afective ; stari de epuizare ; depresiile simptomatice .
Depresia de intensitate psihotica :
Simptome : elementele constitutive ale sindromului depresiv ating
intensitatea maxima , modificand personalitatea si comportamentul in sens
psihotic ; dispozitia depresiva este traita ca un vid , ca o lipsa totala a contactului
si rezonantei afective cu lumea ; bradipsihie si saracirea continutului ideativ ;
incapacitate de evocare si sinteza ; hipoprosexie ; asociatiile sunt dificile ;
imaginatia redusa ; productia verbala incetinita, ajungand uneori pana la
mutism , scaderea performantelor intelectuale; sentimente de autodepreciere ;
idei de autoacuzare ; idei suicidare si trecerea la act.
Circumstante de aparitie : Psihoza maniaco-depresiva ; debutul
dementelor ; schizofrenia afectiva ; reactii psihotice .
Depresia mascata Disforia
Depresia mascat-termenul se folosete de la sfritul anilor 20 fiind
aplicat de Lange depresiilor endogene, cu dominant copleitoare a simptomelor
fizice. Observaiile ulterioare au stabilit existena lui i n depresiile psihogene.
n 1973 este definit ca boal depresiv n care simptomele somatice ocup
primul plan sau n care simptomele psihice sunt n planul secund (ca substrat)
Disforiile sunt stri dispoziionale de tip depresiv asociate cu disconfort
somatic i excitabilitate crescut. Agresivitatea i impulsivitatea subiectului este
crescut, determinnd uneori un comportament coleros; la acestea se adaug
deseori logoreea i anxietatea. Se ntlnete n strile
psihopatoide(posttraumatice, postencefalitice, toxice), comiialitate, strile mixte
din psihozele afective.

Depresia in bolile somatice

Atunci cnd o tulburare depresiv apare mpreun cu o suferin somatic,
sunt cteva explicaii posibile:
Suferina medical general provoac nmod biologic depresie, de
exemplu hipotiroidia determin depresie;
Suferina somatic declaneaz depresia la persoane vulnerabile genetic
pentru depresie; exemplu boala Cushingpoate precipita unepisod depresiv major;
Suferina somatic produce psihologic depresia; de exemplu un pacient
cu cancer devine depresiv n mod reactiv, ca o reacie la prognostic, la durere i
invaliditate;
Suferina somatic i depresia nu sunt corelate, sunt independente.
Consecinte :
- Potenial debilitant mai mare dect al altor boli cronice
- Depresia asociat altor suferine somatice, crete considerabil timpul de
vindecare i recuperare
- Consecine nefastea supra dezvoltrii copiilor din familiile cu mebrii suferind
de tulburare depresiv
- Risc de suicid (2/3 din totalul suicidurilor sunt comise de pacienti cu tulburare
depresiva

Bibliografie : Curs - Depresia si terapia ei in practica medicala moderna

Prof. Dr. Florin Tudose

Referat
Depresia
Curs de formare complementara Psihologie clinica
Asociatia Formapsyblue

Ghita Ion Alexandru