Sunteți pe pagina 1din 66

1

MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE


FUNDAIA GHEORGHE IEICA,FILIALA CALARAI
COALA POSTLICEAL SANITAR ION NNUI
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

PROFESOR INDRUMATOR

ABSOLVENT

DR. IOVAN LUMINIA

BUIC LILIANA

CLRAI 2013

MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE


FUNDAIA GHEORGHE IEICA,FILIALA CALARAI
COALA POSTLICEAL SANITAR ION NNUI
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII FEBRILE

PROFESOR INDRUMATOR

ABSOLVENT

DR. IOVAN LUMINIA

BUIC LILIANA

CLARAI 2013

CUPRINS

ARGUMENT
ISTORIC
CAP .I. DATE GENERALE DESPRE BOAL
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS
1.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
1 Definiie
2 Etiologie
3 Patogenie
4 Diagnostic clinic (simptomatologia)
5 Diagnostic paraclinic
6 Diagnostic diferenial
7 Evoluie.Prognostic
8 Tratament a) igienico-dietetic b) medical (cu indicaii si contra indicaii pentru
medicaia specifica afeciunii)

CAP .II. NGRIJIRI GENERALE


2.0 Rolul asistentei n ngrijirea pacientului
2.1 Supravegherea funciilor vitale i vegetative
2.2 Alimentaia bolnavului
2.3 Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului
2.4 Recoltarea produselor biologice i patologice
2.5 Tehnici impuse de afeciune . ngrijirea bolnavilor cu febra.
CAP .III. NGRIJIRI SPECIFICE
*Prezentarea cazurilor de boala
Cazul 1 Plan de ngrijire
Cazul 2 Plan de ngrijire
Cazul 3 Plan de ngrijire

CAP .IV. CONCLUZII


Anexe
Concluzii generale
BIBLIOGRAFIE

MOTTO :

"Eu nu te intreb de ce ras eti,nici de religie ori origine,ci numai de


suferinele tale ...... trebuie sa dau ajutor oricarei fiine in suferin,far s
m intereseze rangul ,averea ,vrsta , frumuseea,inteligena sau dac
eti chinez ori barbar,prieten sau duman"

SUEN SEU MO(SEC.ALVII-lea)

INTRODUCERE

Am ales ca tema pentru lucrarea de diploma," ngrijirea copilului cu Convulsii


Febrile

"

considerand

ca

este

afectiune

frecvent

intalnita

la

aceasta

varsta.Manifestarile convulsive apar in contextul unei afectiuni acute in afara


sistemuluinervis central constituind expresia susceptibilitatii speciale a sistemului
nervos central alcopilului mic la o agresiune de ordin fizic-cresterea brutala a
temperaturii.Convulsiile facand parte din urgentele pediatrice,necesita ca obiectiv
principal scoaterea copilului din criza,plasarea lui in conditii care sa evite traumele
fizice si psihice siaplicarea unei terapii care sa previna aparitia sechelelor ce pot sa
apara ca urmare aactivitatii convulsive prelungite.De o importanta deosebita este
educatia sanitara a familiei care are in ingrijire uncopil cu convulsii febrile.In acest
sens familia va fi informata de repercursiunile asupra dezvoltarii ulterioare aunei crize
de convulsie de lunga durata.Pentru preintimpinarea acestor situatii parintii
sauapartinatorii vor primi edicatie sanitara in ceea ce priveste recunoasterea unor crize
deconvulsie si acordarea primului ajutor inainte de a ajunge la serviciul de
specialitate.Considerand ca aceasta afectiune are o importanta deosebita in patologia
pedriaticatrebuie sa acordam o mare atentie ingrijirii copilului cu convulsii.

CAP .I. DATE GENERALE DESPRE BOALA

1.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI


NERVOS

Sistemul nervos recepioneaz, transmite i integreaz informaiile dinmediul


extern i intern, pe baza crora elaboreaz rspunsuri adecvate, motorii
isecretorii.Sistemul nervos, unitar ca structur i funcie este submprtit n:
sistem nervos al vieii de relaie (somatic), care asigur echilibrul organismului cu
condiiile variabile ale mediului;
sistem nervos al vieii vegetative, care regleaz permanent activitateaorganelor
interne
.esutul nervos este alctuit din peste zece miliarde de neuroni, celuledifereniate
specific care genereaz i conduc impulsurile nervoase, i celulegliale care formeaz
un esut de suport sau interstiial al sistemului nervos.Prelungirile neuronale sunt
dendritele i axonul, care constituie cheile deconducere nervoas de la mduva
spinrii pn la scoara emisferelor cerebralei invers.Nervii transmit impulsurile
nervoase de la organele receptoare spre centriinervoi (nervii senzitivi) sau de la
centri spre organele efectoare (musculaturastriat i neted i glandele exocrine i
endocrine) - nervii motori i secretori.Neuronii realizeaz o vast reea, fiind legai
ntre ei prin sinapse. Acesteasunt formaiuni structurale specializate, care se
realizeaz ntre axonulneuronului presinaptic, reprezentat de butonul terminal al
axonului, i segmentulpost sinaptic pe care se aplic butonul terminal. Cele dou
segmente sinapticesunt separate printr-un spaiu numit fant sinaptic.Deci, legtura
dintre neuroni nu se face prin contact direct, ci este mediatchimic, prin eliberarea
mediatorului n fanta sinaptic.Transmiterea impulsului nervos de la terminaiile

nervoase motorii lafibrele musculare se face tot printr-o formaiune similar cu


sinapsa numitplac motorie sau neuromuscular.Proprietile fundamentale ale
neuronilor constau n generarea
iconducerea impulsurilor nervoase. Aceste proprieti sunt: excitabilitatea
iconductibilitatea.Transmiterea sinaptic a influxului nervos, de la butonul termina
l alneuronului presinaptic la dendrit sau corpul neuronului postsinaptic, se faceprin
intermediul unor mediatori chimici - acetilcolina i noradrenalina.
Impulsul nervos ajuns la nivelul butonului terminal determin fuzionarea veziculelor
(ncare se gsete mediatorul) cu poriunea sinaptic a membranei, urmat deruperea
veziculelor i eliberarea mediatorului n fanta sinaptic. Cu ctintensitatea
impulsului nervos este mai mare, cu att se va descrca o cantitatemai mare de
mediator.Mediatorul chimic eliberat difuzeaz rapid n membrana postsinaptic
icreterea considerabil a permeabilitii membranei postsinaptice pentru Na+ si K+.
Astfel se produce o depolarizare local i un potenial postsinaptic excitator,care v-a
avea ca rezultat programarea impulsului nervos la nivel sinpatic.

1.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

1.Definitie. Date epidemiologice


Convulsiile sunt contracii involuntare brute , tonice, clonice sau tonico-clonice ale
uneia sau mai multe grupe de muchi , care apar n accese i sunt nsoite sau nu de
pierderea cunotiinei.
Convulsia este un simptom al unui proces patologic de baz i nu o boal.
Convulsiile febrile (CF) ,, hiperpiretice sau ,,iniiale sunt cela mai frecvente
convulsii ,, ocazionale (accidentale) ale copilului, ce apar ca expresie a unei agresiuni
de ordin fizic creterea brutala a temperaturii interne- asupra Sistemului Nervos
Central(SNC) al sugarului i copilului mic.
O definiie mai cuprinztoare pe care o redm dup Karin Nelson(1981) este
urmtoarea : convulsiile febrile sunt convulsii ce apar la sugar i copil, cu debut de

obicei ntre 3 luni i 5 ani, asociate cu febr, n absena unei infecii intracraniene sau
a unei boli neurologice cunoscute.
Definiia exclude convulsiile febrile(CF) la copiiicare au prezentat anterior o criz
convulsiv n afebrilitate; de asemenea definiia exclude epilepsia care se
caracterizeaz prin convulsii recurente afebrile.
Convulsiile febrile(CF)constituie astzi una din cele mai comune probleme
pediatrice, reprezentnd jumtate din toate crizele convulsive ale copilului sub 5 ani i
afectnd 2-3 % din populaia de acest vrst. Incidena convulsiilor febrile(CF) la
copiii spitalizai variaz ntre 1,3% i 2% pn la 5

2.Etiologie

Studiile efectute asupra unui lot important de copii cu convulsii febrile(CF) , seria
Gentofte n Danemarca i trecerea n revist exhaustive a bibliografiei mondiale
consacrate acestei probleme au permis evidenierea mai multorfactori ce intervin in
patogenia convulsiilor febrile(CF) ,, Margaret Lennox Buchthal, 1973 / Peggy C.
Ferry , 1986 ). Datele pot fi sistematizate astfel :
1)Ereditatea .
1/3 1/2 din numrul de copii cu convulsii febrile(CF) au n anamnez cel
puin o rud cu convulsii; doar 1% din copii ce nu fac convulsii cu ocazia unor
afeciuni febrile au un istoric familial de convulsii febrile(CF) . Modalitatea de
transmisie a predispoziiei pentru convulsii febrile(CF) pare a fi autosomal dominant ,
cu expresivitate incomplet(penetran variabil).
2)Vrsta .
Studiile efectuate prezint n unanimitate concluzia unei dependene stricte de
varst a convulsiilor febrile(CF) ; ele sunt rare sub 6 luni si peste 5 ani, aprnd cu
maximum de frecven n intervalul 9 luni 20 luni n statistica lui Lennox Buchtal,
1973 si intre 8 luni si 24 luni in statistica lui Peggy C. Ferry 1986 i colaboratorii lor.
Raritatea producerii convulsiilor febrile(CF) sub vrsta de 6 luni este legata de unele
particularitai morfologice, biochimice i funcionale ale creierului imatur.
3)Febra .
Urmrind un grup mare de copii cu convulsii febrile(CF) , Herlitz in 1941
arat ca acestea s-au produs la o temperatur de peste 39,3 grade Celsius la 75 % si

peste 40,2 grade Celsius la 25 % dintre copii. Riscul de a prezenta convulsii


febrile(CF) la copiii susceptibilim, o dat cu creterea febrei.
Cauzele cele mai frecvente de febr asociate cu convulsii febrile(CF) sunt
otita medie acut, pneumonia, infeciilede tract urinarsi infeciile de ci respiratorii
superioare. Cele mai multe dintre acestea afeciuni se datoresc infeciilor virale.
Studiile privind identificarea etiologiei virale la copiii cu convulsii febrile(CF) au
demonstrat c acest etiologie poate fi incriminata in 86 % din cazuri. Rezultatele au
fost obinute prin culturi de esuturi, microscopie electronic, inoculare la cobai, teste
de fixare a complementului i evaluarea interferonului. Printre cele mai frecvente
virusuri izolate de la copiii cu convulsii febrile(CF) sunt enterovirusurile(ECHO,
Coxsackie), adenovirusurile, virusurile gripale i paragripale, rinovirusurile, virusul
sinciial respirator, virusul citomegalic i rotavirusurile. Germeni bacterieni au fost
izolai numai la 4% din pacieni. Infeciile digestive (in special produse de Shigella
shiga i Shigella Flexneri) sunt responsabile de 1/10 din cazurile cu convulsii
febrile(CF) .
Exantemele infecioase virale se ntlnesc n 5% din cazurile cu convulsii
febrile(CF) , dar frecvena lor poate ajunge la 14-20 % pentru exantemul subit.

3.Patogenie

Redm schema patogenic a convulsiilor febrile(CF) dup Lennox-Buchtal


M.(1973) .
O tulburare genetic(cu mecanism de transmisie autosomal dominant cu expresivitate
incomplet) determin ntrzierea n maturaie a unui sistem enzimatic neuronal, de
care depinde producerea oxidativ de energie(glicoliza aerob si fosforilarea
oxidativ). Aceast ntrziere de maturaie, genetic determinat, are un caracter limitat
n timp, explicnd intervalul de maxim frecven n producerea convulsiilor
febrile(CF).

10

Susceptibilitate pentru convulsii


febrile(CF) : mod de transmisie
autosomal dominant cu expresivitate
incomplet

Factor ereditar
Infecii, febr
Intrziere determinat
genetic in matutarea
sistemului enzimatic al

Suprasolicitarea metabolismului

fosforilrii oxidative

oxidativ cerebral, posibil si alte

din neuronii din cortex

tulburari determinate de febra:


fuga apei din SIC-SEC etc.

Limitare in timp:
6 luni 5 ani
perioad n care
apar cu maxim

Deficiena fosforilrii

frecvent

oxidative in neuronii din

convulsiile

cortex la copiii cu

febrile(CF)

convulsii febrile(CF)

Hipozie neuronal
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Producerea de convulsii febrile(CF) la copiii cu susceptibilitate


genetic
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

aaInfeciile declanatoare(febrile) cresc necesarul de oxigen al celulei nervoase


cerebrale. n acest fel se ,,suprancarc brusc resursele metabolismului cerebral
oxidativ, limitat din cauza tulburarii biochimice genetic determinate nfatiate anterior.
n aceste condiii se produce hipoxia cerebrala.

11

Hipoxia cerebral- alturi de care concur i alte modificari induse de infecie i


febr: perturbarea schimburilor de ap i Na ntre sectorul intra i extracelular al
creierului, colapsul ce accentueaz hipoxia conduce la descarcri convulsivante ale
neuronilor corticali si producera convulsiilor febrile(CF).

4 Diagnostic clinic (simptomatologia)

Caracteristicile convulsiilor febrile(CF) benigne


Noiunea de convulsii febrile(CF) a creat n trecut erori serioase de diagnostic. Sub
denumirea de convulsii febrile(CF) erau cuprinse i crizele de epilepsie ,,precipitate
de febr, precum i meningitele acute care asociaz febr i convulsii. Pentru aceste
motive este necesar sa se retina diferentierea dintre convulsiile febrile benigne(CF) si
alte convulsii asociate cu febra.
Convulsiile febrile(CF) AU DUPA Consensus Development Conference on
Febrile Seizures (1980) urmatoarele caracteristici:apar intre 3 luni si 5 ani de viata ,
dureaza mai putin de 15 minute;sunt generalizate (de obiceitonico-clonice);din
anamneza rezulta ca dezvoltarea psihomotorie este normala.
Trebuie facute cateva sublinieri asupra acestor criteria. In prezenta unui sugar
sub 8 luni care prezinta convulsii si febra trebuie sa se ia in discutie o meningita. Cei
mai multi copii cu convulsii febrile (CF) benigne se situeaza ca varsta intre 8 si 24 de
luni . La copiii cu convulsii febrile (CF) sub 8 luni si peste 24 de luni trebuie luate in
discutie si alte diagnostice decat convulsiile febrile (CF) benigne. Crizele partiale (
focale ) nu sunt caracteristice convulsiilor febrile (CF ) benigne ;acestea au o evolutie
mai severa , lasand in 80 % din cazuri sechele neurologice. Prezenta focalizarii
trebuie sa puna in discutie alte diagnostic decat convulsii febrile ( CF ) benigne .
convulsiile prelungite peste 15 minute , starile de rau convulsive , paraliziile
postcritice si tulburarile de comportament postparoxistice elimina , de asemenea ,
convulsiile febrile ( CF ) benigne. Si numarul mare de accese convulsive in cursul
aceluiasi episode febril , ca si starea prelungita de pierdere a constientei dupa acces ,
cu semne de atingere piramidala elimina prezenta convulsiilor febrile (CF ) benigne.

12

Evidentierea in anamneza unui copil cu convulsii febrile ( CF ) a unor suferinte


cerebrale (pre - , intra si postnatale) ca si a unor antecedente epileptic la ascendenti
sau in familia copilului constituie elemente care nu caracterizeaza convulsiile febrile (
CF ) benigne. Se intelege ca in prezenta unei suferinte cerebrale preexistente copilul
poate face mai usor convulsii in conditii de febra , boala intercurenta , effort sau lipsa
de somn .
De aceea se recomanda ca anamneza sa fie minutioasa si sa se insiste asupra
dezvoltarii psihomotorii a copilului inainte de a se face diagnosticul de convulsii
febrile (CF ) Benigne . Aceasta situatie are importanta in legatura cu tratamentul .
Copilul cu suferinta cerebrala preexistenta va necesita un tratament anticonvulsivant
pe termen lung , pentru a preveni noi convulsii , mai prelungite ca durata si mai
dramatice .
Tabloul crizei tipice.
Convulsiile tonico-clonice generalizate evolueaza in trei faze :
*Faza tonica :
-se instaleaza brusc ,
- cu pierderea constientei inainte sau concomitant cu aparitia contracturii tonice ,
- faciesul devine palid , ochii ,,plafoneaza,, (globii oculari rotati in sus da ochii
peste cap ) ,
- copilul devine rigid ,
- cu capul n hiperextensie , maxilarele sunt ,,ncletate,, ,
- membrele sunt nepenite , antebraele flectate , pumnii strni , coapsele i gambele
n extensie ,
- toracele este imobilizat , apar apneea i cianoza ,
- daca este surprins n ortostatism , bolnavul cade.
Durata este variabila de la cateva secunde pna la 30 secunde.
*Faza clonica :
- capul se misca ritmic , lateral sau n extensie ,
- musculature feei se contracta ritmic ,
- globii oculari executa micari n toate direciile, pleoapele palpit , exista midriaz,
- maxilarul inferior are micari nsoite de scrnetul dinilor , limba are micari de
propulsie i poate fi mucata ,
- apar ,,spume la gura ,, care devin sanguinolente cand limba este ranit,

13

- membrele prezinta micari brute de flexie i extensie ,


- respiraia este sacadata ,neregulata , zgomotoasa,
- pulsul este accelerat i slab ,
- faa cianozat ,
- uneori exist emisiune involuntar de urin i materii fecale .
Durata acestei faze este de 1-2 minute pna la 10-15 minute , uneori o ora sau mai
mult.
*Faza de rezoluie :
-contracturile nceteaz ,
-respiraia devine normal,
-faciesul se recoloreaz.
Uneori copilul intra n com sau prezinta o stare subcomatoas .Coma poate fi
urmat de o stare de somn de cteva ore.
La trezire comportament normal , uneori stare de oboseala i confuzie .

14
Deosebiri intre convulsiile febrile si convulsiile determinate de boli cerebrale febrile

Convulsii febrile (CF)

Convulsiile determinate de

boli

cerebrale febrile
Varsta de electie

Tipul de convulsii

Durata convulsiilor

6 luni 3 ani (5 ani)

n principal ntre 0 si 3 ani

Tonico-clonice generelizate sau forme

Tonico-clonice generelizate sau

atenuate de GM

hemigeneralizate

Cel mai frecvent 1-3 minute : uneori

Frecvent prelungite: 10 min

mai prelungite(sub 15 min.)

/ore,ca n starea de rau sau crize


subintrante
ntr-o varietate de infectii ale
sistemului nervos central (SNC),
encefalite, meningoencefalite,

La debutul unei boli febrile,cel mai

tromboze venoase intracraniene,

Contextul clinic in care apar

frecvent n cadrul unei afectiuni

accidente cerebrovasculare ale

convulsiile

respiratorii a cailor superioare:

sugarului.De asemenea, n exantemul

frecvent criza coincide cu primul

subit si dupa vaccinarea

croet febril

ativariolica(dar de obicei mai putin


severe)
Variate tipuri de leziuni inflamatorii si
vasculare; n cazurile usoare leziunile

Tipul de leziune cerebrala

Nici unul

sunt limitate la edem meningo-

subiacenta

cerebral
Frecvent: adesea asociat cu alte

Deficit neurologic post-critic

Neobisnuit

manifestari neurologice determinate

(paralizia Todd)

EEG

de leziuni cerebrale
Se normalizeaza rapid dupa criza

Anormala pe toata perioada febrila si

convulsiva.Trasee normale in 80-90 %

n faza intercritica( exceptie fac

in perioada intercritica.

manifestarile encefalitice usoare)


Este necesara in faza acuta(de preferat
Diazepamul sau Fenobarbitalul intra
venos ( i.v )) ; tratament de lunga

Medicatia anticonvulsivanta

Nu este necesara profilaxia viitoarelor

durata pentru profilaxia viitoarelor

crize convulsive.

crize convulsive.(cu exceptie pentru


,,atingerile encefalitice usoare )

Prognostic

Excelent n marea majoritate(n

Nefavorabil : frecvent manifestari

special n cazurile cu trasee

neurologice si noi crize convulsive n

intercritice normale)

EEG

evolutie.

15

Frecvent se constata ca multi parinti nu pot da date asupra febrei prezentate de


copilul cu convulsii. Afirmatii ca ,,copilul parea rosu sau ,, ardea sunt uneori unicele
informatii care se dau medicului. Pentru a afirma diagnosticul de convulsie febrila
(CF) benigna, convulsia trebuie sa survina la debutul febrei sau in primele ore.
Trebuie retinut ca sugarul sau copilul care are o criza convulsiva dupa 2-3 zile de la
debutul unei boli acute infectioase febrile, nu are convulsii febrile benigne.
Copilul este racit, are diaree, sau o boala infectioasa, are febra si devine inconstient ,
palid, cu cianoza in jurul gurii sau cionoza generalizata cu privirea plafonata , tremura
ritmic din tot corpul sau pe jumatate de corp. Durata crizei este variabila cel putin 5-6
minute, si mai rar, in 5 % din cazuri 20 minute. Atunci cand durata crizei este peste 20
minute se numeste ,,status epileptic

5 Diagnostic paraclinic

Convulsiile febrile benigne(CF) apar la copiii care nu au o predispozitie


convulsivanta idiopatica, spre deosebire de convulsiile epileptice care pot fi ,,puse in
scena de febra si care apar la copiii cu o predispozitie la epilepsia esentiala genuina.
Convulsiile febrile benigne(CF) prezinta din punct de vedere clinic aspectul unor
crize motorii majore. De obicei ele au un aspect tonico-clonic generalizat(n 80-85 %
din cazuri). Durata totala a crizei variaza de la 5 la 15 minute. Mult mai rar convulsiile
febrile benigne(CF) se prezinta cu aspect tonic,clonic sau hipoton. n gerenal se
produce o singura criza in cadrul hipertermiei ; rareori se pot produce 2-3 convulsii in
primele ore ale aparitiei febrei. Daca insa hipertermia persista i mai apar convulsii la
18-24 de ore de la inceputut ei, numai este vorba de o convulsie febrila benigna(CF).
Cunoasterea aspectului clinic si al istoricului natural al convulsiilor febrile
benigne(CF) permite clinicianului sa aleaga investigatiile paraclinice cele mai
adecvate pentru diagnostic.
1)Punctia lombara este obligatorie la orice copil care prezinta convulsii si febra si
la care nu s-au evidentiat alte cauze de febra. Trebuie amintit ca sugarul cu meningita
poate sa nu prezinte semne meningeale sau bombarea fontanelei. Nu trebuie omisa
niciodata punctia lombara la un sugar in cazul cand se suspicioneaza o posibila
meningita. Trebuie, de asemenea, amintit si faptul ca examenul LCR poate fi normal la

16

debutul unei meningite bacteriene; o punctie lombara negativa nu exclude


ntotdeaua o meningita la debut si ori de cate ori exista aceasta suspiciune devine
obligatorie repetarea punctiei.
2) Sunt utile si examenele de rutina: hemograma si examenul de urina.
3) Ionograma sanguina. Daca istoricul nu este clar sau in cazul in care exista
varsaturi asociate , diaree, semne de hipoglicemie, trebuie efectuate ionograma
sanguina si glicemia.
4) n anumite situatii se pot efectua: calcemia, dozarea imunoglobulinelor,
hemoculturi, uroculturi, coproculturi.
5) Examenul fundului de ochi evidntiaza de obicei timp de 12 24 ore dupa criza
convulsiva un discret edem peripapilar care este tranzitoriu.
6) Radiografia de craniu este de obicei saraca in date in convulsii benigne (CF) si
nu este necesara decat dupa o prima convulsie febrila in scopul diagnosticului
diferntial.
7) Electroencefalograma (EEG) este normala in perioada intercritica. n perioada
febrila ,uneori si cateva ore dupa criza convulsiva(postcritic), daca temperatura este
inca ridicata, se poate evidentia o activitate lenta difuza, momomorfa, mediovoltata,
nespecifica. Aceste anomalii trebuie sa dispara in cateva zile pentru a putea sustine
diagnosticul de convulsii febrile benigne(CF). Daca insa traseul EEG evidentiaza
anomalii iritative( varfuri, complexe varf-unda) spontane sau provocate prin proceduri
de activare( somn, hiperpnee, SLI) este vorba de epilepsie. n prezent se considera ca
EEG nu este o investigatie de absoluta utilitate in convulsii febrile benigne(CF); n
timp ce n trecut aspectul EEG intercritic normal era un criteriu de diagnostic al
convulsiilor febrile benigne(CF), n prezent acestui criteriu nu i se mai acorda valoare.
8) Tomografia axiala computerizata (TAC) este inutila in diagnosticul convulsiilor
febrile benigne(CF). Daca criza convulsiva este prelungita sau are aspect focal, pe
baza examenului clinic se poate lua in considerarea utilitatea TAC.

17

6 Diagnostic diferential
Daca criteriile notate sunt bine utilizate, cele mai multe convulsii asociate cu febra
se vor dovedi a fi convulsii febrile benigne( CF).
Trebuie puse in discutie inca si alte diagnostice. Astfel, la copilul sanatos anterior,
meningitele acute bacteriene si virale, encefalita, encefalopatia acuta toxica (edemul
cerebral acut) , tulburarile metabolice in special deshidratarea hipernatremica asociata
cu diareea de etiologie virala si deshidratarea cu tromboza venoasa corticala se pot
prezenta ca accese convulsive cu febra (boala cerebrala ,,febrila).
Tulburari cornice , ca de exemplu anomaliile cerebrale de dezvoltare ,
encefalopatiile toxice sau posttraumatice, hematomul subdural, malformatiile arteriovenoase, intoxicatia cu plumb pot determina convulsii ; prezenta unei infectii
intercurente associate poate determina aparitia febrei , ducand la concluzia eronata de
convulsii febrile benigne( CF). O anamneza corecta, atenta, va permite diferentierea
corecta a convulsiilor febrile benigne( CF) de convulsii de alte cauze, aparute in
context febril. n marea majoritate a cazurilor de convulsii febrile benigne( CF) copilul
era normal inainte aparitiei febrei si a convulsiilor. Este important de a se exclude
totdeauna meningita.
Cauzele cele mai frecvente de febra asociate cu convulsii febrile benigne( CF) sunt :
otita medie acuta, pneumonia , infectiile de tract urinar si infectiile de cai respiratorii.
Cele mai multe dintre aceste afectiuni se datoresc infectiilor virale.
Sindromul Reye se poate prezenta cu convulsii acute, desi febra nu este de obicei
prezenta. Daca copilul are un istoric de boala prodromala (in special varsaturi
recurente) si diagnosticul de sindrom Reye este stabilit , studiile de laborator (in
special explorarea functiei hepatice) vor fi utile in rezolvarea dilemei.
7 Evoluie.Prognostic
Copilul care face o criza de convulsii febrile poate prezenta recidive, aceste
aparand la o treime din cazuri. Recidivele dispar dupa varsta de 5 ani. Ele sunt mai
frecvente la copiiicare au rude cu antecedente de convulsii febrile , la cei ce fac crize
la varste sub 18 luni si la cei cu convulsii comlexe.
Copiii cu convulsii febrile simple au o dezvoltare normal psihica si intelectuala.

18

La 33% se observa recurente de convulsii febrile benigne( CF), la 50% daca


primul episod a avut loc in primul am de viata.

95 % din recurente au loc in primul an dupa primul episod.

Epilepsia se ontalneste la 0.5 % din populatia generala dar la 3-4 % din cei care
au avut candva convulsii febrile benigne( CF).

Riscul de epilepsie include: convulsii febrile complexe, initial, primul episod la


varsta de 6 luni, 3 sau mai multe recurente, afectiuni neurologice preepileptice,
antecedente familiale de epilepsie.

Diverse stari associate 13-18 % din meningite, se manifesta cu convulsii ; tuberous


sclerosis. Factor de varsta pediatrici: 95 % din convulsiile febrile benigne( CF) se
intalnesc in perioada de varsta 3 luni 5 ani, culminatia la 2 ani.
Evolutia pe termen scurt si lung:
-

4-5 % din populatia generala a avut cel putin o convulsie febrile in timpul vietii;

convulsiile febrile benigne ( CF) nu produc distrugerea creierului sau afectarea

intelectului;
-

riscul de a dezvolta ulterior epilepsie este de 2 5 % (acelasi risc ca si in


populatia generala). Nu trebuie omis faptul ca riscul de repetare a unei
convulsiile febrile ( CF) este de 30-40 % , iar majoritatea acestor crize (50-75
%) se produc in primul an dupa evenimentul initial.

Cand exista un risc mai mare de repetare a unei convulsii febrile :


-

prima convulsie febrila a aparut sub varsta de 15-18 luni ;

exista o ruda apropiata care a avut in copilarie convulsie febrila ;

temperatura nu este foarte ridicata (sub 38.5 grade Celsius) la prima convulsie
febrila;

durata scurta de la debutul bolii la prima convulsie febrila


Riscul de a face epilepsie dupa o prima convulsie febrila este mai mare daca:

este o convulsie febrila pe o jumatate a corpului , cu durata lunga sau convulsia


febrila se repeta in aceeasi zi sau cu ocazia altor evenimente febrile in cadrul
aceleeasi boli;

copilul nu este normal din punct de vedere neurologic si psihic.


Parintii copiilor care au facut convulsii febrile trebuie informati ca tratamentul

pentru prevenirea recedivelor este de foarte lunga durata (cel putin pana la varsta
de 7 ani) si nu trebuie intrerupt sub nici o forma. Acesta pentru ca una din

19

coplicatiile redutabile ale acestor convulsii sunt leziunile cerebrale ce pot


conduce , in timp, la aparitia epilepsiei sau chiar la deces. Studii recente au
demonstrat faptul ca medicamentul ideal pentru acesta afectiune este Diazepamul
Desitin, solutie intrarectala, mult mai usor de administrat si utilizat doar cand exista
riscul aparitiei convulsiilor. Medicamentul este disponibil sub acesta forma in
farmacii si orice mama dupa o ,,prelucrare minima de catre medic , il poate
administra copilului.
Cand copilul este racit, de exemplu si febra poate creste in orice moment , este
suficienta o clisma cu Diazepam Desitin la 12 ore , clisma repetata zilnic in timpul
bolii si inca 2 zile dupa ce febra inceteaza.
Copiilor sub 3 ani l-i se administreaza intrarectal o clisma standard de 5 mg, iar
celor peste 3 ani una de 10 mg. Tratamentul este eficient in peste 90 % din cazuri,
previne aparitia convulsiilor si este mult mai comod decat cel de cativa ani cu
fenobarbital, recomandat pana acum.
Convulsii : 2-4 % dintre copiii cu varste intre 6 luni si 5 ani au convulsii din cauza
febrei. Se intampla, cel mai adesea, copiilor care au antecedente in familie. Varsta
,,critica este intre 1 si 2 ani , deoarece la aceasta varsta micutul sufera cele mai multe
infectii virale si episoade febrile. Convulsiile apar in momentul cresterii febrei si
dureaza, in general, unul sau doua minute. Ele constituie o sursa de ingrijorare pentru
parinti, dar, in realitate, nu au consecinte grave. Cu exceptia cazu-lui in care convulsii
tin mai mult de un sfert de ora (situatie rara), si care, in acel moment, pot lasa sechele.
Convulsiile febrile la copil :
-

convulsia este o perioada scurta de timp ,in care, copilul poate deveni
inconstient si are spasme musculare in diverse zone ale corpului ;

convulsiile febrile(CF) sunt declansate de febra ridicata ;

febra se poate datora unei infectii (de exemplu,o viroza respiratorie) ;

convulsiile febrile(CF) nu sunt semne ale epilepsiei . Cu toate acestea ,


bolnavii de epilepsie sunt cei mai susceptibili de a face convulsii febrile(CF). In
timpul convulsiilor, mainile si picioarele copiilului sunt spasmodice, convulsive
(spasme musculare,contracturi).

20

8 Tratament
a) Igienico-dietetic : masuri generale
-

Ingrijire de sustinere, prevenirea traumelor, pozitionarea bolnavului in decubit


lateral, sustinera respiratiei adecvate, tratarea afectiuni de fond in convulsiile
secundare acute, masuri de combatere a febrei.

Regim repaus la pat pe perioada observatiei.


Dieta sistarea ingestiei pana la clarificarea starii
Prezenta febrei impune o crestere a aportului de lichide : apa minerala plata sau ceai
(1-1.5 L\24 ore) si un regim alimentar hipoproteic, hidro-lacto-zaharat, sau mai pe
intelesul tuturor ,mai putina carne, mezeluri , oua, cascaval, brnza topita si mai mult
lapte, brnzeturi dietetice, iaurt, legume si fructe.
Un copil cu febra nu trebuie in nici un caz imbracat gros si invelit excesiv deoarece
supraincalzirea va creste temperatura corpului. Vestimentatia copilului trebuie sa fie
cea obisnuita pentru sezonul respectiv, poate chiar mai lejera, ca sa permita pierderea
de caldura prin tegumente.
Pe perioada cat copilul este febril, baia zilnica trebuie amanata, daca vorbim de
copii foarte mici sau sugari, pentru cei de varsta scolara o toaleta a tegumentelor
printr-un du scurt este permisa si chiar necesara.
Nu este recomandat a scoate copilul afara in perioada cand este febril, cu exceptia
unor situatii care justifica acest lucru (ex.vizita la medic).
b) medical (cu indicaii si contra indicaii pentru medicaia specifica afeciunii)
Tratamentul crizei convulsive-in prezenta unui copil in ,,convulsii se va avea ca
obiectiv oprirea cat mai rapida a crizei convulsive.Medicamentul de elective este
diazepamul administrat intravenos (i.v.) in doza de 0,2 0,3 mg/kg cu o viteza de 1
mg /minut ; in marea majoritate a cazurilor criza convulsive cedeaza . La nevoie doza
de diazepam se poate repeta.
Se va trata febra prin:acid acetilsalicilic , paracetamol in dozele uzuale;se pot asocial
mijloace ce promoveaza termoliza fiziologica (descoperirea partial a tegumentelor ,
bai caldute , stergerea tegumentelor cu bureti inmuiati in apa calduta sau amestec apa /
alcool , frictiuni tegumentare pentru producerea vasodilatatiei ) . De asemenea , se vat
rata afectiunea de baza , in contextual careia au aparut convulsiile febrile benigne. La

21

nevoie se va corecta o eventuala stare de deshidratare , o hipocalcemie , sau o


hipoglicemie asociata , situatii ce scad pragul convulsivant .
Profilaxia recidivelor convulsivante ulterioare nu este mult de cand cei mai multi
pediatric considerau ca convulsiile febrile benigne ( CF ) trebuie tratate pentru a
preveni riscul epilepsiei ulterioare , legat de recurenta convulsiilor febrile ( CF ) .
In acest sens s-a recomandat profilaxia recidivelor cu fenobarbital in doza de 3-5 mg
/kg / zi , administrat in priza unica , seara la culcare , sistematic , timp de 2 ani sau
pana la varsta de 3 -4 ani ai copilului , cand tendinta la convulsii scade .
In prezent , istoricul natural al convulsiilor febrile benigne (CF ) este mai bine
inteles ; se demonstreaza faptul ca cei mai multi dintre acesti copii au o evolutie si un
prognostic foarte bun . Plecand de la aceste constatari s-a elaborat si un ghid pentru
profilaxia anticonvulsivanta .
S-a stabilit ca profilaxia recidivelor convulsivante ulterioare trebuie facuta in
urmatoarele situatii :
- cand criza convulsiva febrila dureaza peste 15 minute ;
- cand criza este focala ;
- cand criza convulsiva este urmata de anomalii neurologice tranzitorii sau
persistente
- cand exista un istoric de convulsii afebrile de origine genetica la parinti sau rudele
apropiate.
Consensus Development Conference (1980) a stabilit ca tratamentul profilactic
anticonvulsivant sa fie aplicat in cazurile in care copilul are convulsii febrile multiple
sau cand convulsiile febrile debuteaza sub varsta de 12 luni. Se indica, ca profilaxia
anticonvulsivanta sa fie continuata cel putin 2 ani sau un an dupa ultima criza
convulsivanta.
Fishman (1979) intr-un excelent articol, sugereaza factorii de risc pentru convulsii
recurente epileptice :
-

varsta de debut a convulsiilor febrile sub 18 luni ;

convulsii febrile cu durata peste 15 minute, cu aspect partial (focal) , cu aspect


subintrant si cu o durata de peste 30 minute ;

dezvoltarea neuro-psihomotorie anormala ;

istoric familial de convulsii afebrile la parinti sau rude apropiate.

22

Cei mai multi autori cosnidera ca tratamentul anticonvulsivant cel mai indicat in
profilaxia recidivelor se realizeaza cu fenobarbital in doza de 3-5 mg/kg/zi ,
administrat in priza unica , seara la culcare (sau in 2 prize la 12 ore interval ) ,
sistematic, timp de cel putin 2 ani , sau 1 an de la ultima criza de convulsie.
Valproatul de sodiu a fost considerat in ultimii ani ca o alternativa potentiala in
tratamentul anticonvulsivant profilactic . Datorita reactiilor secundare potentiale
ale valproatului de sodiu, majoritatea autorilor nu il recomanda insa !
Unii copii pot prezenta efecte secundare la terapia initiala cu fenobarbital :
tulburari de comportament cu agitatie, cu hiperactivitate , pierderea capacitatii de
concentrare a atentiei, rash-uri csarlatiniforme , ameteala. Aceste manifestari pot fi
minimalizate prin inceperea tratamentului gradat , cu doze mici progresiv crescand
, si printr-o administare intr-o singura priza, cu o ora inainte de culcare , a cantitatii
zilnice recomandate ; in cazurile in care tulburarile de comportament se mentim se
indica inlocuirea fenobarbitalului cu mephobarbital (Mebaral). Este necesara
monitorizarea nivelelor serice de fenobarbital ca si convingerea parintilor asupra
ratiunii utilizarii medicatiei in scop profilactic .
Fenitoina si carbazamepina (Tegretol, Finlepsin, Stazepin) nu au efect in
profilaxia convulsiilor febrile.
Ideala ar fi utilizarea unui anticonvulsivant care ar putea fi administrat in
momentul crizei convulsive , facnd astfel inutila necesitatea unei terapii de lunga
durata. Uni autori recomanda administrarea de Diazepam intrarectal, in scopul
intreruperii accesului convulsivant ; s-ar realiza coeficiente de absortie de circa 80
% in interval de cateva minute . In timp ce utilizarea Diazepamului intrarectal este
comuna in multe tari din Europa cu rezultate bune in intreruperea crizelor la
domociliul copilului , in SUA nu este aprobata utilizarea sa in acest scop la copil
legat de efectul sau de depresie respiratorie.

23

CAP .II. NGRIJIRI GENERALE

2.0 Rolul asistentei n ngrijirea pacientului


Pentru un copil spitalizarea i boala sunt experiene stresante, din cauza alterrii starii
de sntate de faptul ca este desprit de mediul su obinuit, de persoanele care i sunt
dragi.
Reacia copilului la spitalizare i boal depinde de vrst, de experienele anterioare
ntr-un spital, de susinerea de care poate beneficia, de capacitile de adaptare i de
gravitatea afeciunii.
Culegerea datelor :dezvoltarea fizica i psihomotorie
reacia la spitalizare : nelinite, fric , plns , agresivitate fizic i verbal
antecedente medicale (se va aprecia gravitatea problemelor anterioare i
repercursiunile lor asupra obinuinelor i posibilitailor de crestere i dezvoltare)
spitalizri i experiene anterioare (reacia la spitalizrile anterioare, mod de adaptare ,
efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior)susinera de care poate beneficia
(n ce msura familia poate vizita copilul, dorete s o fac i s participe la ngrijiri)
2.1 Supravegherea funciilor vitale i vegetative
Funciile vitale includ : respiraia , pulsul , tensiunea arterial , temperatura.
Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sntate sau de boal.
Urmarirea funciilor vitale la copii este important , avnd n vedere c n legatur cu
acestea se nscriu debutul unei boli , stabilirea diagnosticului , evoluia bolii ,
complicaiile ce pot surveni.
Rolul asistentei medicale n masurarea funciilor vitale:
-s pregateasc material i instrumentar corespunzator i n stare de funcionare
-s pregateasc copilul din punct de vedere fizic (poziie corespunztoare i n acelai
timp comod),
-s pregateasc psihic copilul (s i explice tehnica, s l convinga de necesitatea
efectuarii ei i sa i solicite cooperarea),
-s asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale
(linite,temperatura optim,umiditate corespunztoare),

24

-s cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, n funcie de vrst,


-s cunoasc antecedentele medicale ale copilului i tratamentele prescrise ,
-s respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea copilului,
-s comunice medicului modificarile semnificative ale funciilor vitale.
Masurarea i notarea respiraiei,
Definiie: Respiraia este funcia organismului prin care se realizeaz aportul de
oxigen necesar proceselor vitale,n paralel cu eliminarea n atmosfer a dioxidului de
carbon rezultat n urma proceselor de ardere.
Materiale necesare :
-ceas cu secundar
-creion de culoare verde
-foaie de temperatur
Tehnica :
-se realizeaz prin insepecie , de regula n timpul somnului
-se dezbrac faa anterioar a abdomenului i a toracelui i se aplic o mn pe
toracele copilului
-se realizeaz numrarea inspiraiilor timp de un minut
-respiraia se masoar n mod obinuit dimineaa i seara la orele la care se masoar
temperatura i pulsul , dar se masoar ori de cate ori este nevoie , la indicaia
medicului.
Valorile normale ale respiraiei :
-la nou-nascut

40-45 respiraii / minut

-la 2 ani

25-35 respiratii/minut

-la 12 ani
15-25 respiratii/minut
n plus se va urmari :
-simetria micarilor respiratorii
-frecvena i ritmul respirator
-amplitudinea micarilor respiratorii
-tipul respiraiei , care la copil este de tip abdominal
Se consemneaz valoarea obinut i celelate caracteristici n foaia de temperatur
Notarea :

25

-se consemneaz valoarea obinut printr-un punct pe foaia de temperatur(fiecare


linie orizontala a foii reprezint 2 respiraii)
-se unete apoi valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinera curbei

Masurarea pulsului

Este o destindere ritmica care poate fi palpata (apasnd usor arterele pe suprafetele
dure osoase, sub forma unei zvcnituri usoare ritmice, pulsabila de unde numele de
puls.
Pulsul poate fi masurat la oricare artera accesibila, care poate fi comprimata pe un
plan osos (radiala, temporala, carotida, humerala, femurala, pedioasa).
La masurarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie n repausfizic si psihic cel putin 5-10
minute nainte de numarare, ntruct un efort, o emotie oarecare n timpul sau naintea
pulsului (modifica rezultatul), se va face cu vrful degetului index, mediu si inelar de
la mna dreapta.
La puls trebuie urmarit volumul sau amplitudinea, tensiunea pulsului, celeritatea.
Pulsul se masoara zilnic, valoarea obtinuta se noteaza cu culoarea rosie ntrerupt n
foaia de temperatura a bolnavului respectiv innd cont c fiecare linie orizontal a foii
reprezint 4 pulsaii.
n functie de vrsta, pulsul variaza n felul urmator:
-la nou nascut 130-140 batai/min;
-la copil mic 100-120 batai/minut;
-la 10 ani 90 -100 batai/minut;

Tensiunea arteriala

Tensiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriali, constituie


tensiunea arteriala (T.A.). Valoarea este determinata, de forta de contractie a inimii
(care asigura propulsarea sngelui n arborele arterial), de rezistenta ntmpinata de
snge, rezistenta determinata de elasticitatea sicalibrul sistemului muscular si de
vscozitatea sngelui.
Pentru determinarea T.A., bolnavul va fi asezat n pozitie culcat sau semiseznd ntrun fotoliu rezemndu-si bratele.

26

Tehnic:
-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit n extensie
-se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a
manetei;
-se indoduc olivele stetoscopului n urechi;
-se pompeaz aer n maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la dispariia
zmototelor pulsatile;
-reducem progresiv presiunea aerului din manet prin deschiderea cu ajutorul
ventilului a supapei reglabile;
-primul zgomot arterial perceput prin stetoscop i micarea acului pe manometru
reprezint tensiunea arterial maxim;
-se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnat;
-se continu decomprimarea , zgomotele arteriale devenind tot mai puternice;
-se reine valoarea indicat de acul manometrului n care zgomotele dispar, aceasta
reprezentnd tensiunea arterial minim;
Tensiunea arteriala se masoara zilnic, valoarea obtinuta se noteaza cu culoarea rosie
n foaia de temperatura, pentru fiecare linie a foii socotindu-se o unitate coloan de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se haureaz spaiul rezultat.
-1-3 ani T. max. 75-90, iar T. min. 50-60 mmHg;
-4-11 ani T. max. 90-110, iar T. min 60-65 mmHg;
-12-18 ani T. max. 100-120, iar T. min 60-65 mmHg;
La copil T.A se poate calcula orientativ , dupa formula : T=80+2A(A=Varsta copilului

Temperatura

Termometrul maximal utilizat n medicina este gradat dupa scala Celsius de la 34,542oC. Termometrele n uz sunt tinute n solutii dezinfectante de bromocet sau clorura
2%, solutia dezinfectanta trebuie schimbata zilnic.
Masurarea temperaturii cu termometrul maximal obisnuitse face n cavitatile nchise
sau seminchise, pentru a o obtinepe cea mai apropiata de cea centrala.

27

Astfel temperatura se poate masura n axila, n plicainghinala, n gura, dar


masuratori mai precise se obtin totusi numai n rect si n vagin, valoarea lor este de
0,5o C mai mare dect temperatura axilara.
Temperatura se masoara de 2 ori/zi -dimineata si seara, valoarea obtinuta se noteaza
cu culoarea albastra n foaia de temperatura a bolnavului respectiv.
Nou nascut si copil mic: 36,1o -37,8o.
Copilul este culcat pe spate, cu mna dreapt se ine termometrul iar cu cea stang se
apuc picioarele de la nivelul gleznelor.Printr-o micare de rotaie , rezervorul de
mercur al termometrului se introduce n ntregime n rectul copilului ;se las n acest
poziie tot timpul ct coloana de mercur urc. Dup trei minute el poate fi scos i se
citete temperatura. Se noteaz n foaia de temperatur socotind pentru fiecare linie
orizontal a foii dou diviziuni de grad. Se unete valoarea prezent cu cea anterioar
pentru obinerea grilei termice.
Dup citire se terge termometrul cu un tampon de vat sau cu o compres steril de
tifon.

Diureza

Diureza are scopul de a elimina din organism substanteleinutile provenite din


metabolismul intermediar protidic,acumulate n snge, devin toxice pentru organism.
Eliminareaacestor substante se face n solutie apoasa si mpreuna cu eleparasesc
organismul si sarurile minerale precum si o serie dealte substante de catabolism, de
care organismul nu mai are nevoie.
Mictiunea -act fiziologic, constient de eliminare a urinei.
Culoarea -galben deschis;
Mirosul -amoniacal.
pH : 4,5 -5,7 usor acid.
Sensibile: 1010 -1025 la 15oC.
Cantitatea: -la nou nascut 30-300 ml/24 h;
-la copii 500-1200 ml/24 h;
-adulti 1200-1400 ml/24 h;
-pna la 1800/24 h.
Aspect: clar. Diureza se noteaza n Foaia de temperatura.

28

Scaunul

Reprezinta resturile alimentare expuse procesului digestiei eliminate din organism prin
actul de defecatie.
Defecatia: eliminarea materiilor fecale prin anus;
Frecventa: nou nascut 1-2 scaune/zi;
adult 1/zi sau 1/2 zile.
Consistenta: omogena;
Culoarea: bruna;
Mirosul: fecaloid;
Orarul: ritmic la aceeasi ora a zilei de regula, dimineata.
Cantitatea zilnica: 150-200 g.
Se noteaza n Foaia de temperatur prin diverse grafice :
-scaun normal ( I )
-scaun moale ( / )
-scaun diareic ( - )
-scaun cu puroi ( P )
-scaun cu snge ( S )
-scaun grunjos (Z )
-mucus (X )
-melen ( M )
II.2.2 ALIMENTAIA BOLNAVULUI

Moul n care se face alimentarea bolnavilor depinde denatura bolii de care


acestasufera precum si de starea generalaa acestuia.
Alimentatie se face n trei feluri:
-alimentatia ACTIV, cnd bolnavul mannca singur;
-alimentatia PASIV, cnd starea generala a bolnavului nu i permite sa se alimenteze
singur si deci, trebuie sa fie ajutat;
-alimentatia ARTIFICIAL, cnd alimentatia trebuie introdusa n organism, prin
mijloace artificiale.

29

n general, n bolile care mpiedica patrunderea bolului alimentar din cavitatea


bucala n stomac, alimentatia artificiala poate fi efectuata:
-prin sonda gastrica sau intestinala;
-prin clisme alimentare;
-prin fistula stomacala;
-pe cale parenterala:
-subcutanat;
-intramuscular.
-sau n perfuzii subcutanate
Alimentatia bolnavului urmareste:
-sa acopere cheltuielile enegetice de baza ale organismului;
-sa asigure aportul de melamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a
metabolismului.
-sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare crutnd organele
mbolnavite si asigurnd un aport de substante necesare organismului.
-sa previna o evolutie nefavorabila n cazul unei mbolnaviri latente;
-sa mpiedice transformarea bolilor acute n cronice;
-sa mpiedice aparitia recidivelor;
-sa consolideze rezultatele terapeutice obtinute prin alte metode de tratament.
Regimul dietetic al bolnavului trebuie astfel ales nct sasatisfaca att necesitatile
cantitative ct si pe cele calitative aleorganismului.
n cazul copiilor cu convulsii febrile dieta va fi larganutritiva si fara restrictii
deosebite, Totusi, n faza initiala se prescrie o dieta lichida si semisolida.
2.3 Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substante utilizate n scopul de a preveni, de a ameliora sau a
vindeca bolile. Ele sunt extrase sausintetizate din produse vegetale, animale sau din
substante minerale. Actiunea lor asupra organismului depinde n primul rnd de
structura lor chimica, dar o importanta aproape tot attde mare o au si doza
administrata, precum si calea de administrare.

30

Administrarea medicamentelor se face pe mai multe cai,dintre care, cele mai


importante sunt:
-calea digestiva (orala);
-calea externa;
-calea parenterala.
Alte cai de administrare a medicamentelor:
-calea conjunctiva;
-calea vaginala;
-calea rectala.
Reguli generale de administrare a medicamentelor
-respectarea medicamentelor prescrise;
-identificarea medicamentelor prescrise;
-verificarea -calitatii medicamentelor administrate;
-respectarea caii de administrare;
-respectarea dozelor prescrise;
-respectarea orarului de administrare;
-respectarea somnului bolnavului;
-crutarea combinarii medicamentelor;
-administrarea medicamentelor deschise n ce conditii acestea pot fi administrate;
-respectarea succesiva de administrare a medicamentelor;
-luarea medicamentelor n prezenta asistentei;
-servirea bolnavului;
-lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris;
-raportarea medicului a greselilor de administrare a medicamentelor.
Asistenta trebuie sa cunoasca:
-medicamentele dupa aspect exterior si proprietatile fizice;
-dozele terapeutice;
-calea obisnuita de administrare;
-modul de administrare cu artificii si manopere ce pot fi utilizate pentru a masca gustul
sau mirosul unor medicamente;
-incompatibilitatea medicamentelor;
-modul de pastrare a medicamentelor;
-efectele ce se asteapta de la medicamente;

31

-timpul dupa care se realizeaza efectul;


-efectele secundare ale medicamentelor;
Administrarea medicamentelor la copil se efectueaz n condiii mai deosebite
determinate de vrsta acestora. n administrarea medicaie la copii se ntampin
greutai datorit reaciilor de aparare i n marea majoritate a cazurilor, a lipsei de
colaborare din partea copilului inerente vrstei i educaiei.
Administarea medicamentelor pe cale orala :
Calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor , acestea putndu-se
resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros.
Pregatirea n vederea administrarii medicamentelor:
-

asistenta se spal pe mini;

pregatete linguria de dimensiuni adecvate ;

piseaz tabletele i divide drajeurile;

corecteaz gustul neplcut prin adaos de miere,lichide cu gust plcut;

aeaz n jurul gtului copilului un prosop curat;

asistenta medical asigura poziia corespunztoare vrstei copilului;

asigura imobilizarea capului cu blandee i rabdare;

se introduce linguria aproape baza limbii i se varsa coninutul avnd grija ca


acesta s intre pe calea digestiv;

permite inchiderea cavitii bucale, retrgnd linguria;

urmrete deglutiia medicamentului prin observarea micariilor de nghiire;

se administreaz apoi lichide (ceai , suc de fructe)

se repune copilul n poziie comod;

reorganizeaz locul de munc, se dezinfecteaz i se spal pe mini;

Administarea medicamentelor pe cale parenteral


Calea parenteral reprezint calea care ocolete tubul digestiv. Dat find faptul ca n
afara injeciilor i alte cai ocolesc tubul digestiv , noiunea de cale parenteral a fost
reconsiderat , pastrnd n sfera ei numai calea injectabil de administrare a
medicamentelor.
Injecia consta n introducera substanei medicamentoase lichide n organism prin
intermediul unor ace care traverseaz tesuturile, acul find adaptat la sering.
Avantajele caii parenterale :
-

obinerea unui efect rapid

32

dozarea precis a medicamentelor

posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul incontient, cu


hemoragie digestiv , vrsturi.

Scopul injeciilor :
-

explorator

terapeutic

Materiale :
-

seringi sterile

tampoane sterile de vat

soluii dezinfectante (alcool)

tavia renal

garou de cauciuc

perni i muama

Pregatirea pacientului pentru injecie :


-

pregtire psihic (se informeaz privind scopul i locul injeciei)

pregtire fizic (se aeaz n poziie confortabil, n funcie de tipul i locul


injeciei)

ncarcarea seringii :
-

se spal minile cu ap curent

se verific seringa cu acele (capacitatea,termenul de valabilitate)

se verific integritatea fiolelor sau flacoanelor,eticheta ,doza, term,enul de


valabilitate, aspectul soluiei

se ndepateaz ambalajul seringii, se adapteaz acul i se aspira soluia (n cazul


fiolelor)

se ndeparteaz aerul din sering,find n poziie vertical cu acul ndrepat n sus

se mpinge pistonu pn la apariia primei picaturi de soluie prin ac

n cazul pulberilor:
-

se aspira solventul n sering

se ndeprteaz cpcelul metalic al flaconului

se dezinfecteaz dopul de cauciuc i se asteapt evaporarea alcoolului

se ptrunde cu acul prin dopul de cauciuc i se indroduce cantitatea de solvent


prescris

se scoate acul din flacon i se agit pn la completa dizolvare

33

acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injecii

Injecia intramuscular I.M


Reprezint introducerea unei soluii medicamentoase n muschi prin intermediul unui
ac atasat la sering.
Scop :
-

terapeutic

Locul injeciei:
-

masa muscular fesier, cadranul superoextern

faa extern a coapsei, n treimea mijlocie

faa extern a braului, n muschiul deltoid

Soluii administrate :
-

soluii izotone

soluii uleioase

soluii coloidale cu densitate mare

Resorbia:
-

ncepe imediat dupa administrare

se termin n 3-5 minute

mai lent pentru soluii uleioase

Pregatirea injeciei:
-

se pregatesc materialele

se imobilizeaz copilul (cu ajutor)

se aeaz n decubit ventral

se fixeaz membrele inferioare cu o mn pe faa posterioar a genunchiului i


cealalt mn n regiunea toraco-lombar

Executarea injeciei :
-

se spal minile cu ap curent

mbrac mnuile sterile

dezinfecteaz locul injeciei

se cur pielea cu un tampon steril mbibat n dezinfectant

se neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran cu acul montat la


sering

se verific poziia acului prin aspirare

se injecteaz lent soluia

34

se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul

se maseaz usor petru a activa circulaia, favoriznd absorbia

se aeaz copilul n poziie comod, se linitete

Incidente i accidente :
-

durere vie prin atingerea nervului sciatic

paralizia prin lezarea nervului sciatic

hematom prin lezarea unui vas

ruperea acului

embolie (prin injectarea accidentala a soluiilor uleioase ntr-un vas)

Injecia intravenoas I.V


Reprezint introducera unei soluii medicamentoase n lumenul unei vene prin
intermediul unui ac ataat la sering
Scop :
-

explorator

terapeutic

Locul injeciei :
-

venele de la plica cotului

venele antebraului

venele de pe partea dorsal a minii

venele maleolare interne

venele epicraniene

Soluii administrate :
-

soluii izotone

soluii hipertone

Resorbia:
-

instantanee

Executarea injeciei :
-

se spal minile cu ap curent

mbrac mnuile sterile

alege locul punciei i dezinfecteaz

se imobilizeaz cu blndee copilul pentru puncionarea venei

se execut pucia venoas

se aplic garoul la 7-8 cm superior de puncie ales

35

fixeaz vena cu policele mainii stngi la 4-5 cm sub locul punciei realiznd o
usoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine. Cu seringa
prins intre police i restul degetelor avand gradaiile i bizoul acului n sus , se
ptrunde pe traiectul longitudinal al venei nepnd tegumentul i peretele venos
pn cnd se invinge rezistena elastic a acestuia. Cnd acul nainteaz n gol
se ptrunde 1-2 cm dup care se controleazvalabilitatea tehnicii prin aspirare

se ndeparteaz staza venoas prin desfacera garoului

se injecteaz lent

se verifica periodic daca acul este n ven

se retrage brusc acul cnd injecia s-a terminat

la locul punciei se aplica tamponul mbibat cu alcool compresiv

ngrijrii ulterioare :
-

se menine compresiunea la locul injeciei cteva minute

se suspravegheaz starea general

Incidente i accidente :
-

tumefierea esuturilor prin injectarea soluiei n esutul perivenos

hematom prin strapungerea venei. Se ntrerupe injecia

ameeli ,lipotimie. Se anuna medicul

Administarea medicamentelor pe cale rectala


Pregatirea administrii supozitoarelor :
-

se spal minile cu ap curent

mbrac mnuile sterile

se dezbac copilul observnd zona perianal

desambaleaz supozitorul

se aeaz copilul n decubit lateral ,se ndeprteaz uor cu mna stng fesele
copilului

se introduce cu mna dreapt supozitorul n orificiul anal, strnge apoi fesele


ntre police i degetele minii drepte, ateptnd circa un minut pentru a favoriza
ridicarea supozitorului n rect i depairea sfincterului anal

reorganizeaz locul de munc

36

2.4 Recoltarea produselor biologice i patologice

Pregatirea zilnica a bolnavului


-se ncadreaza n munca de educatie si de linistire, pe care asistenta medicala o duce cu
bolnavul n momentul primirii lui n sectie;
-atitudinea asistentei medicale trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-l ajuta;
n preajma examenului de orice natura, asistenta medicalava lamuri pacientul asupra
caracterului inofensiv al examenului;
-asupra eficacitatii si necesitatii lui, cautnd sa reduca, lamaximum durerile care
eventual vor fi provocate prin unele manevre simple;
-bolnavul nu trebuie indus niciodata n eroare pentru caasa va pierde ncrederea n
personalul de ngrijire;
-se va tine seama de simtul pudic al pacientului.
1.Recoltarea si examenul urinei
Pentru examenul fizic, urina trebuie recoltata timp de 24 de ore.
n cursul examenului fizic, se descrie: cantitatea, culoarea, mirosul si densitatea.
Pentru examenul chimic: se trimite urina colectionata din timp de 24 de ore, sau numai
urina proaspata de dimineata,care este cea mai concentrata.
Pentru un examen curent -se trimite 100-150 ml, din care se va determina si densitatea
si se va examina si sedimentul de urina.
2.Recoltarea sngelui venos pentru examinri hematologice se face pe substante
anticoagulante de preferinta uscata.
Recoltarea se face prin punctie venoasa.
Ca anticoagulante se folosesc:
-Heparina, n cantitate de 0,1-0,2 mg/ml snge;
-Citrat de sodiu, n solutie izotonica de 3,8%
Pentru determinarea V.S.H :
-se recolteaza 1,6 ml de snge, prin punctie venoasa, nconditii sterile pe 0,4 ml de
solutie izotonica de citrat de sodiu(3,8%).
Pentru examinari biochimice si enzimatice
-glicemia, lipemia, colesterina totala si esterificata, proteinemia totala si a functiilor
proteice, ureei, creatininei, acidului uric, ca si probele de disproteinemie, se recolteaza
dimineata pe nemncate cte 5-6 ml snge fara substanta anticoagulanta.

37

Recoltarea sngelui pentru examen serologic.


-recoltarea de snge pentru aceasta analiza se face fara substanta anticoagulanta, fiind
nevoie numai de un ser sanguin.
n general, pentru o analiza se recolteaza 5-10 ml snge.
De obicei reactiile serologice trebuie repetate cel putin de 2 orila intervale 7-10-14 zile
sau si mai multe pentru ca analizele sase efectueze n diferite faze ale bolii: PRIZE.
Asistenta noteaza pe Foaia de temperatura a bolnavuluidata cnd s-a efectuat analiza si
data pe care a fixat-o mediculpentru recoltarea prizei urmatoare de snge.
2.5 Tehnici impuse de afeciune . ngrijirea bolnavilor cu febra.
Febra nu se confunda cu boala. Ea poate fi un episodpasager, poate nsoti evolutia
bolii sau sa lipseasca n totalitate.
Febra se combate numai daca depaseste anumite valori sipersista mai mult timp,
astfel nct pune n pericol functiile vitale ale organismului.
La nou nascut peste 39 C, pot aparea, complicatii, nervoase, cardiovasculare, renale, la
sugar, copilul mare si adultul tnar complicatiile survin daca temperatura depaseste 40
C, la adultul n vrsta, peste 38 C.
Bolnavul febril prezinta modificari n functionalitatea principalelor aparatesi sisteme
aparnd o serie de simptome cu:
-hiperemie, paloare, tahicardie, scaderea tolerantei digestive, mictiuni frecvente,
agitatii pulvomotorii sau somnolenta, transpiratii la nivelul tegumentelor. Agitatia
psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si adult si convulsii tonicoclonice
la nou nascut, sugar si copilul mic.
Bolnavul febril prezinta un consum mare de calorii.
Asistenta trebuie sa acorde atentie sporita ngrijirii bolnavului febril.
1. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE
-verifica n mod repetat daca tegumentele bolnavului sunt transpirate.
-va asigura lenjeria de pat si corp uscata si curata;
-va efectua toalete bolnavului;
-va schimba lenjeria bolnavului ori ce cte ori este necesar.
-urmareste n permanenta mucoasa bucala (care se dezhidrateaza foarte repede),
asigurndu-i si igiena cavitatii bucale.
2. ASIGURAREA BOLNAVULUI CU LICHIDELE

38

NECESARE PENTRU PREVENIREA DEZHIDRATRII;


-combate hipertermia dac aceasta depaseste valorile majore;
-se ngrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea permanenta a bolnavului;
-administreaza acestuia cantitatile necesare, la intervale regulate, dupa necesitati;
-observa n permanenta simptomele clinice, care nsotesc febra. n acest scop masoara
pulsul, frecventa respiratorie, observa culoarea tegumentelor si comportamentul
bolnavului, nregistreaza hipertermia majora si anunta medicul.
3. APLICAREA DE COMPRESE UMEDE SI RECI
-pregateste de urgenta comprese umezite n apa la rece la temperatura 10-15oC;
-aplica comprese pe torace, pe cap si daca este necesar si pe trunchi;
-pune la ndemna cearsafuri pentru mpachetarea, baia hipotermizanta, prosoape
uscate.
-verifica pulsul, culoarea tegumentelor bolnavului;
-ntrerupe aplicarea compreselor, daca tegumentele devin cianotice.
-schimbarea compreselor la intervale de 5-10 minute, de 3-6 ori, pna cnd se observa
scaderea temperaturii corpului cu 1-2 C.
4. MPACHETAREA
-daca aplicarea compreselor nu are efect scontat, se
efectueaza mpachetarea n cearsafuri umede la temperatura 10-15o C;
-verifica pulsul, culoarea tegumentelor, starea generala;
-schimba mpachetarea din 5 n 5 minute (de 2-3 ori);
-n cazul unor bolnavi mai gravi pentru menajarea bolnavului cearsaful de desubt se
schimba la intervale de 20 minute, iar cel de la suprafata din 5 n 5 minute;
-aplica bolnavului comprese reci pe cap;
-administreaza bolnavului lichide reci sau calde, dupa indicatiile medicului;
-dupa mpachetare sterge tegumentele bolnavului cu prosoape uscate;
-dupa circa 10 minute de la mpachetare masoara temperatura bolnavului (care poate fi
cu 2-3 C, mai mica dect naintea mpachetarii);
-pregatirea patului bolnavului si l lasa n liniste sub supraveghere, de regula, acesta
adoarme, avnd un somn linistit, si respiratia regulata.
5. BAIA RECE SAU MODERAT
-daca temperatura bolnavului nu a scazut n mod corespunzator asistenta i va pregati
baia rece (33oC) sau moderata (35oC).

39

-verifica starea clinica a bolnavului, cantitatea de apa pregatita este de 200 l, durata
baii 8-10 minute, se poate repeta de 2-3 ori/24 ore.
-verifica n permanenta culoarea tegumentelor, pulsul, respiratia bolnavului;
-ntrerupe baia n cazul cianotizarii tegumentelor si aparitia starii de colaps.
-baia este suficienta daca tegumentele devin hiperemice.
Bolnavului i se amplifica miscarile respiratorii, se intensifica bataile cardiace si are o
stare de buna dispozitie;
-dupa baie frectioneaza tegumentele usor cu prosoape uscate si curate.
-mbraca bolnavul n lenjerie ncalzita si l culca n pat;
-verifica daca acesta are frisone, n acest caz l nveleste n 2 paturi n plus, i
administreaza ceai fierbinte.
6. ADMINISTREAZ MEDICAMENTE SEDATIVE
-se administreaza diazepam, fenobarbital la bolnavii agitati.
7. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PENTRU TRATAREA AFECTIUNII
DE BAZ
-se ngrijeste sa execute ntocmai tratamentul prescris demedic
8. ASIGUR REGIM ALIMENTAR CORESPUNZTOR
Regimul bolnavului febril este hiperglucidic 60-70%, si hipolichidic, proteinele se dau
n cantitate de 20%.
9 EDUCATIA SANITAR -se efectueaza instructia bolnavilor si
apartinatorilorprivind necesitatea si rolul mpachetarilor si bailor reci, acestea nu se
aplica la bolnavi n stare grava, debilii, cardiaci, decompensati astenici.

40

CAP .III. NGRIJIRI SPECIFICE


*Prezentarea cazurilor de boala
CAZUL I
A. Culegerea datelor . Interviu
Numele:A.

Nr.F.O. 14

Prenumele:D.
Vrsta: 4 luni
Naionalitatea: romn
Data internrii: 03.01.2013
Data externrii:13.01.2013
Diagnosticul la internare:rinofaringit, convulsii
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, rinofaringit
B. Motivele internrii:
- febr 39C
- la domiciliul a prezentat convulsii
- tuse iritativ
C. Istoricul bolii
n urm cu o zi sugarul prezint febr 39,5 C, motiv pentru care mama se
adreseaz medicului de familie care i recomand tratament cu ampicilin injectabil.
n urm cu aproximativ trei ore face crize convulsive motiv pentru care este adus la
spital pentru investigaii i conduit terapeutic.
D. Antecedente heredo-colaterale: nu exist
E. Antecedente personale:
- fiziologice - A = 8, alimentat natural, vaccinat conform schemei
- patologice stomatit, Candida Albicans
F. Examen clinic general
Greutate 6400 g, talia 62 cm, PC 40,9 cm, PT 40,6 cm, FR 40 resp / min,
FC 120 bt./min, temperatura - 39C, diureza miciuni spontane, urini
normocrome, tranzit intestinal fiziologic
- starea general - influenat
- tegumente i mucoase palide, curate, elastice, discret cianoz perioral i nazal
- esut celular subcutanat normal reprezentat, Turgor ferm
- sistem limfo ganglionar - nepalpabil superficial
- sistem muscular - normotrof, normoton, normokinetic
- aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice, oc apexian n spaiul V
intercostal stng pe linia medioclavicular

41

- aparat respirator: torace normal conformat, obstrucie nazal, sonoritate


pulmonar normal, tuse iritativ, murmur vezicular fiziologic.
- aparat digestiv: congestie faringian, abdomen suplu, nedureros la palpare, ficat la
rebordul costal, splina nepalpabil, sonoritate normal, tranzit intestinal fiziologic,
apetit redus
- aparat urogenital: lojele renale nedureroase, rinichi nepalpabili, miciuni
fiziologice, urini normocrome, organe genitale externe normal conformate
Sistem nervos central - fr semne de iritaie meningian
Organe de sim - normale
Externarea bolnavului
Sugar de patru luni de sex masculin, cu greutatea de 6.400 g , talia 62 cm, se
interneaz pentru febr 39C, tuse iritativ, la domiciliul prezint convulsii dup un
episod febril.
Examenele de laborator efectuate n cursul spitalizrii i care sunt menionate n
tabelul de investigaii au valori cuprinse n limitele normale. Se precizeaz
diagnosticul de convulsii febrile.
Dup tratamentul efectuat n timpul spitalizrii cu Penicilina G 1.000.000 UI
patru prize i luminal 0.015 x 2, simptomatologia s-a ameliorat.
Copilul este externat cu recomandrile:
-

va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 2/zi

va reveni la control peste 3 luni

42

CAZUL I

Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson


Nr. Nevoia fundamental

Problema de dependen

Sursa de dificultate

1.

A respira i a avea o bun Tuse seac , iritativ


circulaie

Obstrucie nazal

2.

A bea i a mnca

Apetit redus

Febra, obstrucie nazal

3.

A elimina

Nu are control sfincterian

Vrsta

4.

A se mica i a menine o
bun postur

Dependent de mam pentru


deplasare

Vrsta

5.

A dormi i a se odihni

Somn necorespunztor
calitativ i cantitativ

Tusea
Febra

6.

A se mbrca i a se
dezbrca

Nu se poate mbrca i
dezbraca

Vrsta

7.

A menine temperatura
corpului n limite
normale

T = 39C

Rinofaringita

8.

A fi curat, a-i proteja


tegumentele

Incapacitate de a-i acorda


ngrijiri igienice

Vrsta

9.

A evita pericolele

Risc de complicaii

Procesul infecios

10.

A comunica

Nu comunic

Vrsta

11.

A-i practica religia

Dependent

Vrsta

12.

A se preocupa de
realizarea proprie

Dependent

Vrsta

13.

A se recreea

-------

--------

14.

A nva

-------

--------

43

CAZUL I
Analize de laborator i alte explorri
Data

Analize efectuate

Rezultate
obinute

Valori normale

03.01

Hematii

3.000.000 / mm3

3,5-5,5 mil. / mm3

2013

Hemoglobin

11g%

12,23g% la 3-5 luni

Hematocrit

33%

35-49% (2-31 sptmni)

Globule albe

12.500 /mmc

4000-9000/mmc

Polinucleare

87%

60-70%

Limfocite

10%

30-38%

Monocite

2%

3-8%

Eozinofile

1%

0-4%

Grup sanguin, Rh

O I, Rh +

----

Reticulocite

15%

5-15%

Calciu ionic

4,5 m Eq/l

5,2-6,0 mEq/l la sugar

Magneziu

1,89 mEq/l

1,2-1,7 mEq/l

Examen sumar de urin

albumin-absent

albumin-absent

glucoz-absent

glucoz-absent

pigmeni biliariabseni

pigmeni biliari-abseni

sediment-sruri
amorfe

sediment rare epitelii


plate

44
DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Nr.crt

Medicament
ul

Penicilina G

Modul de
prezentare
Flacoane
400.000 UI,
1.000.000 UI,

Doza administrat

500.000 Ui / 24 ore n
(6,12,18,24)

5.000.000 UI
coninnd pulbere
pentru prepararea
soluiilor
injectabile

i.m. n treimea medie a feei


externe a coapsei

Aciunea
terapeutic

Reacii adverse

Antibiotic
bactericid fa de
cocii gram
pozitivi i gram
negativi

Reacii alergice,
uticarie, oc
anafilactic (foarte
rar)

Fenobarbital

Comprimate de 15
mg

Per os 1 cp x 2/24 ore (12


20)

Sedativ, hipnotic,
anticonvulsivant

Poate prezenta
fenomene de
excitaie
nervoas, alergie
de tip urticarian

Paracetamol

Copmprimate de
500 mg

Per os cp / 24 ore

Analgezic,
antipirretic

Dup
administrare
ndelungat,
erupii cutanate

cpx 2 ( 12 18)

n perioada spitalizrii bolnavul primete urmtoarele medicamente:


03.01. 7.01. 2013

1+2+3

08.01. 13.01. 2013

1+2

45

CAZUL I
PLAN DE NURSING
Data

Problema
de
dependen

3.01

-tuse seac, - bolnavul s


iritativ
aib o bun
-obstrucie respiraie
nazal

Obiective

- tratamentul
tusei

Intervenii

Evaluare

- preiau bolnavul i anun imediat


medicul

-se constat
ameliorare a
- msor funciile vitale i le notez n respiraiei
40 resp/min
foaia de temperatur
- administrez oxigen pe masc (3-5 P=120puls/
l/min). Oxigenul l umezesc prin min
barbotarea ntr-un flacon cu ap n
amestec cu alcool 70-950-5 ml alcool la
100 ml ap.
- puncionez o ven de pe faa dorsal a
membrului superior drept i recoltez
snge pentru efectuarea analizelor de
laborator
administrez
la
recomandarea
medicului tratament sedativ pentru
linitirea sistemului nervos
- dezobstruez cile respiratorii nainte
de fiecare mas
- supraveghez funciile vitale i
vegetative i am notat n foaia de
temperatura datele obinute

4.01
7.01

-tuse seac, - bolnavul s


iritativ
aib o bun
-obstrucie respiraie
nazal

- tratamentul
tusei

- administrare de antipiretice i
sedative, antibiotic
-avertizarea mamei pacientului pentru
riscul asumat n cazul c nu respect
indicaia dat
- supraveghez funciile vitale i
vegetative i am notat n foaia de
temperatura datele obinute

-tuse

- bolnavul s

-respiraia
fiziologic

- am aezat copilul ntr-o poziie mai


nalt pentru a avea o postur care s
uureze respiraia

-mama
copilului
este
preocupat
de ngrijirea
acestuia

- supraveghez funciile vitale i

- evoluia

-ajut mama la efectuarea toaletei


copilului i la schimbarea lenjeriei

8.01

-bolnavul
prezint o
stare de
igien
corespunzt
oare

46
10.01

devine
productiv

aib o bun
respiraie

vegetative i am notat n foaia de


temperatura datele obinute

-obstrucie
nazal

- tratamentul
tusei

-ajut pacientul la efectuarea toaletei i


la schimbarea lenjeriei

favorabil
T=370C

- administrez medicamentele
recomandate de medic
11.01

-dificultate
n a se
odihni

- -ajutarea
bolnavului n
a se odihni
normal i
linitirea lui
-

-asigur linitea nocturn i condiii de


confort termic

- evoluia
favorabil

-aerisesc ncperea naintea somnului


nocturn
-supraveghez funciile vitale i
vegetative
- administrez medicamentele
recomandate de medic

12.01

-potenial
de
complicai
e

- s respecte
tratamentul
indicat de
medic

-am administrat tratamentul indicat de


medic
-antibioterapie

- ajutarea
dificultatea pacientului
n a se
n a se recrea
recrea

- afebril
- apetit
normal
-evoluie
favorabil

Sugar de patru luni de sex masculin, cu greutatea de 6.400 g , talia 62 cm,


se interneaz pentru febr 39C, tuse iritativ, la domiciliul prezint convulsii
dup un episod febril.
Examenele de laborator efectuate n cursul spitalizrii i care sunt
menionate n tabelul de investigaii au valori cuprinde n limitele normale. Se
precizeaz diagnosticul de convulsii febrile.
Dup tratamentul efectuat n timpul spitalizrii cu Penicilina G 1.000.000
UI patru prize i luminal 0.015 x 2, simptomatologia s-a ameliorat.
Copilul este externat cu recomandrile:
- va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 2/zi
- va reveni la control peste 3 luni

47

CAZUL II
A. Culegerea datelor . Interviu
Numele:P

Nr.F.O. 29

Prenumele:G
Vrsta: 7 luni
Naionalitatea:romn
Data internrii: 07.03.2013
Data externrii:14.03.2013
Diagnosticul la internare: convulsii febrile, pneumonie interstiial
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, pneumonie interstiial
B. Motivele internrii:
- febr
- dispnee
- tuse productiv
C. Istoricul bolii
Mama copilul susine c n urma tratamentului recomandat de medicul de
familie cu Biseptol, copilul continu s fac febr, dup care a prezentat convulsii.
Medicul de familie i recomand internarea de urgen pentru investigaii i tratament.
D. Antecedente heredo-colaterale: nu exist
E. Antecedente personale:
- fiziologice - A = 8, alimentat natural, vaccinat conform schemei
- patologice bromiolit la 6 luni
F. Examen clinic general
Greutate 8600 g, talia 72 cm, FR 34 resp / min,
FC 120 bt./min, temperatura - 39C, diureza miciuni spontane, urini
normocrome, tranzit intestinal fiziologic
- starea general - influenat
- tegumente i mucoase palide, curate, elastice, discret cianoz perioral i nazal
- esut celular subcutanat normal reprezentat, Turgor ferm
- sistem limfo ganglionar - nepalpabil superficial
- sistem muscular - normotrof, normoton, normokinetic
- aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice, oc apexian n spaiul IV
intercostal stng pe linia medioclavicular
- aparat respirator: dispnee, tiraj intercostal, tuse iritativ, raluri bronice bilateral,
torace normal conformat, obstrucie nazal, sonoritate pulmonar normal

48

- aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare, ficat la rebordul costal, splina
nepalpabil, sonoritate normal, tranzit intestinal fiziologic, apetit pstrat
- aparat urogenital: lojele renale nedureroase, rinichi nepalpabili, miciuni
fiziologice, urini normocrome, organe genitale externe normal conformate
Sistem nervos central - fr semne de iritaie meningian
Organe de sim - normale
Externarea bolnavului
Sugar de opt luni de sex masculin, cu greutatea de 8.600 g , se interneaz pentru
febr 39C, tuse productiv, la domiciliul prezint convulsii dup un episod febril.
Pe baza rezultatelor xamenelor de laborator efectuate n cursul spitalizrii i
care sunt menionate n tabelul de investigaii se precizeaz diagnosticul de
pneumonie interstiial, convulsii febrile.
n urma tratamentului efect cu ampicilin un gram injectabil (24 h, fluimicil 2
plicuri / 24 h, paracetamol cp x 4, paracetamol cp x 4, luminal 0,015 1 cp x 3/zi,
dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picturi starea general se amelioreaz.
Copilul este externat cu recomandrile:
-

va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 3/zi

va reveni la control peste 3 luni

49

CAZUL II
Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson
Nr.

Nevoia fundamental

Problema de dependen

Sursa de dificultate

1.

A respira i a avea o bun


circulaie

Dispnee, Tuse productiv

Pneumonia interstiial

2.

A bea i a mnca

Apetit redus

Febra, obstrucie nazal

3.

A elimina

Nu are control sfincterian

Vrsta

4.

A se mica i a menine o
bun postur

Dependent de mam pentru


deplasare

Vrsta

5.

A dormi i a se odihni

Somn necorespunztor calitativ Tusea


i cantitativ
Febra

6.

A se mbrca i a se
dezbrca

Nu se poate mbrca i
dezbraca

7.

A menine temperatura
T = 39C
corpului n limite normale

Pneumonia

8.

A fi curat, a-i proteja


tegumentele

Incapacitate de a-i acorda


ngrijiri igienice

Vrsta

9.

A evita pericolele

Risc de complicaii

Procesul infecios

10.

A comunica

Nu comunic

Vrsta

11.

A-i practica religia

Dependent

Vrsta

12.

A se preocupa de
realizarea proprie

Dependent

Vrsta

13.

A se recreea

-------

--------

14.

A nva

-------

--------

Vrsta

50

CAZUL II
Analize de laborator i alte explorri
Data

Analize efectuate

Rezultate obinute

Valori normale

15.01.2013

Hemoglobin

11g%

11,82,3g% la 6-11 luni

Hematocrit

33%

30-40% (6-12 spt.)

Globule albe

9.600 /mmc

6000-17500/mmc la 12
luni

Polinucleare

84%

60-70%

Limfocite

11%

30-38%

Monocite

3%

3-8%

Eozinofile

2%

0-4%

VSH

30 mm/h

7-8 mm/h

Calciu ionic

4,5 m Eq/l

5,2-6,0 mEq/l la sugar

Magneziu

1,89 mEq/l

1,2-1,7 mEq/l

Examen sumar de urin

albumin-absent

albumin-absent

glucoz-absent

glucoz-absent

pigmeni biliariabseni

pigmeni biliari-abseni

sediment-sruri
amorfe

sediment rare epitelii


plate

8 I EEG traseu EEG de somn cu aspect de discret suferin mezondiencefalic


postcritic
Radiografie toracic infiltrat interstiial intercleidohilar i hiliobazal bilateral.

Cord normal radiologic

51

CAZUL I1
DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Nr.c
rt

Medicament
ul

Modul de
prezentare

Mod de administrare

Aciunea
terapeutic

Reacii adverse

Ampicilin

Flacoane 250 i
500 mg

1 g la 24 h / 24 ore
(6,12,18,24)

Antibiotic cu
spectru larg

- coninnd
pulbere pentru
prepararea
soluiilor
injectabile

i.m. n treimea medie a feei


externe a coapsei

Reacii alergice,
urticarie, oc
anafilactic
(foarte rar)

Fenobarbital

Comprimate de
15 mg

Per os 1 cp x 3 / 24 ore (101620)

Sedativ,
hipnotic,
anticonvulsivant

Poate prezenta
fenomene de
excitaie
nervoas, alergie
de tip urticarian

Paracetamol

Comprimate de
500 mg

Per os 1 cp / 24 ore

Analgezic,
antipiretic

Dup
administrare
ndelungat,
erupii cutanate

Plicuri cu granule
de 100 g

2 plicuri / 24 ore

Dizolv
mucusul,
secreiile dense
care se fluidific
i pot fi
expectorate

Tulburri gastro
-intestinale

Fluimicil

cp x 4 ( 8 -12 - 16 20)

n perioada spitalizrii bolnavul primete urmtoarele medicamente:


07.01 14.01. 2013

1+2+3+4

52

CAZUL II
PLAN DE NURSING
Data

7.01

Problema
de
dependen

Obiective

-tuse
productiv

- bolnavul s
aib o bun
respiraie

-dispnee

- tratamentul
tusei

Intervenii

Evaluare

- preiau bolnavul i anun imediat


medicul

-se constat
amelio-rare
- msor funciile vitale i le notez n a respiraiei
40 resp/min
foaia de temperatur
- administrez oxigen pe masc (3-5 P=120puls/
l/min). Oxigenul l umezesc prin min
barbotarea ntr-un flacon cu ap n
amestec cu alcool 70-950-5 ml alcool
la 100 ml ap.
- puncionez o ven de pe faa dorsal
a membrului superior drept i
recoltez snge pentru efectuarea
analizelor de laborator
- administrez la recomandarea
medicului tratament sedativ pentru
linitirea sistemului nervos
- dezobstruez cile respiratorii nainte
de fiecare mas
- supraveghez funciile vitale i
vegetative i am notat n foaia de
temperatura datele obinute

8.01
11.01

-tuse
productiv
-obstrucie
nazal

- bolnavul s
aib o bun
respiraie
- tratamentul
tusei

- administrare de antipiretice i
sedative, antibiotic
-avertizarea mamei pacientului
pentru riscul asumat n cazul c nu
respect indicaia dat
- supraveghez funciile vitale i
vegetative i am notat n foaia de
temperatura datele obinute

-dificultate

- -ajutarea

-respiraia
fiziologic

- am aezat copilul ntr-o poziie mai


nalt pentru a avea o postur care s
uureze respiraia

-mama
copilului
este
preocupat
de ngrijirea
acestuia

-asigur linitea nocturn i condiii de

- evoluia

-ajut mama la efectuarea toaletei


copilului i la schimbarea lenjeriei

12.01

-bolnavul
prezint o
stare de
igien
corespunzt
oare

53

13.01

n a se
odihni

bolnavului n
a se odihni
normal i
linitirea lui
-

confort termic

favorabil

-aerisesc ncperea naintea somnului


nocturn
-supraveghez funciile vitale i
vegetative
- administrez medicamentele
recomandate de medic

14.01

-potenial
de
complicai
e

- s respecte
tratamentul
indicat de
medic

-am administrat tratamentul indicat


de medic
-antibioterapie

- ajutarea
dificultatea pacientului n
n a se
a se recrea
recrea

- afebril
- apetit
normal
-evoluie
favorabil

Sugar de opt luni de sex masculin, cu greutatea de 8.600 g , se interneaz pentru


febr 39C, tuse productiv, la domiciliul prezint convulsii dup un episod febril.
Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate n cursul spitalizrii i
care sunt menionate n tabelul de investigaii se precizeaz diagnosticul de
pneumonie interstiial, convulsii febrile.
n urma tratamentului efect cu ampicilin un gram injectabil / 24 h, fluimicil 2
plicuri / 24 h, paracetamol cp x 4, paracetamol cp x 4, luminal 0,015 1 cp x 3/zi,
dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picturi starea general se amelioreaz.
Copilul este externat cu recomandrile:
-

va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 3/zi

va reveni la control peste 3 luni

54

CAZUL III
A. Culegerea datelor . Interviu
Numele:A

Nr.F.O. 39

Prenumele:B
Vrsta: 9 luni
Naionalitatea:romn
Data internrii: 15.01.2013
Data externrii: 22.01.2013
Diagnosticul la internare: convulsii febrile, broniolit
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, broniolit
B. Motivele internrii:
- febr
- dispnee
- bti ale aripilor nasului
C. Istoricul bolii
Mama copilul susine c dei s-a administrat tratament cu amplicilin 1 g/ 24
ore ( la domiciliu) copilul continu s fac febr, dup care a prezentat convulsii.
Medicul de familie i recomand internarea de urgen pentru investigaii i tratament.
D. Antecedente heredo-colaterale: nu exist
E. Antecedente personale:
- fiziologice - A = 9, alimentat natural, vaccinat conform schemei
- patologice rinofaringit la 3 luni
F. Examen clinic general
Greutate 8900 g, talia 72 cm, FR 60 resp / min,
FC 120 bt./min, temperatura 39,5C, diureza miciuni spontane, urini
normocrome, tranzit intestinal fiziologic
- starea general - influenat
- tegumente i mucoase palide, curate, elastice, discret cianoz perioral i nazal
- esut celular subcutanat normal reprezentat, Turgor ferm
- sistem limfo ganglionar - nepalpabil superficial
- sistem muscular - normotrof, normoton, normokinetic
- aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice, oc apexian n spaiul IV
intercostal stng pe linia medioclavicular
- aparat respirator: dispnee, tiraj intercostal, bti ale aripilor nasului, tuse iritativ,
raluri sibilante pe ambele arii pulmonare

55

- aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare, ficat la rebordul costal, splina
nepalpabil, sonoritate normal, tranzit intestinal fiziologic, apetit pstrat
- aparat urogenital: lojele renale nedureroase, rinichi nepalpabili, miciuni
fiziologice, urini normocrome, organe genitale externe normal conformate
Sistem nervos central - fr semne de iritaie meningian
Organe de sim - normale
Externarea bolnavului
Copil de nou luni de sex feminin, cu greutatea de 8.900 g , se interneaz pentru
febr 39,5C, tuse productiv, la domiciliul prezint convulsii dup un episod febril.
Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate n cursul spitalizrii i
care sunt menionate n tabelul de investigaii se precizeaz diagnosticul de
broniolit, convulsii febrile.
n urma tratamentului efect cu
- paracetamol cp x 4
- fluimicil 1/2 plicuri x 4 / 24 h,
- mpachetri reci
- aport lichidian de 1000 ml /24 ore
- aspirarea secreiilor bronice
evoluia este favorabil
Copilul este externat cu recomandrile:
-

va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 3/zi

va reveni la control peste 3 luni

56

CAZUL III
Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nr. Nevoia fundamental

Problema de dependen

Sursa de dificultate

1.

A respira i a avea o
bun circulaie

Dispnee

Broniolit

2.

A bea i a mnca

Apetit redus

Febra, obstrucie nazal

3.

A elimina

Nu are control sfincterian

Vrsta

4.

A se mica i a menine
o bun postur

Dependent de mam pentru


deplasare

Vrsta

5.

A dormi i a se odihni

Somn necorespunztor
calitativ i cantitativ

Tusea
Febra

6.

A se mbrca i a se
dezbrca

Nu se poate mbrca i
dezbraca

Vrsta

7.

A menine temperatura
corpului n limite
normale

T = 39,5C

broniolit

8.

A fi curat, a-i proteja


tegumentele

Incapacitate de a-i acorda


ngrijiri igienice

Vrsta

9.

A evita pericolele

Risc de complicaii

Procesul infecios

10. A comunica

Nu comunic

Vrsta

11. A-i practica religia

Dependent

Vrsta

12. A se preocupa de
realizarea proprie

Dependent

Vrsta

13. A se recreea

-------

--------

14. A nva

-------

--------

57

CAZUL III
Analize de laborator i alte explorri
Data

Analize efectuate

Rezultate
obinute

Valori normale

12g%

11,82,3g% la 6-11 luni

Hematocrit

31%

30-40% (6-12 spt.)

Globule albe

10.000 /mmc

6000-17500/mmc la 12
luni

Polinucleare

83%

60-70%

Limfocite

12%

30-38%

Monocite

4%

3-8%

Eozinofile

1%

0-4%

VSH

28 mm/h

7-8 mm/h

Calciu ionic

4,7 m Eq/l

5,2-6,0 mEq/l la sugar

Magneziu

1,83 mEq/l

1,2-1,7 mEq/l

Examen sumar de urin

albumin-absent

albumin-absent

glucoz-absent

glucoz-absent

pigmeni biliariabseni

pigmeni biliari-abseni

15.01.2013 Hemoglobin

sediment-sruri
amorfe

sediment rare epitelii


plate

16 I EEG traseu EEG de somn n limitele normale vrstei


Radiografie toracic infiltrat interstiial bilateral.
Cord normal radiologic

58

CAZUL III
DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Nr.crt

Medicamentul

Modul de prezentare

Mod de administrare

Aciunea terapeutic

Reacii adverse

Paracetamol

Comprimate de 500
mg

Per os 1 cp / 24 ore

Analgezic, antipiretic

Dup administrare
ndelungat, erupii
cutanate

Plicuri cu granule de
100 g

2 plicuri / 24 ore

Dizolv mucusul,
secreiile dense care
se fluidific i pot fi
expectorate

Tulburri gastro intestinale

Fluimicil

cp x 4 ( 8 -12 - 16 20)

plic la 6 H ( 6 - 12 18 24)

n perioada spitalizrii bolnavul primete urmtoarele medicamente:


15.01. 22.01. 2013

1+2

59

CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE
Data

15.01

Problema de
dependen
-dispnee
-dificultate n
alimentaie

Obiective

Intervenii

Evaluare

- bolnavul s aib o bun


respiraie

- preiau bolnavul i anun imediat medicul

- alimentaie
corespunztoare

- administrez oxigen pe masc (3-5 l/min). Oxigenul l


umezesc prin barbotarea ntr-un flacon cu ap n amestec P=120puls/min
cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml ap.

- msor funciile vitale i le notez n foaia de temperatur

- puncionez o ven de pe faa dorsal a membrului


superior drept i recoltez snge pentru efectuarea
analizelor de laborator
- administrez la recomandarea medicului tratament sedativ
pentru linitirea sistemului nervos
- dezobstruez cile respiratorii nainte de fiecare mas
- supraveghez funciile vitale i vegetative i am notat n
foaia de temperatura datele obinute

-se constat ameliorare a respiraiei 40


resp/min

60

16.01

-obstrucie nazal

- bolnavul s aib o bun


respiraie

18.01

- administrare de antipiretice i sedative


-avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat n
cazul c nu respect indicaia dat
- supraveghez funciile vitale i vegetative i am notat n
foaia de temperatura datele obinute
-ajut mama la efectuarea toaletei copilului i la
schimbarea lenjeriei

-bolnavul prezint o
stare de igien
corespunztoare
-respiraia fiziologic
-mama copilului este
preocupat de
ngrijirea acestuia

- am aezat copilul ntr-o poziie mai nalt pentru a avea o


postur care s uureze respiraia
19.01
20.01

22.01

-dificultate n a se
odihni

- -ajutarea bolnavului n a -asigur linitea nocturn i condiii de confort termic


se odihni normal i
-aerisesc ncperea naintea somnului nocturn
linitirea lui
-supraveghez funciile vitale i vegetative
- administrez medicamentele recomandate de medic

- evoluia favorabil

-potenial de
complicaie

- s respecte tratamentul
indicat de medic

-am administrat tratamentul indicat de medic

- afebril

supraveghez funciile vitale i vegetative

- apetit normal

-dificultatea n a
se recrea

- ajutarea pacientului n a
se recrea

-evoluie favorabil

Copil de nou luni de sex feminin, cu greutatea de 8.900 g , se interneaz pentru febr 39,5C, tuse productiv, la domiciliul
prezint convulsii dup un episod febril.
Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate n cursul spitalizrii i care sunt menionate n tabelul de investigaii se
precizeaz diagnosticul de broniolit, convulsii febrile.n urma tratamentului efectuat cu - paracetamol cp x 4, - fluimicil 1/2 plicuri x 4
/ 24 h, - mpachetri reci, - aport lichidian de 1000 ml /24 ore , - aspirarea secreiilor bronice.
Evoluia este favorabil.
Copilul este externat cu recomandrile: va continua tratamentul cu luminal 0.015 g 1 tb x 3/zi, va reveni la control peste 3 luni

61

CAPITOLUL IV
ANEXE
Tablou clinic

febr: n general cu valori de 39,5C, dar 25% din CF se observ la valori de 3839C.
n 25% convulsiile sunt primul simptom al bolii
convulsiile survin frecvent n prima or de febr subit
convulsii generalizate n CF simple i focale n CF complexe
durata: < 15 minute n cele simple i > 15 minute n cele complexe
CF complexe pot fi urmate de parez tranzitorie unilateral ( paralizie Todd)
examinarea clinic trebuie s urmreasc i detectarea cauzei febrei la copil
(rinofaringit, otita medie acut, pneumonie, gastroenterite, ITU, etc.)

Puncia lombar: controversat

Indicaia de PL trebuie INDIVIDUALIZAT

obligatorie la copii sub 12 luni;

recomandat la copii sub 18 luni;

obligatorie cnd exist cea mai mica suspiciune de meningit (la sugar i copilul
mic semnele meningiene pot lipsi);

se efectueaz dup CF complexe;

recomandat atunci cnd ntrzie nsntoirea;

62

EEG

Nu este indicata dup prima convulsie febril; nu are un rol predictiv privind o
posibil epilepsie n viitor
-

EKG
CT/ RMN cerebrala indicate n:
CF complexe
Semne de hipertensiune intracranian
Posibil traumatism n antecedente
Posibil malformaie cerebral (sugerat de
microcefalie, spasticitate)

63

CONCLUZII ASUPRA LUCRRII


Am nceput lucrarea cu notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nervos.
n capitolul I, am prezentat date descriptive privind convulsiile febrile la
copil, respectiv: definitie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic,
explorari, evolutie si prognostic, tratament.

CF trebuie considerate ca un sindrom convulsiv reactiv si nu ca un adevarat


sindrom epileptic (Engel, 2001)
Copilul poate deveni incontient i are spasme musculare n diverse zone ale
corpului
CF sunt declanate de febr ridicat
Dureaz de regul mai puin de 5 min, dar se pot prelungi pn la 15 minute
Apar de regul ntre vrsta de 5 luni i 5 ani
Trebuie s ne asiguram c copilul respir iar n timpul convulsiilor s avem grij s
nu se vtmeze
Reducem febra de ndat ce apare pentru a preveni C.F
CF sunt frecvente la sugari i copilul mic reprezennd o urgen medical, de aceea
este necesar a se aplica un tratament precoce.
Copilul care a prezentat convulsii trebuie urmrit pentru a observa eventualele
sechele
Rolul asiasistentei medicale este de a urmrii aceti copii, de a colabora cu medicul
i familiile copiilor pentru aplicarea unei profilaxii corecte a acestor convulsii i a
eventualelor urmri de preferat cu anticonvulsivante de ultim
generaie(DESITIN)

n capitolul II am descris ngrijirea bolnavilor n timpul spitalizarii cu referire la copiii


cu convulsii febrile . n subcapitolul II.9 am descris trei
tehnici de ngrijire aplicate n planul de ngrijire a bolnavilor .
Capitolul III cuprinde ngrijirea a trei copii cu convulsii febrile pe care iam
urmarit pe tot timpul spitalizarii si la ngrijirea carora am contribuit
personal.
Cei trei copii au fost supusi ngrijirilor medicale, conform atributiilor
asistentei medicale, ei parasind spitalul cu o stare ameliorata si cu indicatii
privind masurile pe care trebuie sa le respecte, masuri ce au fost consemnate n
lucrare.

64

Educaia i consilierea familiei


- Educaie sanitar primul ajutor pe care familia trebuie s l acorde copilului
-

Parinii necesit un suport psihologic important

Convulsiile febrile: nu aduc prejudicii dezvoltrii neuro-psihice; nu determina


retard neuro-psihic; nu determin tulburri de comportament

Riscul de epilepsie dupa o CF simpla = 2-4%; riscul de epilepsie dupa o CF


complexa = 5-10%)

Lucrarea se ncheie cu concluziile si bibliografia consultata pentru


elaborarea lucrarii ngrijirea copiilor cu convulsii febrile.

65

BIBLIOGRAFIE

1. Balt G, Stnescu M. O, Kyowski A, Titirc L Tehnici speciale de


ngrijire a bolnavilor, Editura medical, Bucureti 1998
2. Puericultur i Pediatrie, Editura medical, Bucureti, 1997
3. Borundel C. Manual de medicin intern pentru cadre medii, Editura
ALL, 1997, Bucureti
4. Enescu L Farmacologie , Editura Dimitrie Cantemir , Trgu Mure
1998
5. Gherasim L. Medicin intern, vol. I, Editura medical, Bucureti, 2000
6. Hulic I - Fiziologie, Editura medical, Bucureti, 1999
7. Iftimie M. , Niculescu G. Compendiu de anatomie, Editura tiinific i
enciclopedic, Bucureti 1988
8. Mozes C. Tehnica ngrijirii bolnavilor, Editura medical, Bucureti,
1998.
9. Pun R. Medicin intern, Editura didactic i pedagogic, Bucureti
10. Titirc L. - Ghid de nursing, Editura Viaa medical romneasc,
Bucureti, 1999
11. Agenda medical Editura medical Bucureti 1998

66