Sunteți pe pagina 1din 63

Cuprins

ARGUMENT..............................................................................................................................2
CAPITOLUL I. Noiuni de anatomie i fiziologie a sistemului nervos................................3
I.1. Cile sensibilitii.................................................................................................................7
I.2. Noiuni de semiologie...........................................................................................................8
CAPITOLUL II. Prezentarea afeciunii: Epilepsia.............................................................12
II.1. Definiie.............................................................................................................................12
II.2. Clasificare..........................................................................................................................13
II.3. Etiologie............................................................................................................................13
II.4. Simptomatologie...............................................................................................................14
II.5. Diagnostic Paraclinic.........................................................................................................17
II.6. Diagnostic diferenial........................................................................................................18
II.7. Tratament medicamentos...................................................................................................19
II.8. Tratament igieno-dietetic...................................................................................................21
II.9. Aspecte de profilaxie.........................................................................................................21
CAPITOLUL III. Proces de ngrijire....................................................................................24
III.1. Cazul A.............................................................................................................................24
III.2. Cazul B.............................................................................................................................40
III.3. Cazul C.............................................................................................................................52
CONCLUZII desprinse din particularitile de ngrijire a celor trei pacieni........................66
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................67

ARGUMENT

Am ales aceasta tema EPILEPSIA deoarece este cea mai raspandita dintre bolile
neurologice afectand circa 65 milioane de persoane de pe glob. Aceasta afecteaza1% din
populatie pana la varsta de 20 de ani si 3% pana la varsta de 70 de ani.
Este stiut faptul ca

bolnavii epileptici ridica si in prezent probleme de reabilitare, de

reincadrare in familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmitati corporale. Daca in


Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginalizat social, fiind considerat 'demonizat', in
prezent acesta este inca frustrat la alegerea profesiei, la alegerea si primirea functiilor, la
incadrare. Fata de cei valizi si cu aceeasi pregatire, in acceiasi masura epilepticului ii sunt
limitate posibilitatile de participare la activitati culturale, sportive, artistice, jocuri distractive,
Toate acestea, ca si tendinta de izolare cauzata de anxietate, de tema de a nu face vreo criza,
fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte exclus din multe satisfactii si bucurii
ale vietii.
Aceasta situatie poate si, trebuie sa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se
adreseaza in aceeasi masura bolnavului cat si anturajului acestuia. In special o instruire
adecvata a anturajului ar duce la popularizarea ideii ca epilepsia, departe de a fi o boala
rusinoasa, este o afectiune ca oricare alta; ar face mai eficienta supravegherea bolnavului
privind respectarea dietei si a regimului de viata prescris; ar duce, nu in ultimul rand, la
inlaturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimtit de bolnav si in consecinta,
la cresterea calitatii vietii bolnavului.

CAPITOLUL I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A SISTEMULUI


NERVOS

Funcionalitatea organismului depinde de funciile izolate ale diferitelor organe,


coordonate, controlate i conduse de sistemul nervos. Acestea coordoneaz activitatea tuturor
organelor, precum i relaiile organismului, ca ntreg, cu mediul extern.
Datorit coordonrii i reglrii nervoase menionate, organismul se comport ca o unitate
funcional. Proprietatea sistemului nervos de a realiza aceast coordonare se numete funcie
integrativ. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul de
integrare propriu-zis, care subordoneaz i funciile celorlalte etaje, este scoara cerebral. Se
deosebesc un sistem nervos vegetativ i un sistem nervos al vieii de relaie, alctuit din
sistem nervos central i sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos vegetativ nu este cum se credea n trecut un sistem autonom,
independent. Este o component a sistemului nervos, care i poate desfura activitatea i
independent de voin. Activitatea sa este reglat De segmentele superioare ale sistemului
nervos central i n mod special de scoar. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz activitatea
organelor interne: btile inimii i presiunea sanguin distribuia sngelui, frecvena
micrilor respiratorii, secreia etc.
Cele dou componente ale sistemului nervos vegetativ simpaticul i parasimpaticul
exercit asupra fiecrui organ aciuni antagoniste :unul stimuleaz cellalt inhib. Excitaia
simpatic mrete catabolismul, deci crete cldura, glicemia, accelereaz btile inimii,
diminu circulaia periferic i crete circulaia central. Parasimpaticul are aciune
antagonist: el crete anabolismul.
esutul nervos este constituit din dou elemente eseniale: neuronul(celul nervoas
propriu zis) i esutul de susinere.
Neuronul unitatea anatomo - funcional a sistemului nervos este alctuit din corpul
celular i prelungirile sale. Acestea sunt: Axonul (prelungire de obicei unic i lung, prin care
influxul nervos pleac de la celul i Dendritele prelungiri scurte, prin care influxul vine la
celul. Fibra nervoas este continuarea axonului i este construit dintr-un fascicul de
neurofibrile , numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin. Prin intermediul fibrelor
nervoase se realizeaz legtura ntre doi neuroni, legtur care poart denumirea de sinaps.
Circulaia influxului nervos la nivelul sinapsei se face ntr-o singur direcie, de la cilindrax,
3

spre dendrite i corpul celular. Energia care circul de-a lungul fibrei nervoase se numete
influx nervos. Dup sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent care conduce
impulsul de la periferie ctre centru (calea senzitiv) i un neuron eferent (calea motorie) care
conduce impulsul de la centru aspre periferie.
Sistemul nervos periferic, este alctuit din fibre nervoase i organe terminale,
deservete informaia. La modificri corespunztoare de mediul extern sau intern, deci la
stimuli diferii, se produc excitaii(n organele terminale senzitive), transmise prin fibre
nervoase spre centru. Excitaiile mediului extern i excitaiile pornite de la muchi, tendoane,
articulaii, periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieii de relaie, iar
excitaiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. Aceste
senzaii sunt recepionate de organele specializate, numite receptori, care pot fi:
exteroceptori , care culeg excitaiile pornite de la mediul extern, proprioceptori, care culeg
excitaiile de la muchi, tendoane, articulaii etc. i interoceptori, care culeg excitaiile
viscerale. Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori i vegetativi. Pe calea lor vin
informaiile de la periferia corpului sau din organismele interne, .Din nervii periferici fac
parte nervii cranieni, n numr de 12 perechi i nervii rahidieni.
Sistemul nervos central este alctuit din encefal, care este format din cele dou
emisfere cerebrale, formaiunile de la baza creierului, trunchiul cerebral, cerebel i mduva
spinrii.
Emisferele cerebrale prezint partea cea mai dezvolt a sistemului nervos.Fiecare
dintre ele cuprinde cte patru lobi: frontal, parietal, temporal i occipital. Acetia sunt
mprii prin anuri n circumvoluii. Encefalul este format din substana cenuie i substana
alb. Substana cenuie prezint diferite forme i dimensiuni, alctuind la suprafa scoara
cerebral, iar n profunzime nucleii centrali. n scoar se gsesc 14 milioane de celule.
Substana alb a emisferelor cerebrale este format din fibre nervoase care realizeaz
legtura ntre deferitele zone corticale(fibre de asociaie), legtura ntre cele dou emisfere
(fibre comisurale corpul calos), i legtura ntre diferite etaje ale sistemului nervos
central(fibre de proiecie). Coordonnd funcionarea sistemului nervos, scoara cerebral
controleaz ntreaga activitate a organismului. Ea deine n primul rnd
Funcia

de

reprezentare

selecionare,

de

elaborare

gndirea(raionamentul),denumit de Pavlov activitate nervoas superioar.

ideilor

La nivelul scoarei se realizeaz integrarea superioar, cu alte cuvinte, adaptarea


organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu finee i precizie, precum i
legtura dintre diferitele pri ale organismului.
Lobul frontal, care corespunde circumvoluiei frontale ascendente, este sediul
neuronului motor central, deci sediul micrilor voluntare. Leziunile lobului frontal se
nsoesc de tulburri motorii(paralizii), tulburri n articulaia vorbirii(disartrie sau anartrie),
tulburri de comportament.
Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitii generale. La acest
nivel se realizeaz sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor
nsoi deci de tulburri privind aprecierea volumului i a formei obiectelor, a greutilor,
privind discriminarea tactil etc. Distrugerea total duce la agnozie tactil, adic la ne
recunoaterea prin pipit a obiectului respectiv.
Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. Leziunea sa se poate
nsoi de surditate verbal, halucinaii auditive, tulburri de echilibru, imposibilitate de a
nelege scrisul, incapacitate de utilizare uzual a obiectelor i de efectuare a gesturilor
obinuite; uneori este pierdut nelegerea semnificaiei cuvntului vorbit sau scris.
Lobul occipital este sediul captului cortical al analizatorului vizual. Lezarea sa duce
la tulburri de orientate n spaiu, tulburri de vedere (halucinaii vizuale) etc.
Formaiunile de la baza creierului sunt diencefalul i corpii striai.
Diencefalul este alctuit n principal din: talamus, staia cea mai important de releu
pentru toate fibrele senzitive care merg spre scoare cerebral (leziunile talamusului produc
grave tulburri de sensibilitate), i hipotalamusul, coordonatorul sistemului vegetativ i al
sistemului endocrin. Corpii striai, formai dintr-un numr de nuclei de substan cenuie, au
un rol deosebit n realizarea micrilor autonome i a tonusului muscular, fiind segmentul cel
mai important al sistemului extrapiramidal. Leziunile acestora duc la apariia unor tulburri
ncadrate n noiunea generic de sindrom axtrapiramidal.

Trunchiul cerebral este prima poriune cuprins n cutia cranian, n prelungirea


mduvei spinrii. Are un rol deosebit de important, aflndu-se la rspntia dintre emisferele
cerebrale i cerebel. Este alctuit de sus n jos de pedunculii cerebrali, protuberana inelar i
bulbul rahidian, care face legtura cu mduva spinrii.

Cerebelul, aezat n fosa posterioar a cutiei craniene, este alctuit din dou emisfere
laterale, cu rol n coordonarea motorie, i o regiune median, care contribuie n mod deosebit
la meninerea echilibrului, numit vermis. Funcia sa principal const n reglarea tonusului
muscular i n coordonarea micrilor.
Mduva spinrii ultima poriune a sistemului nervos central este adpostit n canalul
rahidian i se prezint sub forma unui cilindru de substan nervoas, care ncepe de la bulb i
se ntinde pn la L2. Este mprit n dou jumti simetrice, fiind format din substan
alb i substan cenuie. Substana cenuie este situat central i mbrac aspectul literei H.
Coarnele anterioare ale substanei cenuii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele
laterale au funcii vegetative.
Substana alb este alctuit din: ci motorii descendente i ci senzitive ascendente.
Leziunile mduvei provoac grave tulburri senzitive, motorii i vegetative. La nivelul
mduvei, din cele dou rdcini anterioar(motorie) i posterioar (senzitiv) se formeaz
nervii rahidieni. Pe traiectul rdcinii posterioare exist o umfltur, ganglion spinal, care
conine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. Nervii rahidieni dau natere
nervilor periferici.
Cile motorii. Sistemul motor cuprinde trei elemente: neuronul motor central,
neuronul extrapiramidal i neuronul periferic.
Neuronul motor central formeaz calea piramidal. Fascicolul are corpurile celulare
situate n scoara circumvoluiei frontale ascendente. Axonii lor alctuiesc calea piramidal i
se termin n coarnele anterioare ale mduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic,
cu excepia unor fibre scurte care se termin n nucleii de origine ai nervilor cranieni, la
nivelul trunchiului cerebral. Fascicolul piramidal este format din fibre, care au deci o lungime
i un traiect diferit
Neuronii axtrapiramidali formeaz calea extrapiramidal, care este o cale motorie
indirect. Corpurile celulare i au originea n nucleii cenuii centrali, nucleul rou, locus
niger. Cile descendente se termin n coarnele anterioare ale mduvei prin diferite fascicule.
Neuronul motor periferic este poriunea terminal a cii motorii. Corpurile celulare se
gsesc n coarnele anterioare ale mduvei, iar axonii trec prin rdcina anterioar n nervii
periferici, terminndu-se n muchi. Legtura ntre muchi i nerv se face la nivelul unei
formaiuni de tip sinaptic, numit plac motorie. Neuronul motor periferic primete excitaii
att pa calea neuronului motor central, ct i a neuronului extrapiramidal i a arcului reflex

medular. De aceea se mai numete i calea final comun. n leziunea neuronului motor
periferic sunt pierdute toate categoriile de micri.

I.1. Cile sensibilitii

Informarea sistemului nervos asupra varietilor mediului extern i intern se realizeaz


prin existena la periferie a unor receptori specializai pentru toate tipurile de sensibilitate. Se
disting: o sensibilitate elementar i una sintetic.

Sensibilitatea elementar cuprinde:


-

sensibilitatea superficial sau cutanat, pentru tact, cldur i durere(termic,


tactil, dureroas):

sensibilitatea profund sau proprioceptiv, care provine din muchi,


tendoane, ligamente, oase i articulaii;

sensibilitate visceral(interoceptiv), sub controlul sistemului nervos


vegetativ.

Cile sensibilitii, printr-o nlnuire de trei neuroni, alctuiesc calea sensibilitii


termo-algice, a sensibilitii tactile, profund contient, profund incontient(relaii
despre tonus i echilibru).
Primul neuron se gsete pe traiectul rdcinii posterioare a nervului rahidian, n
ganglionul spinal i n ganglionii anexai nervilor cranieni.
Al doilea neuron transmite excitaia senzitiv la talamus.
Al treilea neuron este poriunea cilor senzitive cuprins ntre talamus i circumvoluia
parietal ascendent.

I.2. Noiuni de semiologie

Examenul unui bolnav cu afeciune neurologic cuprinde: interogatoriul, examenul


fizic i examene paraclinice.
Interogatoriul trebuie s cerceteze sistematic simptomele de care se plnge
pacientul(durere, tulburri de mers), tulburri sfincteriene, de limbaj i psihice(afectivitate,
atenie, raionament, voin, memorie, orientare n timp i spaiu, comportament).
Examenul fizic este examenul neurologic propriu zis i se face de obicei, ntr-o anumit
ordine.

Examenul sensibilitii face necesar colaborarea bolnavului i se ncepe cercetnd


tulburrile, subiective care eventual pot exista: senzaii de nepturi, furnicturi,
amoreli, dureri spontane, etc. dup care se cerceteaz sensibilitatea obiectiv. Secere
8

bolnavului s nchid ochii i se exploreaz succesiv sensibilitatea superficial (tactil,


termic i dureroas), profund i complex. Sensibilitatea tactil se exploreaz
punnd n contact tegumentele cu pulpa degetului sau cu o bucat de vat;
Sensibilitatea dureroas nepnd tegumentele cu un ac ; Sensibilitatea termic
aplicnd succesiv pe tegumente dou eprubete cu ap cald i ap rece, cernd
bolnavului s comunice imediat senzaia resimit. Examenul sensibilitii se
completeaz cu cercetarea simului sterognostic, care const n recunoaterea unui
obiect prin atingere, cu ochii nchii.

Examenul motilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor prin studiul


micrilor active i al forei musculare segmentare. Se ncepe examenul cernd
bolnavului s execute micri de flexie, extensie, abducie, rotaie, i se observ dac
acestea se execut cu uurin sau nu. Fore muscular segmentar se cerceteaz
cernd bolnavului s execute micri, n timp ce examinatorul se opune n efectuarea
lor. Modificrile patologice poart urmtoarele denumiri: parez(slbire a forei
musculare), paralizie(absena complet a forei musculare), hemiplegie(paralizie a
unei jumti de corp), paraplegie(paralizie a prii inferioare a corpului),
monoplegie(paralizie a unui singur membru), tetraplegie(paralizie a celor patru
membre). Paraliziile se datoreaz

lezrii cii piramidale sau a neuronului motor

periferic.

Examenul tonusului muscular se realizeaz cernd bolnavului s-i relaxeze complet


membrul examinat, n timp ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru,
cercetnd rezistena muscular i amplitudinea micrii. Tonusul normal este
caracterizat printr-o slab rezisten. Prin hipertonie sau contractur muscular crete
rezistena . Hipertoniile musculare se ntlnesc n leziuni piramidale sau
extrapiramidale, iar hipotonia n leziunile neuronului motor periferic i n leziunile
cerebelului.

Examenul contraciilor i al micrilor voluntare. Micrile autonome fiziologice


clipitul, pendularea membrelor n mers etc. sunt diminuate sau abolite n
sindroamele extrapiramidale(boala Parkinson). Contraciile i micrile involuntare
apar, de asemenea n numeroase boli sub diferite forme:
1. Tremurturi: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescene, scleroza n
plci;
2. Contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos;
9

3. Micri coreice(micri involuntare dezordonate, brute i rapide):coree;


4. Micri

atetozice(micri

involuntare

lente,

care

se

schimb

fr

ncetare):lezri extrapiramidale;
5. Convulsii tonico- clonice: apar n crizele epileptice.

Coordonarea micrilor este facultatea de a pune n aciune mai muli muchi


pentru a efectua o micare. Se realizeaz prin mecanisme complexe, la care
particip cerebelul, aparatul vestibular, trunchiul cerebral i scoara cerebral. Se
studiaz cernd bolnavului s execute anumite micri ca : aducerea indexului pe
vrful nasului, a clciului

pe genunchi, sau executarea rapid de gesturi

alternative( micri rapide de supinaie i pronaie). Tulburrile de coordonare


poart denumirea de ataxie i pot fi provocate de leziuni cerebeloase.

Examenul staiunii i al mersului implic nu numai coordonarea micrilor, dar i


echilibrarea acestora. Se examineaz observnd bolnavul n ortostatism, pa vrful
picioarelor sau pe clcie, precum i caracterul mersului. Mersul are unele
caractere care adesea precizeaz diagnosticul. n tabes, mersul este necoordonat,
bolnavul aruncnd picioarele i lovind pmntul cu clciele; n hemiplegie n faza
de recuperare gamba este rigid, membrul inferior este ntins, aspectul este de
mers cosind.

Examenul echilibrului se face n ortostatism, cernd bolnavului s-i lipeasc


picioarele: dac-i pierde echilibrul n timp ce st cu ochii deschii, tulburarea este
de natur cerebeloas, dac-i pierde echilibrul

numai la nchiderea ochilor

(semnul Romberg pozitiv), leziunea este fie vestibular fie spinal.

Examenul reflexelor comport cercetarea reflexelor osteo- tendinoase, cutanate, de


postur i patologice. Acestea se examineaz prin percuie, cu ciocanul de reflexe.
Reflexele

cutanate cele mai importante sunt: reflexul cutanat abdominal(contracia muchilor


abdomenului prin atingerea peretelui abdominal cu partea ne ascuit a unui ac) i
reflexul cutanat plantar (la excitarea marginii externe a plantei cu un ac, apare
flexia degetelor).

10

Examenul troficitii ofer de asemenea informaii importante: Atrofiile musculare


sunt n general, de origine periferic( poliomielit). Cnd se nsoesc de fibrilaii
musculare, sunt de natur medular.

Examenul limbajului const n punerea n eviden a tulburrilor de vorbire.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA AFECIUNII: EPILEPSIA


11

II.1. Definiie
Termenul de epilepsie deriv din cuvntul grecesc ,, care nseamn a fi
luat prin surprindere i indic o modalitate de reacie a creierului la stimuli foarte variai ce
se traduce clinic prin crize cu debut brutal i neateptat.
Epilepsiea este o manifestare convulsiva paroxistica, cu debut si sfarsit
brusc,caracterizata (in cazul crizelor majore ) de pierderea constientei ,insotita de convulsii
tonico- clonice.

Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descrcri

neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent i interactiv, manifestat prin


crize brusce cu tulburarea intermitent a unor funcii cerebrale, cele mai adesea nsoite de
alterarea contiinei.Criza epileptica este un episod paroxistic avand ca manifestare clinica
modificari in activitatea motorie ,a senzatiilor,emotiilor memoriei sau/si a constientei,datorat
unei descarcari electro-chimice anormale la nivel cerebral.

II.2. Clasificare
12

A. Crize generalizate:
1.

neconvulsive: absente tipice (petit mal);

2.

convulsive: mioclonice; tonice, clonice, tonico-clonice de afectare a constientei

B. Crize partiale sau focare


1. Crize partiale simple (fara pierderea constientei): somatomotorii, senzoriale, vegetative;
2. Crize partiale complexe: ( cu alterarea cunostintei )psihomotorii, psihosenzoriale,
dismenzice,ideatice, afective psihice
C. Crize epileptice neclasificabile
Includ toate crizele care nu pot fi clasificate din cauza datelor incomplete sau care nu
concord cu clasificarea prezentat, cum ar fi de exemplu unele crize neonatale.

II.3. Etiologie

Nou-nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia,hipocalcemia), anoxia sau


hemoragia cerebrala la nastere, malformatii cerebrale majore;
Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare,
degenerative, tulburari de dezvoltare
(displazii), infectii ale sistemului nervos central;
Copil mare, adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale,
infectioase;
Adult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, toxice
(alcool, droguri), infectioase, degenerative;
Vrstnic: boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori (primitive sau
metastatice), traumatisme, boli degener
II.4. Simptomatologie

13

Crize generalizate:
Tipuri de epilepsie cu perderea stari de constia

Criza majora ( grand mal)

Se caracterizeaza princ crize convulsive cu perderea stari de cunostinta :


Criza majora cuprinde urmatoarele faze :
-

Faza prodromala

Poate aparea cu cateva ore sau cateva zile inaintea crizei ,cu urmatoarele manifestari : motor,
senzitiv, vegetativ, tulburri psihice.Bolnavii sunt contieni de aceste simptome. Simptomele
care apar n prodom, de tip motor-mioclonii localizate ntr-un anumit segment, de tip
vegetativ (cscat, strnut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amoreli), tulburri de auz
(acufene), tulburri de vedere (puncte strlucitoare), gust, miros neplcut, tulburri psihice,
depresie, indispoziie, anxietate, euforie, nelinite.
-

Aura epileptica

Aura precede criza cu secunde, zeci de secunde. Se manifesta complex, poate fi somatica,
viscerala, senzoriala sau psihica. Este important pentru ca prin repetitie este un semnal foarte
clar pentru epileptic, pentru pacient, faptul ca urmeaza sa se declanseze criza.
Aura somatica inseamna parestezii cu senzatia de curentare si rar poate sa apara dureri
Aura viscerala senzatia de epigastru crampe, tensiune ce urca din stomac in gat.
Aure viscerale cardiace palpitatii, dureri precordiale (anginoase
Aure viscerale cefalice cefalee
Aure viscerale gustative aparitia de gustari neplacute
Aure viscerale olfactive - mirosul
Aure viscerale vizuale vede culori, scantei, stelute
Aure viscerale auditive - sunete
14

Aure viscerale vestibulare ameteli


Aura psihica poate fi cateodata complexa; apare starea de vis . Inainte de declansarea
crizei , bolnavul emite un strigat, apoi este urmat de cadere.
Aura nu apare insa intotdeauna: Debutul este in general brusc: paloare brusca,perderea
cunostintei si prabusirea pacientului
Urmata imedeat de:
-

Convulsie tonica, dureaza15-20 de secunde .Bolnavul este palid, prezinta contractie

bilaterala tonica a tuturor muschilor ,picoarele intinse , bratele flectate ,maxilarul inclestat .
Globii oculari sunt deviate in sus , pupilele se dilata si devin fixe, cianoza, apnee .

Convulsi clonice dureaza 1- 2 minute. Bonlavul prezinta miscari violente anarhice ale

membrelor ,capului , urmate de mucarea limbii i apariia la nivelul gurii a unei spume
abundente i uneori sanguinolente, emisiuni involuntare de urin i materii fecale .
Dupa faza clonica bonlavul pare ametit, confuz ,prezinta cefalee,dureri musculare
,respiratie zgomotoasa.Uneori criza eate urmata de stare comatoasa sau de un somn profund
cu reflexe abolite. Dupa revenire amnezia crizei este completa.

Criza minora (petit mal)


Accesul este de scurt durat (10 -20 secunde), suprimarea contiinei nu este urmat
de cdere i convulsii. Bonlavul isi intrerupe activitatea persistand doar activitatile
autonome( mersul , deglutitiea amestecatu)
15

Starea de rau epileptic


Se manifesta ca si la criza majora ,dar in acest caz crizele tomnico- clonice se repeta si
pacientul ramanand in stare de inconstienta. Precipitat de ntreruperea brusc a
tratamentului,traumatisme, infectii, intoxicatii. Crize tonico-clonice (cu predominanta
fazei tonica )repetate timp de cteva ore pn la 1-2 zile, fr recptarea complet a
strii de constient n acest timp; Tulburri vegetative severe ce pot antrena decesul
bolnavului: respiratorii (tahipnee, respiratie periodic, secretii traheo-bronsice
abundente, chiar edem pulmonar acut, stop respirator), circulatorii (hiper-tensiune n
criz, apoi hipotensiune intercritic pn la colaps), hipertermie;
Com postcritic prelungit (pn la 24 de ore), urmat de o revenire lent la starea de

constiena.
Crize mioclonice sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor
corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timp

Crize partiale sau focare;


In categoria crizelor partiale cele mai importante din frecventa si complexitatea
simptomelor sunt:
Crizele epileptice temporale: se numesc astfel deoarece aparitia lor este rezultatul existentei
unui focar epilleptogen, la nivelul unuia din lobii temporali. Crizele temporare se
caracterizeaza prin aparitia unor tulburari paroxistice senzoriale, motorii, psihice, complexe,
dar far convulsii.
Accesul epileptic temporar se poate manifesta clinic sub forma de:
-crize psiho-senzoriale-vizuale, auditive, olfactive, gustative; in cursul acestor crize
bolnavii au diverse iluzii sau halucinatiiin domeniul sensorial, respective. Unii simt mirosuri
sau gusturi de obicei neplacute, altii aud cuvinte, conversatii, melodii, iar altii vad scene sau
personae, diverse deformate, micsorate sau marite, imagini ireale de vis;
-crize psiho-motorii manifestate prin aparitia unor miscari automate care se repeta pe
toata durata accesului: miscari de masticatie, sugere, frecarea maijnilor, asezarea hainelor, a
patului, mers automat, etc.
-crize affective, constau din aparitia brusca a unor stari de intense neliniste , furie,
frica , euforie, a unor crize de ras, depresiune, etc.
16

tot din categoria crizelor partiale fac parte si crizele partiale motorii.

Crizele partiale motorii [epilepsia jacksoniana]


Se caracterizeaza prin aparitia convulsiilor partiale cu tendinta la iradiere si fara
pierderea constiintei.Convulsiile [clonii] incep la una din maini- de obicei la police sau
aratator-si se extend la tot membrul superior, treptat pot cuprinde membrul inferiopr si
muschii hemifeteide aceeasi parte. In unele cazuri convulsiile trec si de partea opusa si
sfarsesc ca si criza majora cu pierderea constiintei si convulsii generalizate. Alteori criza
incepe la muscii fetei [ orbicularul buzelor sau al pleoapelor] si iradiaza apoi catre membrele
de aceeasi parte. Mult mai rar copnvulsii le incep la nivelul piciorului si se extend ulterior in
sus, catre membrul superior si fata. Crizele jacksoniene pot fi si sensitive fara clonii. Ele se
manifesta sub forma unor parastezii cu aceeasi topografie si la fel de raspandite ca si
convulsiile .Cand cloniile sau paroxismele sensitive raman cantonate la o anumita regiune sau
grup muscular [fata , mana, in membru] fara sa iradieze i fr ca bolnavul s-i piard
contiena vorbind de crize focare.

II.5. Diagnostic Paraclinic

masurarea TA;

punctie lombara si examenul LCR obligatorii la primul episod convulsiv cu febra la toti
copiii sub 2 ani. Se cerceteaza aspectul macroscopic, tensiunea, citologia, albuminele,
clorurile, glucoza, determinari bacteriologice si virusologice;

examenul FO evidentiaza hemoragii retiniene (in hematomul subdural), corioretinita (in


lues, toxoplasmoza), tuberculi coroidieni (in lues), retinita pigmentara, etc.;

radiografia craniana: fracturi ale calotei, semne de HTIC (dehiscenta suturilor la copilul
mic, impresiuni digitale la copilul mare);

o serie de alte explorari imagistice: encefalografia gazoasa, cisternografia, arteriografia


cerebrala, etc., au indicatii limitate si sunt greu accesibile;
17

- EEG este recomandat in evaluarea primei crize epileptice neprovocate avand in vedere
procentul de anomalii detectate (27%) ce poate fi asociat cu riscul de recurenta, precum si
aportul investigatiei clasificarea crizelor epileptice (B)
- Investigatia imagistica CT sau IRM cerebral este recomandata in evaluarea primei crize
epileptice dat fiind faptul ca identificarea anomaliilor structurale (in 10% dintre cazuri) se
asociaza cu riscul de recurenta (B)
- Testele biochimice (glicemie, HLG, ionograma sanguina), examenul LCR si testele
toxicologice nu sunt recomandate a fi efectuate de rutina ci numai in situatii clinice speciale
(D)

II.6. Diagnostic diferenial

Convulsiile febrile frecvente la copilul de 1-3 ani. n primel ore de la declanarea febrei,
puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezint o singur criz, nu respect
succesiunea fazelor din criza epileptic.
Crize de spasmofilie (tetanie) se pot nsoi de pierderea cunotinei, cdere, dar nu respect
succesiunea fazelor din criza epileptic, nu prezint faza stertoroas, nu are semne
neurologice.
Crize dismetabolice are tablou semnificativ: bolnavul este flmnd nainte de cdere, este
anxios, nelinitit, are transpiraii reci. Glicemia este sczut. EEG normal.
Crize uremice ureea este crescut, bolnavul prezint antecedente renale. Crizele sunt tipice,
nu respect succesiunea din criza epileptic, nu prezint amnezia crizei. EEG normal.
Crize de pierdere a cunotinei cu contracturi tonico-clonice dup aciunea unor factori:
electroocm cu electrocuie, insolaie (edem cerebral). Criza nu prezint toate fazele din criza
epileptic, factorii care acioneaz se cunosc.
Crize alcoolice.
Crizele de isterie prezene mai frecvente la femei, sunt declarai de factori psihici, n
prezena anturajului pentru a impresiona. i alege locul pentru cdere. Poate fi scoas din
criz prin excitani puternici (udare cu ap, ciupire, plmuire, compresiune pe oase). Nu are
semne neurologice, nici modificri EEG.
18

II.7. Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, este administrat fr


ntrerupere ani de zile i dup dispariia fenomenelor paroxistice.
Tratamentul de elecie n paroxismele de tip grand mal
Fenobarbitalul (luminalul) anticonvulsivant n doz mic 0,10 g seara (dac crizele sunt
nocturne) sau dimineaa (dac crizele sunt diverse) sau fracionat n 2-3 prize doza este mai
mare: 0,20 0,30 g/24 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital somnolena se corecteaz
cu doze mici de amfetamin, efedrin. Efecte secundare: edeme ale feei, dermatit,
eritematoas, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 0,50 g/24 h.
Primidona doz de 1,50 2 g/24 h. Poteneaz efectele fenobarbitalului, de aceea nu se
asociaz cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) doz de 1,50 2 g/24h.
Efecte toxice: deprimarea funciilor hematogene. Se asociaz cu fenobarbitalul i hidantoina,
pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).
Tratamentul de elecie n crizele petit mal
Trimetadiona: 0,90 2 g/zi n doze fracionate. Stimuleaz apetitul i crete capacitatea de
munc. Criza dispare n decurs de 72 h. Nu se asociaz cu hidantoina. Se mai recomand:
Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).
Medicaia discontinu :
Sruri de brom (0,50 1 g/zi), 3 6 zile/lun n mod discontinuu.
Acetazalamida (0,50 3 g/zi), 3 6 zile/lun
Sulfat de magneziu inhib excitabilitatea neuronal, efect antiedematos. Se administreaz
I.V. 3 6 zile/lun n soluie de 25%, 10, 20 ml.
Pneumoterapia cerebral se extrage 30 70 ml LCR i se introduce aceeai cantitate de aer,
de 2 3 ori n 3 6 luni.
19

Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil n cazul tulburrilor psihice.


Tratamentul strii de ru epileptic
Const n:
-

asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea n decubit lateral cu capul n

extensie, aspirarea secreiilor).


se administreaz I.V. 1 2 fiole Diazepam sau Haloperidol i se continu cu
fenobarbital I.M. 0,80 f n dou prize la interval de 4 h, apoi (dup 4 h) se
administreaz Procain 1% asociat cu 25 mg Levomepromazin n perfuzie
endovenoas glucozat 45% sau perfuzie cu barbiturice.

Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat 1%, 4
6 f, refrigeraie cu pung de ghea pe vasele mari, puncie rahidian decompresiv. La
nevoie, aspiraia secreiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu
Strofantin, vitamine, Acth.

II.8. Tratament igieno-dietetic

Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor i evitarea abuzului de
dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiv)
Abinerea total de la consumul de buturi alcoolice care genereaz i favorizeaz apariia
manifestrilor epileptice, precum i substane i droguri epileptogene.
Evitarea consumului excesiv de lichide i sare favorizeaz apariia dezechilibrelor hidroelectrolitice.
Alimentaie obinuit fr excluderea grsimilor, regimul cetogen este considerat
anticonvulsivant.

20

Evitarea atmosferi combinate i expunerea ndelungat la temperaturi ridicate (accentueaz


hipoxia cerebral).
Indeprtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalic, ami ales la copii (vegetaii
adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor endocrinoumorale).
Supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziie convulsivant

II.9. Aspecte de profilaxie

Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale n ceea ce priveste
dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complicatiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la nceput si se pot aplica si crizelor acute (uneori, pe
perioade limitate de timp) si crizelor unice cu teren ereditar epileptic, n ideea profilaxiei pna
la o urmatoare probabila criza.
Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de
dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiva);
Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau toxic nervos:
cafea, ciocolata, alcool;
Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de medicamente (automedicatia);
Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn n timpul noptii; n
acest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de noapte
(legislatia muncii trebuie sa contina o prevedere n acest sens);
Evitarea activitatilor profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera
accidente n cazul producerii unei crize: lucrul la naltime, cu surse de foc sau electricitate, cu
arme de foc, n conditii cu temperature sau zgomote excesive, conducerea mijloacelor de
transport, sporturi ca alpinism
Reducerea riscului pentru leziuni cerebrale prin purtarea castilor de protectie si evitarea unor
comportamente cu risc.

21

22

CAPITOLUL III. PROCES DE NGRIJIRE

III.1. Cazul A

Culegerea informatiilor :
23

Date de identificare :
-

Nume : P
Prenume J
Varsta : 60 ani
Data nasteri :10.02.1954
Sex: masculin
Nationalitate :Romana
Domiciliu :Tecuci, str. Putna .nr 6
Religia: ortodox

Data internari : 07.01.2015


: Spitalul Municipal Tecuci
: sectia : Neurologie .F.O nr. 162
Data externari : 20. 01 .2015
Diagnostic clinic: stare de rau epileptic
Diagnostic secundar

: hipertensiune

Situatie familiala si sociala :casatorit, pensionat pe caz de boala


Motivul internari :Pacientul este internat in sectia de neurologie acuzand :crize tonicoclonice repetate manifestate prin

perderea cunostintei ;bradipnee : hipertensiune intre

crize ;hipertermie ;contractii bilaterale tonice repetate a tuturor muschilor ; miscari violente
anarhice a membrelor ,capului , spuma abundenta la nivelul gurii ; incontineta urinara si
fecala repetata
Antecedente personale :Epilepsie tip grand mal de peste 4 ani
: A .V .C in urma cu 4 ani
Antecedente heredo-colaterale: tatl hipertensiv si mama aparent sntoasa.
Conditi de viata: medii (locueste intr-o casa cu 2 camere ,cu apa curenta, )
Obisnuinte de viata : consuma cafea ocazional
Istoricul bolii:.
De peste 4 ani pacientul este diagnosticat cu epilepsie in urma unui A. V. C. Dupa spusele
familiei

in

urma intreruperii medicatiei antiepileptice pacientul si-a perdut


24

starea de

cunostinta fiind urmata de convulsii tonico-clonice repetate. Familia mai aduce la cunostinta
ca pacientul este hipertensiv : TA=200 /110 mmHg,
Observare initiala :pacientul inconstient prezinta
,

: cianoza, oprirea respiratiei

, spuma abundenta la nivelul gurii ; incontineta urinara si fecala repetata ,

oprirea

respiratiei ,midriaza,piele uscata,palpitatii,parestezii


TA= 200/110 mmHg
Temperatura= 38,1C
Puls= 120b/min
Respiratie= 15 r/min
Inaltime =164 cm
Greutate =50 kg
Nu prezinta alergii medicamentoase
Explorari paraclinice :

Denumire analizei
VSH

Valorii obtinute
20 mm/h

Valorii normale
8-18 mm / h

TGP

25UI/I

2 16UI/I

TGO
TRIG

11 U/I
59 mg/dl

2 -20UI/I
35-170 mg /dl

Glicemie

86mg%

80 -120 mg%

29 mg/dl

10 40 mg/dl

Na

139 mmol/ l

135 150 mmol/l

Creatinina

1,38 mg

160 mg

AST

45 U/I

0 -37 U/I

Uree

25

ALT

41 U/I

4 - 40U/I

Recoltarea sngelui pentru VDRL-RBW = negativ


Recoltarea urinii pentru examenul de urin:
Examen sumar urina
albumin/absent
glucoz/absent
sediment: rare epitelii plate

Examen radiologic fara anomalii traumatice


Tomograf computerizat cranio cerebral EEG - paroxisme de CVU 3/s, generalizate, sincrone, cu debut i sfrit brusc pe un

traseu de fond normal


EKG :
Examen FO :- angiopatie hipertensiva
APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


2.Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
4.Nevoia de a elimina
5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
6.Nevoia de a bea si a manca
7.Nevoia de a dormi si a se odihni
8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


26

P1. dificultate in a respira,


E. criza epileptica repetata
S. cianoza, oprirea respiratiei
P2. Obstructia cailor respiratorii
E . convulsii clonice repetate, maxilar inclestat,secretii bronsice abundente;
S . spuma abundentea la nivelul gurii ,respiratie dificila
P3. Circulatie sanguina inadecvata
E. respiratie deficitara, stare convulsiva,palpitatii
S. cianoza la nivelul buzelor, unghiilor ,extremitati reci , palide.TA=200/110 mmHg
Obiective :
Pacientul sa beneficieze de o respiratie fara dificultate
Eliberarea cailor respiratorii de secretii
Restabilirea circulatiei sanguine
Pacientul sa fie echilibrat psihic
Interventii proprii:
In timpul crizei
-

Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur.


Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt

material textil), o batist rulat.


Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei
Desfac cravata, gulerul, centura
ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire si sa nu-si aspire saliva in

arborele bronsic
Umezesc aerul din incapere
Monitorizez functiile vitale
Abordez linie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si
pentru administrarea de tratament;

Intre crize :
27

Curat cavitatea bucala


Verific permeabilitatea cailor respiratorii,
Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice )
Recoltez sange pentru analize de laborator

Dupa criza
-

Asigur repauz la pat


Invat pacientul sa utilizez tehnici de relaxare
Pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fii supus( EKG,

recoltarea de analize)
Interzic fumatul , consumul de cafea
Aplic comprese calde pe pieptul bonlavului( au rol de calmare a secretilor bronsice)
Ofer pacientului : lichide calde

Interventii delegate :
-

Supraveghez functiile vitale


Recoltez analize : VSH, TGP , TGO, TRIG ,Glicemie , Uree, Na ,Creatinina
Efectuez EKG
Administrez medicamente la indicatia medicului:
Administrez oxigen umidificat prin sonda endonazala 4- 6 l/ min la recomandarea
medicului
Antihipertensiv - Nitroglicerina iv 0,75mg/h
Clexane 1mg/kg corp la 12 h subcutanat

1 f/zi (1f=5mg)

Antiepileptic : Diazepam i.v.10 mg/kg corp.(1f.=10mg=2ml.)


Fenitonina 15-20mg/kg corp
-

Observ si notez schimbari

Evaluare :
Respiratia si circulatia sanguina ameliorata,functii vitale in limite de siguranta ;
Nu prezinta cianoza
Cai respiratori eliberate
Pacientul este echilibrat din punct de vedere psihic
2.Nevoia de a evita pericolele
P1. risc de complicatii : AVC
E. contractii tonico - clonice repetate, valorii crescute a TA
28

S. posibile complicatii respiratorii si circulatorii , persistenta crizelor

P2. risc de traumatizare


E. convulsii colnice ,caderea limbi
S . micarii violente anarhice ale membrelor , capului , muscarea limbi,fracturi
P3. Anxietatea
E. teama de a nu face criza
S. frica , ameteli , durere de cap , dureri musculare ,
P4.risc de infectii nosocomiale
E.mediul spitalicesc
S.nu sunt semne de infectii nosocomiale
Obiective :
Pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
Combaterea anxietatii
Combaterea complicatiilor si a infectiilor nosocamiale
Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

nu las pacientul niciodata singur in timpul crizelor


Asigur conditii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare :
Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea).
Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt

material textil), o batist rulat.


Desfac cravata, gulerul, centura.
ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea.
Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul
Evit imobilizarea pacientului pentru a evita traumatizare

Intre crize :
-

Verific frecvent valoarea TA . puls , respiratie si temperatura notez in FO


29

Respect regulile de asepsie si antisepsie


Verific eventualele leziuni
Abordez linie venoasa pentru analize hematologice si biochimice de urgent si pentru

administrarea tratamentului;
Monitorizez posibilele fracturi

Dupa criza :
-

Am asigurat conditii de microclimat favorabile care au permis adaptarea pacientului la

noul mediu,
- Am asigurat un mediu optim ca pacientul sa-si poata exprima emotiile, nevoile
- Invat pacientul sa foloseasca mijloce de autoaparare
-

Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor


Pregatesc pacientul pentru electroencefalografie : interzic orice medicament timp de
3 zile, explic pacientului necesitate spalarii parului si procedeul : durata de o ora :

testul nu este dureros : electrozii sunt atasati pe cap


Pregatesc fizic si psihic pacientul pentru punctia lombara

Interventii delegate :
-

Administrez medicamentatia recomandata de medic in doze si ritm prescris :

PEV- Ser gulcozat 5%, 500 ml/zi


Diazepam pe cale rectala 0,2mg/kg corp; Depakine 500 mg 2 cp/zi
Investigatie CT,EEG
Punctie lombara
Observ si notez schimbari

Evaluare :
-

Confortul fizic si psihic se amelioreaza


Pacientul nu a facut complicatii si nici infectii nosocomiale
Anxietatea pacientului a disparut,
Pacientul este optimist n legatura cu stare sa de sanatate

3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura


P. .necoordonarea miscarilor
E. convulsii tonico- clonice
30

S. contractii bilaterale tonice a tuturor muschilor ,miscarii violente anarhice a membrelor,


capului,
Obiective :
Pacientul sa si recupereze tonusul muscular si forta musculara,
Pacientul sa si mentina satisfacator celelalte nevoi fundamentale.
Pacientul sa nu prezinte complicatii ca :escare de decubit, anchiloze,contracturi
Oprirea convulsiilor tonico clonice ca intensitate
Interventii proprii:
In timpu crizei:
-

Nu imobilizez fortat pacientul pentru a nu se produce fracturi din cauza contracturilor

musculare
asigur mediul optim pentru pacient:, linite, reducerea numrului de vizitatori;
supraveghez permanent pacientul;
nltur obiectele ce ar putea rni sau incomoda pacientul;
-

aeaz pacientul n pat, respectnd poziiile anatomice ale diferitelor segmente ale

corpului;
Intre crize :
-

aeaz pacientul n poziia adecvat situaiilor de urgena


Verific eventualele leziuni
Schimb pozitia pacientului la interval de 2 ore ;
Verific pielea in regiunea de proeminenta osoasa,o data cu schimbarea pozitiei
Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a pozitiei ;
Asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp
monitorizez functiile vitale

dupa criza :
-

planinific un program de mers,in functie de capacitatea pacientului


invat pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene
ajut pacientul sa faca bae, ii fac masaje la nivelul extremitatilor
Pregatesc pacientul fizic si psihic pentru electuarea electromiogramei (E.M.G.)

Interventii delegate :
Administreaz tratament sedative si antiepileptic la indicaia medicului,
31

Fenobarbital iv 100mgde 2-3 ori/zi (1f=200mg/2ml)


Procaina 1% in perfuzie
-

monitorizare EMG
Observ si notez schimbari

Evaluare:
Convulsiile tonico- clonice sau diminuat
Pacientu si-a recapatat controlul musculaturii, poate merge

4.Nevoia de a elimina
P.incontineta urinara si fecala repetata
E. convulsii tonico-clonice reptate
S.perdere involuntara de materie fecala si urina
Obiective:
Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor
Oprirea convulsiilor
Interventii proprii:
Intre crize:
-

Monitorizez functiile vitale


Asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare
schimb lenjeria de pat si de corp

Dupa criza :
-

invat pacientul pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii


invat pacientul exercitii de intarire a musculature pelvine
asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului

- Ii asigur un aport lichidian adecvat, am stabilit un orar al eliminarilor,

32

- Pacientul a fost educata sa ia dimineata o lingura de miere dupa care sa bea un


pahar cu apa, i s-a facut masaj abdominal n sensul acelor de ceasornic, i s-a servit
pacientei un regim bogat n fibre alimentare, legume, fructe,

Interventii delegate :
Administrez medicamente anticonvulsive prescrise de medic :
Fenobarbital 0,20-0,30g/24 ore
Carbamazepina 200mg
-

2 cp/zi

Observ si notez schimbari

Evaluare :
Pacientul si-a recapatat controlul sfincterian.
Convulsiile sau diminuat ca intensitate

5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P.hipertermie
E.convulsi ,HTA
S. Temp= 38,1C, tegumente ferbinti ,rasii, extremitati reci
Obiective :
Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale(36-37C)
Sa nu prezinte deshidratare
Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic

33

Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

Aeisesc incaperea
Aplic comprese reci pe frunte
Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerii,incalzesc extremitatile
Hidratez pacientul pariental
Monitorizez frecvent temperatura
Calculez bilantul ingesta-excreta pe 24h

Dupa crize:
-

Repauz la pat , camera aerisita cu admosfera umidificanta


Servesc pacientul cu cantitati mari de lichide
Imbrac pacientul in imbracaminte lejera si curata
Schimb des lenjeria de pat si de corp
Pregatesc psihic pacientul inainte tehnicilor de recoltare si examinare

Interventii delegate :
-

Administrez medicatie prescrisa ( curba termica, functiile vitale, aspectul


tegumentelor) :
Algocamin IV, 1g/1f/zi
Perfuzie cu gulcoza 5% 500 ml/zi
Evaluare

Temperatura pacientului in limite normale 36,9C


Pacientul prezinta confort fizic si psihic
6.Nevoia de a bea si a manca
P1. dificultate de a se alimenta si hidrata
E. crize grand mal repetate
S. deshidratare , tegumente uscate ,
P2. Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
E. dezechilibru psihic
S. slabiciune . tegumente si mucoase uscate,perdere in greutate
34

Obiective :
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nuritional

Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

alimentez pacientul parenteral


calculez numarul de calorii in functie de diferite stari patologice
adaug13% calorii pentru fiecare grad de temperatura peste 37 C :20-30%pentru

convulsii
asigur echilibru ntre elementele energetice i cele neenergetice ( ap, vitamine, sruri

minerale);
asigur echilibru ntre principiile nutritive fundamentale: 50-55% hidrai de carbon, 10-

15% proteine, 30-40% lipide;


asigur echilibru ntre aciditate i alcalinitate;
monitorizez functiile vitale;
pregatesc materiale necesare in vederea instalari perfuziei

dupa criza :
-

cerceteaz gusturile i deprinderile alimentare ale individului;


aleg alimentele innd seama de preferinele, deprinderile i nevoile individului;
nlocuiesc la nevoie un aliment cu altul
am grij ca raia alimentar s cuprind : glucide,proteine,lipide
invat pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative
ale principiilor alimentare,in vederea inlocuirii unui aliment cu altu :

100 g de glucide sunt cuprinse in :100g zahar,120g orez,135g taitei,200g paine.450g


fructe uscate,500g cartofi,650g fructe proaspete
- 100g proteine sunt cuprinse in:3000ml lapte, 450g carne alba, 650g peste,400g
branza
- 100g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal,unt,untura de porc.
Interventii delegate :
La indicatia medicului instilez perfuzie cu :
SF 0,9% 500ml/zi
Vitamina B1 10mg 1f/zi
Vitamina B6 250mg 1f/zi
35

Urmaresc efectul terapeutic la medicatiei


Evaluare :
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional

7. Nevoia de a dormi si a se odihni


P. somn profund postcritic
E.tranchilizantele
S .hipersomnie , oboseala ,slabiciune,
Obiective:
Pacientul sa se odihneasca adecvat,sa poata dormi linistit
Interventii proprii :
-

notez raportul somn veghe,


culeg date referitoare la calitatea somnului;
identific mpreun cu pacientul cauza care precede cel mai frecvent hipersomnia;
echilibrez psihic individul;
notez orice schimbare n atitudinea pacientului, chiar dup administrarea medicaiei;
programez activiti interesante pentru pacient care s ajute la evitarea unui somn

prelungit.
Monitorizez functiile vitale

Interventii delegate :
Administrez medicamente prescrise de medic :
Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi,
Fenobarbital im 1 f/zi
Tertensif 1,5 mg 1tb/zi
Observ si notez schimbari
Evaluare
Pacientul se odihneste adecvat
Nu prezinta oboseala

36

8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea


P. . lipsa de cunostinte
E. ignoranta
S. cunostinte insuficiente despre boala

Obiective :
Pacientul sa acumuleze noi cunostinte
Pacientul sa dobandeasca atitudin ,obiceiuri si deprinderi noi
Interventii proprii :
-

Identific nevoile de cunoatere ale individului;


Identific manifestrile de dependen i sursele de dificultate;
ncadrez individul n grupa de risc i caut metode optime pentru a ajuta individul s

nvee;
susin motivarea pacientului fa de cuntinele pe care urmeaz s le nsueasc;
organizez activiti de educaie pentru sntate: convorbiri, cursuri, conferine, filme;
stimulez dorina de cunoatere a pacientului;
contientizez pacientul asupra propriei responsabiliti privind sntatea;
identific comportamentul greit al pacientului;
corectez deprinderile nesntoase ale acestuia;
ntocmesc programe de recuperare i reeducare a pacientului cu deficite senzoriale i

motorii.
Invat pacientul sa recunoasca semnele prodromale :poate aparea cu cateva zile sau
cateva ore inaintea crizei manifestata prim migren, :stare de rau nedefinita :;tulburarii

de comunicare ; furie ;euforie


Invat pacientul sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca

frecventa si intesitate crizele


Invat pacientul cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandu-i exemple de

personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie


Includ si familia in educarea pacientului in legatura cu folosirea medicamentelor
( doza, ora, efecte secundare)
Evaluare :

Pacientul a acumulat cunostinte noi despre boala


Stie sa recunoasaca semnele prodromale
37

Evaluarea finala :
-

Pacientul este echilibrat respirator si circulator


nu prezinta anxietate
este echilibrat fizic si pshihic ,functii vitale in limite de siguranta :
TA=140/75mmHg, :puls=72b/min :resp=18resp/min :temp=36,9C
nu a facut complicatii
si-a recapatat controlul musculaturi, poate merge
se odihneste adecvat
este informat asupra tratamentului si modului de viata pentru a pastra sanatatea
a dobandit obiceiuri noi privind sanatatea :cunoaste semnele prodromale,cunoaste
importanta continuarii tratamentului la domiciliu :reduce consumul de cafea, consuma
echilibrat lichide si sare, regim alimentar obinuit, fr excluderea grsimilor :evitarea

expunerii ndelungate la temperaturi ridicate


la externare pacientul este independent in satisfacerea nevoilor fundamentale
la domiciliu va continua tratament cu :
Carbamazepin 200mg 3 cp/zi
Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi,
Diazepam 10mg 1cp/zi seara
Tertensif 1,5mg 2cp/zi

supraveghere din partea familiei.

III.2. Cazul B

Culegerea informatiilor :
Date de identificare :
Nume : D
Prenume :L
Varsta : 30 ani
Data nasteri :14.12.1983
Sex: masculin
Nationalitate :Romana ;Domiciliu :str. Lalelelor nr 5 ,Tecuci

Data internari : 28.01.2015


: Spitalul Municipal Tecuci
: sectia : Neurologie F.O .nr. 731
38

Data externari : 03.02 .2015


Diagnostic clinic :Epilepsie (criza grand mal)
Situatie familiala si sociala :casatorit cu 2 copii, agricultor
Motivul internari :Pacientul acuza :cefalee ,cianoza ,respiratie zgomotoasa, vertij ,sputa
abundenta la nivelul gurii, incontinenta urinara si fecala
Antecedente personale :Epilepsie tip grand mal de peste 5 ani
Traumatism cranio cerebral in copilarie
Antecedente heredo-colateraleale: tatl si mama aparent sntoasi.
Conditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 4 camere ,fara apa curenta, incalzire sobe)
Obisnuinte de viata :fumator, consumator de alcool ocazional
Istoricul bolii: Aflam de la sotie ca in dimineata zilei de 28.01.2015 pacientul in urma unei
suparari ,prezinta o criza epileptica .A chemat salvarea si l-a dus la spital .Sotia spune ca
pacientul sufera de epilepsie (tip grand mal) de peste 5 ani .Pacientul prezinta sputa abundenta
la nivelul guri ,cefalee , ameteli , durerii musculare.
Observare initiala :Pacientul pare ametit , confuz, durere de cap , durere musculara ,
respiratie zgomotoasa ,
TA = 120/70 mmHg
Puls = 75 p/min
Temperatura =37 C
Respiratie=17 r/min
Nu prezinta alergii medicamentoase
Inaltime=168 cm
Greutate =55 kg
Explorari paraclinice

39

Denumirea analizei

Valorii obtinute

Valorii normale

VSH

14 mm/h

8-18 mm / h

TRIG

45 mg/dl

35-170 mg /dl

Uree

21 mg/dl

10 40 mg/dl

Gulcoza

94 mg/dl

75 110 mg/dl

Na

139 mmol/l

135 150 mmol/l

Creatinina

1,38 mg

160 mg

AST

45 U/I

0 -37 U/I

ALT

41 U/I

4 - 40U/I

Recoltarea urinei pentru examenul de urin:


albumin/absent
glucoz/absent ;sediment :rare epitelii plate

Examen radiologic fara anomalii traumatice


Tomograf computerizat cranio cerebral - fara leziuni porttraumatice cranio cerebrala

la examinarea activa
EEG polivrfuri urmate de desincronizare lent de 1-3 s, apoi ritm recrutant de 10

c/s unde lente hipervoltate de 6-8 c/s, ce se suprapun peste ritmul recrutant
EKG

APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR


1.Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
40

3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
5.Nevoia de a bea si a manca
6. Nevoia de a dormi si a se odihni
7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1.Nevoia de a evita pericolele.


P1. Vulnerabilitate fata de pericol
E. convulsii tonico- clonice. ,
S. risc de violenta fata de propria persoana,
P2 .risc de alterare a integritati fizice
E. perderea cunostintei
S. inclestarea maxilarului, miscari violente anarhice ale membrelor ,

P3.anxietate
E.amenintarea intergritati fizice si psihice
S.frica,bulversare,somnolenta,durerii musculare,agitatie,transpiratii

P4.risc de complicatii : statusul epileptic major


E.crizei comitiale
S.repetarea convulsilor tonico clonice

P5.risc de infectii nosocomiale


E.mediul spitalicesc
41

S.nu sunt semen de infectii nosocomiale


Obiective :
Pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente
Combaterea anxietati
Combaterea complicatiilor si a infectiilor nosocomiale
Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

Asigur conditii de mediu adecvate,pentru a evita pericolele prin accidentare :


Nu las pacientul niciodata singur
Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea).
Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt

material textil), o batist rulat.


Desfac cravata, gulerul, centura.
ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea.
Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul
Evit imobilizarea pacientului pentru a evita traumatizarea

dupa criza :
-

Am asigurat conditii de microclimat favorabile care au permis adaptarea pacientului la

noul mediu,
- Am asigurat un mediu optim ca pacientul sa-si poata exprima emotiile, nevoile
-

Verific eventualele leziuni


Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu
Creez un mediu optim in care pacientul sa-si poata manifesta nevoile
Monitorizez functiile vitale
Invat pacientul sa foloseasca mijloce de autoaparare
Invat pacientul sa evite activitatile periculoase : condusul masinii ,activitati la inaltime

,inot
sa evite acoolul,sa ea medicamentele cu regularitate, sa se adihneasca adecvat 8 ore

pe zi
Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor
Pregatesc pacientul pentru electroencefalografie : interzic orice medicament timp de
3 zile, explic pacientului necesitatea spalari parului si procedeul : durata de o ora :
testul nu este dureros : electrozii sunt atasati pe cap
42

Interventii delegate :
Pregatesc si administrez medicamente prescrise de medic :
-

Antiepileptic :Carbamazepin 200mg Oral 2 cp/z


Diuretic : Fenobarbital 3-5mg IM 1 f/zi
(1f=2ml=200mg )
Monitorizez functiile vitale

Urmaresc efectul terapeutic la medicatiei


Evaluare :
-

Confortul fizic si psihic al pacientului este ameliora


Nu prezinta complicatii nici infectii nosocomiale
Nu prezinta anxietate

2. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


P. dificultate in a respira,
E. criza epileptica
S. cianoza ,apnee
Obiective:
Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie.

Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

Nu las pacientul niciodata singur


Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur.
Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt

material textil), o batist rulat.


Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei
Desfac cravata, gulerul, centura
ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire si sa nu-si aspire saliva in

arborele bronsic
Abordez liniie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si
pentru administrarea de tratament;
43

Monitorizez functiile vitale si vegetative

Dupa criza :
-

Curat cavitatea bucala


Verific permeabilitatea cailor respiratorii,
Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice)
Umezesc aerul din incapere
Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor de ingrijire
Pregatesc pacientul pentru recoltarea de sange pentru analize de laborator
Pregatesc pacientul pentru tomografiea computerizata : explic pacientuli necesitatea

tehnici si durata (60 min cu substanta de contrast) :


fac testarea sensibilitatii la iod

Interventii delegate :
Recoltez analize : VSH : TRIG : Uree : Gulcoza: Na : Creatinina:AST: ALT
Administrez la indicatia medicului oxigen pe masca si tratament prescris :
-

Diazepam IV 0.15-0,25mg 1 f/zi (1f=5mg)


Fenitomina IM 10-20mg/kg 1 f/zi
Efectuez EKG

Observ si notez schimbari


Evaluare :
Pacientul este echilibrat din punct de vedere respirator.
Pacientul nu prezinta complicatii.

3 .Nevoia de a elimina
P. incontineta de fecale si urina
E. relaxarea postcritica a sfincterelor
S. perdere involuntara de materie fecala si urina
Obiective:
Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor
44

Pacientul sa fie echilibrat psihic


Interventii proprii:
-

asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare


schimb lenjeria de pat si de corp
invat pacientul pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii
invat pacientul exercitii de intarire a musculature pelvine
asigur aport lichidian adecvat,in functie de bilanu hidric
trezesc pacientul din somn pentru a urina
asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului
incurajez pacientul sa-si exprime ceea ce simpte in legatura cu aceasta problema
arat simpatie,toleranta,rabdare,

Interventii delegate :
Administrez medicatie simptomatica la indicatia medicului :
-

Monitorizez functiile vitale


Perfuzie cu ser Gulcozat.,9% 500ml
Carbamazepina 200 mg 2 cp/zi

Observ si notez schimbari


Evaluare :
Pacientul isi recapata controlul sfincterelor
Pacientul manifesta confort fizic si psihic

4.Nevoia de a se misca si de a avea o postura adecvata


P.incapacitatea de a se misca si de asi controla musculatura
E. criza comitiala
S. contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor

Obiective :
-

Previnirea crizei comitiale


Pacientul sa fie protejat de leziuni si fracture in timpul crizei epileptice
45

Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur.


Nu imobilizez fortat pacientul pentru a nu se produce fracturi din cauza contracturilor

musculare
ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea.
Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul
Monitorizez functiile vitale

Dupa criza :
-

Asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de corp si de patului


Invat pacientul sa stea intr-o pozitie adecvata
Folosesc utilaje pentru confortul pacientului in aceasta pozitie
Cer consentamantu pacientu pentru efectuarea tehnicilor
Pregatesc pacientul psihic si fizic pentru electuarea electromiogramei :
ii explic procedeu si durata ( 45 de minute pentru un muschi)
pregatesc pacientu pentru radiografie

Interventii delegate :
Administrez la indicatia medicului :
Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi,
Fenitonina 1cp de 2 prize/zi
Observ si notez schimbari
Evaluare :
Dupa administrarea tratamentului criza comitiala sa diminuat
Pacientul nu a suferit nici o leziune sau fractura fiind protejat
5.Nevoia de a bea si a manca
P. alterarea starii de nutritie
E. boala psihica
S. ingerarea de alimente si lichide ce nu satisfac nevoia organismului , apatie, anxietate
Obiective :
46

Pacientul sa aiba o alimentatie corespunzatoare ,


Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic.
Interventii proprii :
-

Explorez gustul pacientului la diferite categorii de alimente


Invat pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatea

fizica si varsta :
necesarul de proteine 4-6g/kg corp/24h
lipide 1-2g/kg corp/24h
glucide 4-6g/kg corp/24h
vitamine : vitaminaC=150mg : vitaminaB1= 25mg : vitaminaB6=6mg
Urmaresc periodic greutatea corporala
Monitorizez functiile vitale, culoarea tegumentelor
Invat pacientul sa consume lichide (2 l/zi)

Interventii delegate:
La indicatia medicului instilez perfuzie cu:
-

SF 0,9% 500ml/zi
Vitamina B1 10mg 1f/zi
Vitamina B6 250mg 1f/zi
Manitol 20% 250ml/zi
Observ si notez schimbari

Evaluare :
-

Pacientul este echilibrat hidro- electrolitic


Pacientul se hraneste adecvat

6. Nevoia de a dormi si a se odihni


P. somn profund dupa criza
E.contractii clonico-tonice,tranchilizantele
S hipersomnie , oboseala ,slabiciune
Obiective :
Pacientul sa se odihneasca adecvat 8 ore pe zi.
Interventii proprii :
-

Identific,prin discutie cu pacientul cauza hipersomniei


47

Observ somnul, calitatea acestuea, raportul intre stare de somn si veghe


Creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul pentru a-si recapata

echilibrul psihic
Observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientului
Ajut pcientul sa-si planifice activitatea cotidiana
Stimulez increderea pacientului in fortele proprii
Monitorizez functiile vitale si vegetativ

Intreventii delegate :
Administrez medicamente indicate de medic :
Fenobarbital 0,20-0,30g/24h
-

Observ si notez schimbari

Evaluare :
Pacientul se odihneste adecvat 8 ore pe zii

7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea


P. lipsa de cunostinte
E. inaccesibilitatea la informatii
S. cunostinte insuficiente despre boala
Obiective :
Pacientul sa acumuleze noi cunostinte
Pacientul sa dobandeasca atitudin ,obiceiuri si deprinderi noi
Interventii proprii :
-

Explorez nivelul de cunostinte a bonlavului privind boala


Stimulez dorninta de cunoastere
Motivez importanta acumulari de noi cunostinte despre boala
Invat pacientul sa recunoasca semnele prodromale :poate aparea cu cateva zile sau
cateva ore inainte crizei manifestata prim migren, :stare de rau nedefinita :;tulburari de

comunicare ; furie ;euforie


Invat pacientul sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca
frecventa si intesitate crizele
48

Invat pacientul cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandu-i exemple de

personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie


Includ si familia in educarea pacientului in legatura cu folosirea medicamentelor

( doza, ora, efecte secundare)


Verific daca bonlavul a inteles corect noile insusiri

Evaluare :
Pacientul a acumulat cunostinte noi despre boala
Stie sa recunoasaca semnele prodromale
Pacientull a inteles importanta administrari medicamentelor
Evaluare finala :
-

Pacientul este echilibrat respirator


Nu prezinta complicatii nici infectii nosocomiale
Nu prezinta anxietate sau tulburari senzoriale
Este echilibrat fizic si psihic :respiratia=16resp/min : TA = 120/70 mmHg :

75 p/min :Temperatura =37 C


Prezinta buna dispozitie
Este informat asupra tratamentului si modului de vieata pentru pastrarea sanatatii :

(abtinere totala de la consumul de alcool)


Pacientul a dobandit obiceiuri noi privind sanatatea :respecta tratamentul cu strictete :

nu mai consuma alcool : nu mai fumeaza : consuma echilibrat lichide si sare


Stie sa recunoasca semnele prodomale
La externare pacientul este total independent
La domiciliu va urma tratament conform Rp. Monitorizare ambulatorie.

III.3. Cazul C
Culegerea informatiilor:
Date de identificare :
-

Nume : M
Prenume :A
Varsta : 50 ani
Data nasteri :05.10.1964
Sex: feminin
Nationalitate :Romana
Domiciliu : Matca , Jud. Galati
Religie: ortodox
49

Puls =

Data internari : 20.01.2015


: Spitalul Municipal Tecuci
: sectia : Neurologie F.O .nr. 152
Data externari :03.02 .2015
Diagnostic clinic:: epilepsie ( criza grand mal)
Diagnostic secundar : diabet zaharat tip II (hipoglicemie)
Situatie familiala si sociala : casatorita, pensionara,
Motivul internari : pacienta acuza : cefalee, insomnie, irascibilitate, durere musculara,
ameteala , piele rece ,HTA, cianoza, incontinenta urinara si fecala,apnee,
Antecedente personale :epilepsie grand mal de 2 ani
:diabet zaharat tip II de peste 3 ani
Antecedente heredo-colaterale: in familie sunt persoane cu bolii cronice
Conditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 2 camere )
Obisnuinte de viata : consuma cafea
Istoricul boli :

pacienta cunoaste sectia noastra din internarile anterioare . Este adusa de

familie in urma unei crize de epilepsie,pacienta suferind si de diabet zaharat tip II. Criza
declansanduse pe fondul unui conflict de familie.Pacineta a urmat tratament antiepileptic cu
Depakine 3cp/zi si Carbamazepina 2 cp/zi.
Observare initiala :pacienta inconstient a ,prezinta : ameteala, confuzie, durere de cap,
durerii musculare , amnezia crizei, piele rece,transpiratii , cianoza , incontinenta urinara si
fecala
TA= 170/80mmHg
Temperatura= 37,1C
Puls= 79p/min
Respiratie= 17 r/min
Inaltime =160 cm
Greutate =54 kg
Nu prezinta alergii medicamentoase
50

Denumirea analizei
VSH

Volorii obtinute
16 mm/h

Valorii normale
8-18 mm / h

TRIG

50 mg/dl

35-170 mg /dl

Uree

31 mg/dl

10 40 mg/dl

Glicemie

60mg%

80 -120 mg%

Acid uric

3,5 mg%

3-5 mg%

Na+

141 mmol/l

135 150 mmol/l

K+

46 mEq/l

40-80 mEq/l

Creatinina

1,38 mg %

160 mg%

AST

44 U/I

0 -37 U/I

ALT

41 U/I

4 - 40U/I

Rezerva alcanina(RA)

23mEq/l

27 mEq/l

TTGO

210mg%

200mg%

6,5

4,5-6,5

200mg%
Hemoglobina glicozilata
Explorarii paraclinice

Recoltarea sngelui pentru VDRL-RBW = negativ


Examenul sumar de urina :
Ph=5
Densitate =1015
albumin/absent
glucoz/prezenta
51

sediment:rare epitelii plate


-

Examen radiologic fara anomalii traumatice


Tomograf computerizat cranio cerebral EEG
EKG :
Examen FO :- angiopatie hipertensiva

APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


2.Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a bea si a manca
5.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
6. Nevoia de a dormi si a se odihni
7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie


P1. dificultate in a respira
E . criza comitiala
S . cianoza extremitatilor . spuma abundenta, apnee
P2.circ
ulatie sanguine inadecvata
E. respiratie deficitara
S .cianoza , extremitati reci, TA= 170/80mmHg

Obiective:
52

Pacienta sa beneficieze de o respiratie fara dificultate


Restabilirea circulatiei
Interventii proprii :
In timpul crizei :
-

Asigur repaus la pat .in decubit dorsal


Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt

material textil), o batist rulat.


Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei
Desfac cravata, gulerul, centura
ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacienta sa respire si sa nu-si aspire saliva in

arborele bronsic
Umezesc aerul din incapere
Monitorizez functiile vitale , glicemiea
Abordez linie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si
pentru administrarea de tratament;

Dupa criza :
-

Curat cavitatea bucala


Verific permeabilitatea cailor respiratorii,
Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice)
Recoltez sange pentru analize de laborator
Asigur repauz la pat
Interzic consumul de cafea
Aplic compresii calde pe pieptul bonlavei( au rol de calmare a fluidificarea secretilor

bronsice)
Ofer pacientului : lichide calde

Interventii delegate :
-

Administrez oxigen umidificat prin sonda endonazala 4- 6 l/ min la recomandarea


medicului
Supraveghez functiile vitale si glicemiea
Efectuez EKG
Administrez medicamente la indicatia medicului:
Nitrogricerina I V 0,75mg/h 1 f/zi (1f=5mg)
Antiepileptic : Diazepam,i.v 10mg/kgc (1f=10mg=2ml)
Diabetic orale:Siofor 875mg

1cp de 2ori/zi
53

Observ si notez schimbari

Evaluare :
Pacienta respira fara dificultate
Restabilita din punct de vedere circulator

2.Nevoia de a evita pericolele


P1.disconfort
E.convulsii tonic- clonice,
S., cianoza , oprirea respiratiei,durere musculara
P2 risc de traumatizare
E. criza epileptica
S. miscarii violente ale membrelor , capului , muscarea limbi
P3.anxietatea
E.senzatia de rau,
S. frica , somnolenta, durereii musculare,
P4 .risc de complicati acute :coma hipoglicemica : stare de rau epileptic
E. diabet tip II, criza comitiala
S. scaderea glicemiei, crize repetate

P5.risc de infectii nosocomiale


E.mediu spitalicesc
S. nu sunt semne de infectii nosocomiane

Obiective:
54

Reducerea crizei ca frecventa si intensitate


Combaterea anxietati
Combaterea complicatiilor si a infectiilor nosocomiale ,traumatizari;
Interventii proprii:
-

Asigur condiiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare;


Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea)
ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea.
Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul
Evit imobilizarea pacientei pentru a evita traumatizare

Dupa criza :
-

Asigur un climat de calm, securitate si incredere


Fovorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc
Supravechez dieta pacientei si implic familia in respectarea prescriptilor medicale si

alimentare privind diabetul zaharat


Verific frecvent TA, glicemia, pulsul,respiratie, temperatura si notez in FO
Ajut pacienta sa-si amelioreze anxietatea
Respect regulile de asepsie si antisepsie

Interventii delegate :
Admininistrez medicamentatia recomandata de medic in doze si ritm prescris :
Ser F 0,9% 250ml/ora ,500ml/zi
Ser Gulcozat 5% 500ml/zi
Fenobarbital IM 3-5mg/kgcorp/zi (1f=2ml=200mg)
Obsev si notez schimbari
Evaluare :
Pacienta nu a facut complicatii
Confortul fizic si psihic se amelioreaza
Nu prezinta traumatisme nici anxietate
Nu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale
3.Nevoia de a elimina
55

P1.incontineta urinara si fecala


E. relaxare post-critica ale sfincterelor
S.pierdere involuntara de fecale si urina
P2. Emisie urinara inadecvata cantitativ si calitativ
E.diabet zaharat tip II
S. urinari frecvente,cantitate mare ;
P3.diaforeza
E.aportul crescut de lichide
S.transpiratii abundente ,tegumente si mucoase umede
Obiective :
Pacienta sa-si recapete controlul sfincterelor ;
Pacienta sa prezinte eliminare fiziologica de urina ;
Sa nu mai prezinte transpiratii ;

Interventii proprii :
-

Monitorizez functiile vitale ;


Limitez consumul de carbohidrati :160 HC/ZI ;
asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare
schimb lenjeria de pat si de corp
inavt pacienta sa poarte sosete din bumbac(absorbante) si sa le schimbe frecvent
invat pacienta pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii
invat pacienta exercitii de intarire a musculature pelvine
asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientei
evit supraancalzirea incaperii
asigur imbracaminte usoara si comoda
recoltez probe biologice pentru analize

Interventii delegate :
Administrez medicatie la indicatia medicului :
56

Perfuzie cu Ser Fiziologic 0,9%,500ml;


Neuroleptic - Haloperidol 2 mg/ml flacon de 10 ml;
Antidiabetic oral: siofor 850mg 2 cp/zi ;
Evaluare :
Pacienta si-a recapatat controlul sfincterelor
Pacienta prezinta eliminare fiziologica
Nu prezinta transpiratii
4.Nevoia de a bea si a manca ;
P.alimentatie inadecvata prin deficit
E.program dezordonat al meselor
S. slabiciune ,oboseala,deshidratare,cresterea metabolismului glucidic,polidipsie
Obiective :
Pacienta sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitativ si calitativ
Sa fie echilibrata hidro electro litic
Interventii proprii :
-

Explorez gustul pacientei la diferite categorii de alimente


Asigur un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara 35-

40 cal/kg.corp/24 ore
evaluez nevoile calitative si cantitative in functie de varsta ,sex
masor greutatea corporala la interval de 2,3 zile
stabilesc ratia alimentara cu :proteine13-15% :lipide30-35% :glucide50%(250-

300g/24 ore)
aleg alimentatia in functie de continutul de gluden :mamaliga(12%glucide), branza de
vaci,paina(50%glucide) , cartofi 20%glucide) :paste fainose ,fucte , legume ,peste 5%

glucide)
limitez consumul de carbohidrati :169HC/zi
Invat pacienta sa consume lichide (2 l/zi)
Interzic consumul de cafea,alimente dulci(in

zaharoase,fructe uscate, prajituri, siropuri,struguri, stafide , curmale ;


Invat pacienta ca painea se cantareste inainte de a fi prajita,
57

continut

de

zahar),produse

Efectuez bilantu l ingesta-excreta

Interventii delegate :
-

La recomandarea medicului :
Recoltez produse pentru exzamene de laborator, (sange urina )
Administrez perfuzie cu
Ser F 0,9% 250ml/ora,500ml/zi
Ser gulcozat 5%,500ml/zi
Vitamina B1, 10mg 1f
Vitamina B6, 250mg 1f
carbomazepin 200mg 3 cp/zi

Urmaresc efectele acestora;


Evaluare:
Pacienta este echilibrat hidro electro litic
Pacienta este alimentat adecvat

5.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura


P1.diminuarea miscarilor
E . repaus impus, ameteala
S . cefalee, ameteli, dureri musculara
P2. Agitaie psihomotorie
E . criza comitiala
S. miscari violente ale membrelor , capului ,
Obiective :
Pacienta sa aiba tonusul muscular adecvat activitati depuse
Prevenirea crizei comitiale
58

Pacienta sa-si mentina integritatea fizica


Interventii proprii :
-

supraveghez permanent pacienta , pentru a nu se rani


inlatur obiectele contondente
inlatur stimuli din mediu inconjurator :(asigur semiobscuritatea incaperii, izolarea

fonica, reducerea numarului de vizitatori)


pregatesc psihic pacienta in vederea efectuariide EEG
planific un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea bonlavei
ajut pacienta sa-si satisfaca nevoile organismului
monitorizez functiile vitale si le notez in FO
asigur conditii ca bonlava sa faca baie calduta, sa consume lichide la temperaturi
moderate ;

Interventii delegate:
-

Administrez tratament tranchilizant si antiepileptic la indicatia medicului :


Desitin pe cale rectala 0,2mg/kg corp
Depakine 500 mg 2 cp/zi
Observ si notez schimbari;

Evaluare :
S-a diminuat criza comitiala
Pacienta poate sa se deplaseze

6. Nevoia de a dormi si a se odihni


P1. hipersomnie
E.tranchilizantele
S , oboseala ,slabiciune
P2 oboseala
E efecte adverse ale medicamentelor
S. somnolenta,slabiciune
Obiective :
Pacienta sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei
Combaterea hipersomniei

59

Interventii proprii:
-

Identific cauza hipersomniei


Identific cu pacienta metode de diminuare a hipersomniei
Creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta pentru a-si recapata
echilibru psihic

Elaborez un program de activitate care sa corespunda stari pacientei( plimbari)


Aerisesc salonul
observ daca perioadele de odihna corespund necesitati organismului
observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientei
monitorizez functiile viate si vegetative,

Interventii delegate :
Administrez medicamente indicate de medic :
Lorazepam iv 1,5 mg/kg corp/h
Observ si notez schimbari
Evaluare :
Hipersomnia si oboseala sunt ameliorate ;

7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea


P. ignoranta fata de dobandirea de noi cunostinte,atitudini, deprinderi
E.lipsa interesului de a invata
S. cunostinte insuficiente despre boala
Obiective :
Pacienta sa dobandeasca atitudini obiceiuri si deprinderi noi
Pacienta sa acumuleze noi cunostinte
Interventii proprii :
-

Identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei


Corectez deprinderile daunatoare sanatati (Interzic consumul de cafea,alimente
dulci(in continut de zahar),produse zaharoase,fructe uscate, prajituri, siropuri,struguri,
stafide , curmale
60

Stimulez dorinta de cunoastere


Motivez importanta acumulari de noi cunostinte
Tin lectii de formare a deprinderilor igienice,alimentatie rationala
(Alimentatie echilibrata, cu scopul de a furniza ratia calotica necesara 35-40

cal/kg.corp/24 ore, sa consume lichide (2 l/zi)


ratia alimentara cu :proteine13-15% :lipide30-35% :glucide50%(250-300g/24 ore)
Invat pacienta sa recunoasca semnele prodromale :poate aparea cu cateva zile sau
cateva ore inainte crizei manifestata prim migren, :stare de rau nedefinita ,tulburari de

comunicare ,furie ,euforie ;


Invat pacienta sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca

frecventa si intesitate crizele


Invat pacienta cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandui exemple de

personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie ;


Includ si familia in educarea pacienteii in legatura cu folosirea medicamentelor

( doza, ora, efecte secundare)


Verific daca pacienta a inteles corect noile informatii;

Evaluare :
Pacienta a dobandit obiceiuri , atitudini si deprinderi noi despre boala
A acumulat noi cunostinte,cunoaste semnele prodromale

Evaluare finala:
-

Pacienta este echilibrata din punct de vedere respirator si circulator


Nu prezinta traumatisme,anxietate
Este echilibrata fizic si psihic: TA= 138/80mmHg :Temp= 37,11C
Puls= 89p/min :Resp= 18 r/min
Este echilibrata hideo electri litic,este alimentata adecvata
Poate sa se deplaseze
Nu a facut complicatii nici infectii nosocomiale
Este informata asupra dietei, tratamentului si modului de viata pentru pastrarea sanatai
I s-a stimulat interesul de a invata cum se pastreze sanatatea
A dobandit obiceiuri noi privind sanatatea : dieta echilibrata :reducerea consumului de
cafea, alimente dulci(in continut de zahar),produse zaharoase,fructe uscate, prajituri,

siropuri,struguri, stafide , curmale ;


consuma echilibrat lichide si sare
Cunoaste importanta tratamentului si efectele negative la nerespectarea acestuia
La examinare pacienta este independenta in satisfacerea nevoilor fundamentate
La domiciliu va urma treatament conform Rp.

61

CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITILE DE NGRIJIRE A CELOR


TREI PACIENI

Cazul A P.J, 60 ani : Pacientul s-a internat cu stare de rau epileptic ,hipertensiune,
perderea stari de cunostinta indelungata. Pe langa problemele de dependent legate de
circulatie, respiratie , odihna, eliminare pacientul manifesta si un important deficit de
cunostinte

privind

sanatatea.

Dupa revenirea pacientului am discutat, l-am incurajat , si l-am ajutat sa comunice cu cei din
jur,sa manifeste inters pentru propriile ingrijiri. In cele din urma pacientul sa echilibrat fizic
si psihic, a acumulat deprinderi noi despre sanatate.

Cazul B D.L, 30 ani :s-a internat cu tulburari comitiale ( epilepsie cu criza majora
generalizata), ameteala, anxietate ,cefalee cu manifestari vertiginose si tulburari de echilibru.
Dupa identificarea nevoilor alterate am aplicat ingrijiri specifice, astfel ca in cateva zile
pacientul si-a recapatat echilibrul, nu a facut complicatii

,a invatat cum sa-si pastreze

sanatatea. Pacientul a dobandit o buna comunicare cu echipa medicala si mult interes pentru a
invata cum pot fii prevenite crizele comitiale si cum sa-si pastreze sanatatea.

Cazul C M.A, 50 ani : s-a internat cu criza epileptica grand mal si diabet zaharat tip II,
dupa un conflict in familie,

Am identificat problemele de dependenta ,am acordat ingrijiri

specifice. Nu am lasat niciodata pacienta singura pana la recapatarea echilibrului.

Am

incurajat-o si sustinut-o mereu ,astfel pacienta si-a recapatat incredrea ,optimismul , a depasit
momentul si a invatat cum sa-si pastreze sanatatea.

BIBLIOGRAFIE
62

Albu R. M. - Anatomia i fiziologia omului Editura Corint, Bucureti.


Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali , Editura Viaa
Medical Romneasc.
Enescu L. - Farmacologie Editura "Dimitrie Cantemir Tg.Mure.
Titirc L. - Ghid de nursing Editura Viaa Medical Romneasc.
Titirc L. - Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali.
Balt G. - Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor.
C. Arsene, L. Popoviciu - Epilepsiile.
C. Arsene , I. Stoica Crizele Epileptice.
Nota Curs Neurologie si Nursing in Neurologie.

63