Sunteți pe pagina 1din 66

Pagina 1 din 43

UNIVERSITATEA
FACULTATEA DE MEDICINA
LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR ABSOLVENT
Prof.univ dr. GOLU IOANA ANDREI NISTOR
FEBRUARIE 2010

Pagina 2 din 43
Aritmiile supraventriculare la
copii-activitati in diagnosticul si
tratamentul modern ale tahicardiei
paroxistice supraventriculare.

Pagina 3 din 43
Aritmiile supraventriculare la copii-activitati in diagnosticul si tratamentul
modern ale tahicardiei paroxistice supraventriculare.
-Definitia
-Date epidemiologice(in functie de virsta)

-Cauzele
mecanismul electrofiziologic de producere
-tablou clinic
-criterii de diagnostice electrocardiografice
-alte metode de diagnostic electrocardiografice
-alte metode de diagnostic (invazive)
-importanta Holter-ECG in diagnostic
-metode moderne de tratament
-algoritmul direct www.ms.md(ghiduri si protocoale clinice nationale urgentze aritmice
la copii...)
-medicamente antiaritmice
-tratamentul interventional
Actualitatea temei:
Scopul sarcinei-analiza datelor de literatura asupra actualitatii metodelor moderne si
tratament in TPSV la copii.Date de mortalitate.

Pagina 4 din 43
DEFINITIE
Aritmiile (disritmiile) reprezint tulburri n formarea si/sau conducerea impulsului electric
prin cord. Inima bate neregulat, prea repede sau prea ncet. n cazul unei inimii sntoase,
palpitaiile
cardiace ocazionale sunt rareori motiv de ngrijorare i nu necesit un tratament medical special.
Dac
sunt deranjante, se va ncerca evitarea cauzei care a determinat apariia palpitaiei.

Aritmiile pot apare la persoane care sufera de boli cardiace, dar pot apare si la persoane fara boli
cardiace. Aritmia rareori pune viata in pericol, dar poate predispune la diferite afectiuni, cum ar
fi
accidentul vascular cerebral. 1
Bataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul
nodulului sino-atrial. Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul. Inima este
impartita in patru camere: doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de jos. Rolul
atriilor
este de a umple ventriculele cu sange si ventriculele propulseaza (pompeaza) sangele catre
plamani si
restul corpului. In mod normal impulsul electric de la nivelul nodulului sino-atrial se propaga
concentric
(in pata de ulei) la nivelul atriilor, apoi impulsul electric ajunge la nivelul nodulului atriovenricular de
unde prin intermediul fascicului His si retelei Purkinje este transmis ventriculelor. Aritmiile se
datoreaza
unei anomalii in producerea si transmiterea stimului electric. Exista diferite forme de aritmii, dar
cele
care intereseaza ventriculele sunt, in general, mai grave.
Clasificarea tulburrilor de ritm se poate face dup diverse criterii.
Dup mecanismul de producere se deosebesc aritmii prin tulburri n, formarea (generarea)
impulsului (tulburrile automatismului), tulburri n conducerea impulsului (blocurile cardiace)
i
fonne mixte (tulburri n formarea si conducerea impulsului).
Aritmiile se pot produce fr niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care acioneaz asupra
inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanele care inhiba apetitul sau
medicamentele pentru rceal i tuse care conin cofein sau ali stimulani. Afectarea arterelor

coronare, hipertensiunea arterial i insuficienele valvulare cardiace pot slbi miocardul,


afectndu-i
funcia de pomp. Cu vrsta, se produce slbirea natural a inimii, fapt care poate conduce, de
asemenea, la apariia aritmiilor. O aritmie se poate produce i dup un infarct, datorit cicatricii
care se
formeaz i care tulbur circulaia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodat, anumite
medicamente utile n tratamentul afeciunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar.
Glanda
tiroid hiperactiv, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum cocaina,
produc, de
asemenea, apariia aritmiilor.2
Tulburrile automatismului se subdivizeaz n: tulburri n formarea ritmului sinusal (bradicardie
sinusal, tahicardie sinusal etc. ) i tulburri prin fonnarea ectopica a impulsului (extrasistole,
tahicardie
atrial, tahicardie ventricular etc).
Dup locul unde apare tulburarea n formarea i conducerea impulsului aritmiile i blocurile se
divizeaz n sinusale, atriale, joncionale i ventriculare.
1 Ciofu Carmen,Ciofu E.P.,Dictionar de pediatrie , Ed.Univers Enciclopedic, Bucuresti 1995
2 Tratatul de cardiologie Vol.I Carp,Costin 2002, Ed. National

Pagina 5 din 43
Termenul aritmie supraventricular reunete toate tulburrile generate pna la ramificarea
fasciculului His (sinusale, atriale, joncionale), deci, toate aritmiile cu exceptia celor ventriculare.
Se mai pot deosebi tulburri de ritm cu ritm regulat sau neregulat. n functie de frecven se
evideniaz tahiaritmii, bradiaritmii i tulburri de ritm cu alura cardiac normal
(normosistolice). Se mai

evideniaz aritmii permanente (spre exemplu, forma permanent a fibrilaiei atriale) i


paroxistice (de
exemplu, fibrilaia atrial paroxistic), termenul paroxistic semnificnd instalarea i oprirea
brusc a unei
aritmii (tahicardii).
Orice tulburare de ritm si de conducere prezinta modificari ECG caracteristice, care permit
diagnosticul, astfel ca aceste tulburari sunt definite clinic si ECG.
Cea mai practica clasificare a aritmiilor se bazeaza pe mecanismul de producere, desi nu exista
nici o relatie ntre etiologie si tipul de aritmie. Aritmiile evolueaza uneori la copii cu cordul
ndemn.
Exista pe de alta parte aritmii asimptomatice la copii cu boli cardiace. O parte dintre aceste
aritmii pot
deveni letale. Numai utilizarea aparatelor Holter poate aprecia exact impactul aritmiilor asupra
mortalitatii la copil.
Ritmul cardiac normal este ritmul sinusal n care impulsurile care comanda contractiile inimii
pornesc cu o regularitate remarcabila din nodul sino-atrial cu o frecventa caracteristica, legata de
vrsta
si un aspect tipic pe nregistrarile ECG. Ritmul sinusal variaza ca frecventa cu vrsta, starea de
agitatie a
copilului (tipat, febra, frica); evaluarea corecta a ritmului sinusal va fi facuta numai n somn (la
sugar).
Pentru declararea ritmului sinusal vor fi ndeplinite criterii clinice si electrice. n mod normal
exista o
relatie inversa ntre frecventa cardiaca si debit/bataie. Ritmurile foarte mari sau foarte mici au
consecinte hemodinamice.
Aritmiile se instaleaza n trei tipuri de circumstante:
1. Modificari ale automatismului centrului sino-atrial, care constau din accelerari (tahicardie) sau

ncetiniri (bradicardie) ale ritmului cardiac, mai rar inhibarea centrilor superiori de automatism si
intrarea n functie a centrilor inferiori.3
2. Aparitia unor centri ectopici de automatism:
- aparitia automatismelor n fibrele miocardice care n mod normal sunt lipsite de aceasta
calitate;
- centri de excitatie patologica, asa numite curente de frontiera, ntre zone de miocard afectate si
zone
sanatoase sau ntre doua zone de miocard afectate n grade diferite.
3. Tulburarile de conducere a impulsului, care se datoresc alterarii transmiterii normale a
impulsului de
la atrii la ventriculi. Aritmiile la copil sunt pluri-etiologice, spre deosebire de adult, unde sunt
generate
aproape exclusiv de cardiopatia ischemica. Cele mai grave aritmii la copil apar n cardiomiopatii,
boli
congenitale de cord, reumatism articular acut si miocardita acuta.4
3 Ciofu Carmen,Ciofu E.P.,Dictionar de pediatrie , Ed.Univers Enciclopedic, Bucuresti 1995
4 Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996

Pagina 6 din 43
Aritmiile sunt mprite n mai multe categorii, stabilite n funcie de ritmul btilor inimii i de
locul de origine al anomaliei cardiace.
n funcie de ritmul btilor inimii, artmiile se mpart n:
Bradicardie (ritm cardiac redus)- Bradicardia se produce atunci cand inima bate atat de lent
incat
nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului. Netratata, bradicardia
poate provoca oboseala excesiva, vertij, ameteli sau lipotimii (lesin) pentru ca nu ajunge

suficient sange la nivelul creierului. Tratamentul acestei aritmii consta in plasarea unui pacemaker (stimulator electronic) care ajuta inima sa bata normal.5
Tahicardie (ritm cardiac accelerat)- Tahicardia se produce atunci cand inima bate prea repede.
Exista doua tipuri principale de tahicardii:
Tahicardii supraventriculare (situate la nivelul atriilor sau nodulului
atrioventricular)
Tahicardii ventriculare (situate la nivelul ventriculilor)
Fibrilaie (bti cardiace rapide, necoordonate).
Fibrilatia ventriculara
Fibrilatia ventriculara este o tulburare grava a ritmului cardiac, caracterizata prin
disparitia oricarei contractii organizate a ventriculelor, inlocuita printr-o tremulatie
ventriculara (contractii localizate anarhice si ineficace). O fibrilatie ventriculara
poate sa fie observata ca urmare a unui infarct miocardic sau a unei alte cardiopatii
sau chiar ca o complicatie a unei electrocutari. Fibrilatia ventriculara provoaca o
oprire cardiocirculatorie responsabila de o pierdere a constientei side o stare de
moarte aparenta. Diagnosticul, evocat pe baza starii subiectului, trebuie sa fie
confirmat prin electrocardiograma, practicata imediat dupa internarea de urgenta.
Tratamentul de urgenta consta in defibrilare (soc electric extern), destinat sa
regularizeze contractiile cardiace.
Fibrilatia atriala
n funcie de locul n care s-a produs anomalia, aritmiile pot fi:
Aritmii atriale (i au originea la nivelul camerelor cardiace superioare);
Aritmii supraventriculare (se produc la nivelul camerelor inferioare ale inimii).

5 Ciofu Carmen,Ciofu E.P.,Dictionar de pediatrie , Ed.Univers Enciclopedic, Bucuresti 1995

Pagina 7 din 43
Aritmiile supraventriculare cu potential letal la copii sunt:
Sindromul sinusului bolnav (sick sinus syndrome)
Bradicardia poate fi cauzata de o afectiune a nodulului sinusal (stimulatorul natural al inimii),
ceea ce face ca inima sa bata prea lent. Unele medicamente pot, de asemenea, provoca sau
agrava bradicaridia. Boala nodulului sinusul poate fi tratata cu medicamente aritmice sau cu
ajutorul pace-maker-ului (stimulator electronic).
Tahicardia supraventriculara
Fluter atrial
Este exceptional in pediatrie. Excitatia se produce nivel ventricular , intr-un foacar
ectopic , unic care descarca o frecventa de 200-300/min.ECG inregistreaza o unda sinusoidala
regulata. Undele P lipsesc , iar complexele QRS sunt inlocuite de o succesiune regulata de unde
largite, uneori crosetate. Complexele ventriculare sunt aberante. Din cauza frecventei umplerea
ventriculara este incompleta si nu exista debit ventricular eficace. Insuficienta cardica se
instaleaza rapid mai ales ca sufera si iragitia coronariana. Se nasc si se cuse ventriculare haotice,
stimulii luand nastere din multiple focare ectopice ventriculare. Pe ECG nu exista interval PR , ci
o activitate ventriculara haotica, cu ineficacitatea homodinamica completa, care conduce rapid la
moartea bolnavului. In acest caz s-a instalat fibrilatia ventriculara , considerata cea mai grava
tulburare de ritm imaginabila. Se incearca cardioversia , de obicei ineficace6
.

Fibrilatie atriala
6 Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996

Pagina 8 din 43
Aceasta forma de tahicardie se produce in cazul in care activitatea electrica a atriilor este
dezorganizata si foarte rapida. Stimulul electric stimuleaza atriile la intamplare si cu o frecventa
foarte mare, provocand contractii foarte rapide ale ventriculilor care vor functiona ineficient.
Desi
,deobicei, nu pune viata in pericol, bataile neregulate si dezorganizate ale ventriculilor pot
provoca
ameteli sau palpitatii. Daca aceasta problema persista creste riscul de accidente vasculare
cerebrale,
pentru ca sangele stagneaza in atrii cu formarea de cheaguri ce pot migra de la inima la creier cu
producerea unui accident vascular cerebral.
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)
Aceasta este o malformatie congenitala (prezenta de la nastere). Cele mai multe persoane
cu sindrom WPW duc o viata normala si multi nu au simptome sau episoade de tahicardie.7
Cu
toate acestea,sindromul WPW poate provoca contractii cardiace foarte rapide, frecventa poate sa
ajunga pana la 240 de batai pe minut. Dintre simptomele sindromului WPW cele mai frecvente
sunt palpitatiile, respiratie dificila si scurta, lesin si angina pectorala (dureri toracice). Cu toate ca
aceasta boala este prezenta de la nastere, simptomele apar frecvent la maturitate.
Tahicardia paroxistic
Este disritmia (aritmia) caracterizat prin frecven cardiac sporit, instalare brusc, durat

variabil (de la minute pn la zile i sptmni), sfrit brusc i tendin de repetare a acceselor
la
intervale variabile de timp.
7 Ciofu E.P., Ciofu Carmen (Ed.) , Pediatrie, Tratat, Editia I, Ed.Medicala, Bucuresti 2001

Pagina 9 din 43
Tahicardia paroxistic care apare n ventriculi este denumit tahicardic ventricular. Dac ea
este generat n atrii sau n tesutul jonctiunii atrioventriculare, tahicardia se numete
supraventricular.
Tahicardia paroxistica supraventriculara (TPSV)
Tahicardia paroxistic supraventricular (TPSV) se observ la pacienii de toate vrstele: nounscuti, copii, aduli, vrstnici. Adesea, n afar de aceast disritmie pacienii nu au alte afectiuni
cardiovasculare sau alte boli. La altii TPSV apare pe fundalul unei cardiopatii (valvulare,
aterosclerotice,
tireotoxice, hipertensive etc.), spre exemplu, ea se nregistreaz la 3-8% cazuri de infarct
miocardic acut.
TPSV este aritmia cea mai frecvent la bolnavii cu sindromul Wolf-Parkinson-White i alte
forme de
preexcitatie ventricular8
.
Unii pacieni semnaleaz relatia dintre declanarea paroxismului i astfel de factori ca:
surmenaj fizic i emotional; abuz de cafea, tutun, alcool; hiperventilaie; schimbarea pozitiei
corpului;
deglutiie, inspir adnc.
Paroxismele au debutul si sfritul brusc. Pacientii acuz, de obicei, accese de palpitaii rapide i
regulate, uneori nsoite de dispnee, vertij, nelinite. Durata accesului este diferit (secundeminute-ore,

rareori sptmni). Oprirea (spontan sau dup probele vagale) este brusc i adesea urmat de o
emisie
abundent de urin ("urina spastica"), datorat hipersecreiei de hormon natriuretic atrial
secundar
dilatatiei atriale.
n caz de aparitie a TPSV la o persoan cu cardiopatie organic, accesele prelungite (n special
cu
frecventa cardiac mare) pot produce angin pectoral, staza pulmonar sau agravarea
insuficientei
cardiace globale, prbuirea TA (crete lucrul cordului i se scurteaz perioada de umplere
diastolic).
Deseori paroxismele sunt foarte scurte i infrecvente, deaceea pacientul nu este vzut de doctor
la
moment. Examenul clinic n paroxism arat ritm regulat cu frecven accelerat ntre 150 i
240 /min.
8 Esentialul in cardiologie de Habert, Ralph, Ed. Farma Media,2011

Pagina 10 din 43
Probele vagale (n special masajul sinusului carotidian) pot ntrerupe tahicardia. Dac nu se
oprete
tahicardia, alura nu se micoreaz.
Tahicardia paroxistica supravenlriculara (TPSV). Este una dintre cele mai frecvente tipuri de
aritmii ntlnite la copil, inclusiv la sugar si chiar la nou nascut (n acest caz debutul este de
obicei
intrauterin si diagnosticul se face prenatal prin echocardiografie fetala). Se caracterizeaza clinic
prin
ritm cardiac foarte regulat si foarte rapid (peste 200-250 batai/minut). Impulsul ia nastere ntr-un
centru

ectopic situat supra ventricular9


. Debutul este brusc si este perceput de bolnav (pentru sugari de catre
anturaj). ECG nregistreaza un ritm rapid foarte regulat, cu complexe QRS normale, unda P
exista, dar
are forma anormala, (impulsul ia nastere ntr-un focar ectopic). Din cauza scurtarii extreme a
diastolei
undele T si P formeaza adesea o unda unica, complexele QRS, de morfologie normala, pot fi
urmate de
subdenivelare ST si unda T negativa, sugernd suferinta miocardica ischemica (irigatie
miocardica
deficitara n timpul diastolei foarte scurte).
Daca focarul ectopic este situat jonctional stimularea atriilor se face retrograd si undele P
inversate pot fi situate imediat naintea sau dupa complexul QRS (care pastreaza morfologie
normala).
De fapt nu este esential sa diferentiem tahicardia paroxistica atriala de cea jonctionala deoarece
ambele
au aceeasi semnificatie patologica si se trateaza identic.
DATE EPIDEMIOLOGICE
Frecventa difera in functie de grupele de varsta asadar difera de aridmiile adultului prin:
-incidenta mai redusa
-Cantitativ:frecventa cardica de 150b/min la nou nascut este normala dar la adult este tahicardie
supraventriculara
-Calitativ:AV de 300/min la copii este relativ bine tolerata cateva ore de miocardul copilului in
timp ce
la adult conduce rapid catre sincopa10
.

Aparitia unei crize de TPSV in copilarie este posibila la una dintre urmatoarele trei categorii de
bolnavi:
a) Sugari sub vrsta de 4 luni (inclusiv nou nascuti, la care TPSV debuteaza de fapt intrauterin),
mai
frecvent la copiii de sex masculin, cu cord clinic indemn, cu o frecventa de 0,4% din totalul
aritmiilor.
Debutul este brutal si nu totdeauna sesizat de familie, dar prelungirea crizei peste 24 de ore
favorizeaza
aparitia semnelor de insuficienta cardiaca hipo-diastolica. Sugarul devine extrem de agitat,
anxios, palid,
transpira, are extremitati reci, este dispneeic, foarte tahicardie si are hepatomegalie (ficatul
palpabil la 45 cm sub rebordul costal). Anorexia este cvasi-totala si frecvent copilul este febril, ceea ce
ndreapta
atentia medicului catre o afectiune infectioasa. Radiografia cardiopulmonara obiectiveaza cardiomegalia, iar pe ECG se nregistreaza un traseu tipic.11
9
Esentialul in cardiologie de Habert, Ralph, Ed. Farma Media,2011
10 Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
11 Ciorfu Carmen , Ciofu E.P.- Semne si simptome in pediatrie , mic dictionar. Ed. Stiintifica si
eciclopedica, Bucuresti 1995

Pagina 11 din 43
b) Copiii trecuti de vrsta de 1 an pot face crize de TPSV pe cord sanatos sau daca sufera de boli
congenitale de cord, anomalia Ebstein fiind cea mai reputata n a favoriza aritmia, dilatatia
enorma a
atriului drept, caracteristica acestei malformatii congenitale, fiind un factor favorizant. Mai rar
rabdomio-sarcomul atrial este la originea crizei. Copilul prezinta crize de pierdere a constientei,

varsaturi, dureri abdominale si febra; decompensarea cardiaca nu se mai instaleaza asa de usor ca
la
sugari. Aceste cazuri au o mare tendinta de recidiva a crizei si presupun mentinerea ndelungata a
unui
tratament medicamentos profilactic (amiodarona).
c) Copiii care au sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW), fara nici o predominanta de sex sau
vrsta, au
o mare tendinta de a prezenta crize de TPSV. WPW este cel mai cunoscut dintre sindroamele de
pre- excitatie ventricular. Ar putea fi ncadrat n boli cu tulburare de conducere intracardiaca a
impulsului,
care nu genereaza nsa ncetinirea impulsului, ci accelerarea acestuia.
In majoritatea cazurilor, existenta diferentelor functionale in conducerea si refractibilitatea
nodului
AV sau prezenta unui fascicul AV accesor reprezinta substratul producerii TPSV (denumita
anterior
tahicardie paroxistica atriala). Studiile electrofiziologice au demonstrat ca mecanismul ce sta la
baza
majoritatii TPSV este reintrarea (ura 231-5). La copii mecanismele electrofiziologice de
producere al
TPSV sunt:automatismul crescut,reintrare,mecanismul declansator(triggered).Asadar sunt mai
multe
entitati clinice si/sau elecrofiziologice:-tahicardia atriala ectopica
-tahicardia atriala multifocala
-tahicardia prin reintrare nodala atrio ventriculara
-tahicardia prin reintrare via WPW
-tahicardia prin reintrare via caii accesorii ascunse
Reintrarea a fost localizata la nivelul nodului sinusal, atriului, nodului AV sau exista un
macrocircuit cu conducere anterograda prin nodul AV si retrograda printr-o cale accesorie. O
astfel de

cale accesorie poate conduce si in sens anterograd, in acest caz fiind prezent sindromul WolffParkinson-White (WPW). Atunci cand calea accesorie se manifesta numai prin conducere
retrograda
este denumita cale accesorie ascunsa (ura 23\\-5B). in aceste cazuri, aspectul complexului QRS
in
timpul ritmului sinusal este normal. In absenta sindromului WPW, reintrarea in nodul AV sau
printr-o
cale AV accesorie ascunsa reprezinta mecanismul de producere a peste 90% din TPSV.
TAHICARDIA PRIN REINTRARE IN NODUL AV
Nu exista o predispozitie legata de varsta sau de o anumita afectiune in producerea acestei
tahicardii, cea mai frecventa cauza de tahicardie supraventriculara. Totusi, ea a fost mai frecvent
obserta
la femei. Se prezinta ca o tahicardie cu complexe QRS inguste, cu un ritm regulat, cu o frecventa
fiind
intre 120 si 250 batai pe minut. EA care initiaza aritmia se asociaza aproape intotdeauna cu un
interval

Pagina 12 din 43
PR prelungit. Undele P retrograde pot fi absente, incluse in complexul QRS sau apar ca
distorsiuni ale
partii terminale a complexului QRS.
TPSV prin reintrare in nodul AV poate fi initiata si oprita prin extrasistole atriale. Debutul
tahicardiei se asociaza aproape intotdeauna cu alungirea intervalului PR datorat intarzierii
marcate a
conducerii in nodul AV (alungirea intervalului AH) care urmeaza unei EA care este critica pentru
producerea aritmiei. Alungirea brusca a interlului AH concorda cu teoria celor doua cai de la
nivelul
nodulului AV: (1) o cale beta (rapida), cu conducere rapida si perioada refractara lunga,

(2) o cale alfa (lenta), cu conducere lenta si perioada refractara scurta12


.
In timpul ritmului sinusal se manifesta numai conducerea pe cale rapida, rezultand un interl PR
normal.
Extrastimulii atriali cu un interl de cuplaj critic sunt blocati pe calea beta datorita perioadei lor
refractare
mai lungi si sunt condusi lent pe cale alfa. In cazul cand conducerea pe calea alfa este suficient
de lenta
pentru a permite caii beta sa iasa din perioada refractara prealabila, urma un singur ecou atrial
sau o
tahicardie sustinuta. Sustinerea reintrarii in nodul AV necesita existenta unui echilibru critic intre
viteza
de conducere si perioadele refractare din interiorul nodului AV. Actirea atriala retrograda si cea
ventriculara anterograda se produc simultan, explicand de ce undele P pot sa nu fie vizibile pe
ECG de
suprafata.
Caractere clinice Reintrarea AV nodala poate produce palpitatii, sincope si insuficienta cardiaca,
in functie de frecventa si durata aritmiei si de prezenta si severitatea bolii cardiace de fond.
Hipotensiunea si sincopa se pot produce prin disparitia brusca a contributiei atriale la umplerea
ventriculara, acest lucru putand duce si la o importanta crestere a presiunii atriale, la edem
pulmonar
acut si la scaderea umplerii ventriculare. Contractiile atriale simultane cu cele ventriculare pot
produce
unde a ample cu fiecare bataie a inimii.
TABLOU CLINIC IN TPSV
1. LA NOU NASCUT SI SUGAR:
Debut insidios -agitatie,

-oboseala in timpul suptului,


-varsaturi,
-paluare,apoi dispnee cu tahipnee ,
-cianoza ,
. -febra 1/3 din cazuri
Nu cedeaza in mod spontan decat in 10% sin cazuri.
2.LA COPILUL MARE SI LA ADOLESCENTI:
-palpitatii,
-ameteli,
-dureri anginoase,
12 Ciorfu Carmen , Ciofu E.P.- Semne si simptome in pediatrie , mic dictionar. Ed. Stiintifica si
eciclopedica, Bucuresti 1995

Pagina 13 din 43
-iritabilitate,
-anxietate,
-poliurie la oprirea atacului(poliuria atesta un cord sanatos)
-de cele mai multe ori paroxismul cedeaza spontan13
EXAMENUL CLINIC IN TPSV
Examenul clinic incepe cu istoricul pacientului. Medicul va intreba de existenta altor boli,
administrarea de medicamente, consumul de tutun sau alcool, practicarea unui sport. Ascultatia
inimii cu
ajutorul stetoscopului ramane un examen valoros pentru diagnosticul aritmiilor, dar aparatura
moderna

poate ajuta la identificarea tulburarilor de ritm cu o acuratete mult mare.


Galop presistolica
Puls alternant
Unda a ample
Hipotensiune arteriala
Zgomotul I este fix(fara vibratii de intensitate)
Conducerea AV este 1:1 in cele mai multe cazuri.
CRITERII DE DIAGNOSTICE ELECTROCARDIOGRAFICE
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o nregistrare grafica a potentialelor electrice
generate de cord. Semnalele sunt detecta te de nis te electro zi me tal ici plas ati la
extre mi tat i s i pe toracele pacientului si sunt apoi amplificate si nregistrate de catre
electrocardiograf.14
Electrozii ECG nregistreaz diferente ins tantanee de potentia l. Utilitatea clinica a ECG rezulta
din aceea ca ea este o metoda usor de aplicat, neinvaziva, ieftina. Pe lnga detectarea aritmiilor,a
tulburarilor de
conducere si a ischemiei miocardice, ECG poate evidentia si alte situatii patologice, cum
ar fi tulburari metabolice amenintatoare de viata (de exemplu, hiperkaliemia)sau sindromul de
QT
prelungit, cu mare risc de moarte subita.Folosirea tratamentului trombolitic sau a
angioplastiei n faza precoce a infarctului miocardic acut a concentrat atentia n mod special
asupra
sensibilittii si specificitatii semnelor ECG n detectarea ischemiei miocardice.
Interpretarea este stric independenta de varsta bolnavului ,desi semnificatia udnelor inscrise pe
traseu este aceeasi , si anume :

Unda P corespunde activitatii electrice a atriilor


13 Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
14 Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography
and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997

Pagina 14 din 43
Complexul QRS corespunde depolarizarii ventriculare
Unda T repolarizarii ventriculare (avand obisnuit acelasi sens cu unda R)
Frecventa cardiaca de 130-150 /min la nou nascut scade progresiv spre pubertate. Nou nascutul
are
predominanta ventriculara drepta(consecinta hemodinamicii fetale) pe cand adolescentul
manifesta
predominanta ventriculara stanga. In acest context notiunea de hipertrofii ventriculara dreapta
sau stanga
devina patologica in functie de varsta. Afirmarea unei hipertrofii ventriculare pe ECG
desemneaza un
sindrom electric si nu un aspect anatomic. Nici o modificare ECG nu este patognomonica pentru
o
anumita malformatie congenitala ,astfel ca acest examen se inscrie ca adjuvant in stabilirea
diagnosticului de boala congenitala de cord pastrandu-si nealterata valoarea in tulburarile de ritm
si de
conducere.15
ELECTROFIZIOLOGIE
Depolarizarea structurilor cordului reprezint evenimentul care initiaza contractia
acestuia. Curentii electrici care se rspndesc la nivelul inimii sunt produsi de trei componente:

celulele pacemaker ale inimii, tesutul specific de conducere si muschiul propriu-zis. 16


Electrocardiograma nregistreaz numai depola rizarea (s timu larea) s i repolarizare a
(revenirea) generat n miocardul atrial si ventricular. n conditii de repaus, celulele
miocardice sunt polarizate , adic prezint o ncrcare electricla suprafat, datorit diferentelor
transmembranare de concentratie a ionilor. Acest potential, msurat la nivelul
membraneicelulelor atriale si ventriculare, este de aproximativ 90 mV,sarcinile negative fiind
distribuite dominant n interiorul celulei.Stimularea acestor celule peste potentialul prag duce la
o
depolarizar e rapid a me mb ranei, cu invers area polaritt ii. Acest proces de
depolarizare se transmite ca o und la nivelu atriilor si ventriculilor. Repolarizarea
reprezint revenirea fibrelor miocardice la potentialul de repaus. 17 Stimulii pentru
15 Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography
and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
16 Interpretarea rapida a EKG-urilor - Editia a sasea de Dubin, Dale,Ed.Medicala,2005
17 Interpretarea rapida a EKG-urilor - Editia a sasea de Dubin, Dale,Ed.Medicala,2005

Pagina 15 din 43
depolarizare, la nivelul cordului normal,s i au originea n nodulul s inus al sau
s inoatrial (SA ), o aglomerare de celule Pacemaker care se des carc s pontan, adic
prezint automatism. Prima faz a activrii electr ice cardiace o reprezint trans mi terea la
atriul drept s i atriul stng a undei de depolarizare, urmat de contractia atrial. n
continuare, impulsul stimuleaz celulele pacemaker si tesutul specializat de conducere din
nodulul

atrioventricular (AV) si fasciculul His; mpreun, aceste dou regiuni constituie jonctiunea AV .
F as ciculul H is s e bifurc n dou ra muri principal e, dreapt s i s tng, care
trans mit rapid unda de depolarizare la miocardul ventriculului stng si drept pe calea
fibrelor Purkinje. Ramura stng se bifurc ntr-un fascicul anterior s i un fas cicul
pos terior. U nda de depolarizare s e rspndeste apoi prin peretele ventricular de la
endocard la epicard, declans nd contractia ventricululu i.
Depolarizarea si repolarizarea cordului pot fi reprezentate vectorial.
Vectorcardiograma care ms oar s i arat aces te potentiale instantanee, nu se mai foloseste n
practic. Oricum,principiile generale ale analizei vectoriale rmn de important fundamental
pentru
ntelegerea formrii undelor normale si patologice ale ECG. Analiza vectorial ilustreaz un
concept fundamental n electrocardiografie si anume c ECG nregistreaz potentiale le
electr ice ns umate spatial s i tempor al transmise la suprafata corpului de la nivelul
multiplelor fibre miocardice. Acest principiu explic limitele ECG, att n ce priveste
sensibilitatea (activitatea anumitor zone ale cordului poate rmne ascuns sau de
amplitudine prea mic pentrua fi nregistrat), ct si specificitatea (aceeasi sum
vectorial poate rezulta fie din adunarea, fie din s cderea fortelor cu directie
opus ).
Reprezentarea schematic a
sistemului cardiacde conducere.

Pagina 16 din 43
Alte metode de diagnostic electrocardiografice

Ablatia prima metoda utilizata de ablatie a cailor accesorii a fost fulguratia , care presupune un
soc
electric endocavitar de mare energie, cu pretul unor efecte secundare nedorite , deloc neglijabile.
Tehnica noua , prin curenti de radio frecventa , tinde sa inlocuiasca tehnica precedenta . Se
utilizeaza
distructia terapeutica a cailor accesorii in WPW, si a foacarelor de TPSV , sau intreruperea
conducerii
AV prin caile nodo-hisiene( cand sediul tahicardiei paroxistice este jonctional). Efectul terapeutic
al
radio-frecventei se bazeaza pe efectul termic (producerea de caldura realizata cu un curent
electric). Din
punct de vedere anatomopatologic, procedeul antreneaza o denaturare a proteinelor , o disolutie a
membranei celulare si ruptura ncleului urmata de necroza , coagulare si fibroza.18
Radiofrecventa
utilizeaza un generator si un cateter specific intr-o configuratie monopolara , cu electrod
endocavitar si o
placa toracica. Durata procedurii este variabila (1-2 ore) in functie de dificultatea de a localiza
sediul
anatomic ce urmeaza a fi blocat. Riscul embolic inerent tehniciii poate fi anihilat asociind anti
agregante plachetare. Succesul metodei depinde direct de precizia de localizare a fascicolului
accesor(ECG endocavitar care inregistreaza depolarizarea fascicolului KENT, potentialul
ventricular
care se inscrie la debutul undei T, cel mai scurt timp de conducere AV si ritmul reciproc
ortodromic) .
Tehnica este eficace si putin agresiva asigurand confort bolnavului si medicului(securitatea
maxima
pentru bolnav). Eficacitatea este de 98%. Doar in 30% dintre cazuri s-au semnalat recidive
presupunand
reinterventii. Acest tip de tratament a devenit posibil in majoritatea tarilor19

.
Alte metode de diagnosticare neinvazive sunt:
monitorizarea Holter este o metoda de a inregistra continuu activitatea electrica a
inimii, de obicei mai mult de 24 de ore, iar aceasta procedura este utila pentru
pacientii la care simptomatologia este inconstanta; exista mai multe tipuri de
monitorizari ambulatorie.
Testul de efort sau ECG de efort este o electrocardiograma - o investigatie
neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a ritmului cardiac efectuata in timp ce pacientul face efort fizic.
Prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului, (la fel ca la ECG de
repaus) un este inregistrat ritmul cardiac in timp ce pacientul merge pe o banda
rulanta. Viteza si inclinarea ( panta) acestui covor sunt crescute la intervale regulate
de timp. In acest fel creste intensitatea efortului si implicit consumul de oxigen al
inimii. Pe tot parcursul probei sunt monitorizate tensiunea arteriala si
electrocardiograma pacientului. Avand in vedere consumul crescut de oxigen, prin
testul de efort se poate diagnostica prezenta unor leziuni coronariene care nu produc
18 Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography
and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
19 Interpretarea rapida a EKG-urilor - Editia a sasea de Dubin, Dale,Ed.Medicala,2005

Pagina 17 din 43
modificari pe electrocardiograma de repaus.

Indicatii
Este recomandat in primul rind pentru diagnosticul si stratificarea riscului in
cardiopatia ischemica.
Testul de efort este indicat atunci cand anamneza, examenul clinic si
celelalte investigatii nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie
ischemica.
De asemenea testul de efort este recomandat si pentru stabilirea severitatii
bolii atunci cand diagnosticul este clar. In functie de pragul de efort pe care il poate
atinge pacientul se poate stabili atitudinea terapeutica: controlul factorilor de risc si
limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investigatii mai complexe
( coronarografie)20
.
Testul de efort este recomandat si in urmarirea bolnavilor care au beneficiat
de diverse metode de tratament - medicamentos, angioplastie, by-pass aorto coronarian
Contraindicatii
Testul de efort nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor
organe : angina instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, HTA severa
necontrolata terapeutic, anemie, infectii acute, etc.
Testul de efort nu este util atunci cand pe electrocardiograma de repaus apar
modificari care nu permit interpretarea testului ( de pilda in blocul de ramura stanga)
sau cand pacientul nu poate face efort ( arteriopatie periferica, artroza, etc.).
Examenul radiologic care este o etapa valoroasa in evaluarea diagnosticului,desi

numai unele aspecte sunt caracteristice iar altele ramana doar evocatoare. Pentru
varsta de nou-nascut informatiile obtinute nu sunt in totdeauna suficiente iar
sugestiile de diagnostic procurate de acest examen clasic necisita confirmarea eco- cardiografica.
Pe radiografia radio-pulmonara se apreciaza volumul cordului,silueta
cardiomediastinala si caracterul circulatiei pulmonare.
Ecocardiografia si ultrasonografia cu aplicatie in cardiologie constituie veritabila
revolutie tehnica a ultimului deceniu propulsand la varf valoarea diagnostica a
tehnicilor neinvazive . ultra sunetele sunt vibratii de inalta frecventa (2-7kHz in
pediatrie), generate de cristale piezoelectrice de qartz care transforma energia
electrica in energie mecanica(vibratii). Ele strabat structurile cardice si in fuctie de
densitatea tesuturilor intalnite isi schimba frecventa. Ecourile se intorc la cristalul
20
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and
echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997

Pagina 18 din 43
emitator( avand de fapt rol de emitator-receptor de ultra sunete) , ii modifica
structura si induc alte semnale electrice, ce pot fi amplificate , analizate si
inregistrate de un computer. Fascicoulul de ultra sunete este indreptat spre cord ca si
spre marile vase prin asa numitele ferestre ecocardiografice. Se obtin veritabile
sectiuni anatomice
- Ecocardiografia unidimensionala
- Ecocardiografia bidimensionala (2D)

- Ecocardiografia Doppler este un complement util al imagisticii


a)Doppler continuu
b) Doppler pulsatil- Doppler codat color
Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (MRI) achizitie tehnologica a
ultimului deceniu a permis progrese remarcabile in evaluarea copilului cardiac. Are
avantajul ca nu utilizeaza radiatii ionizante si este capabilsa sa ofere imagini in trei
planuri dar pretul unei examinari este foarte mare (dublu de cel al unui examen
computer tomografic). Principiul metodei este complex.
Explorarea radioizotopica principiul metodei consta in injectarea intravenoasa a
unui embol radioactiv foarte concentrat(volum sub 0.5 mm3
) care ajunge in cavitatile
cordului, reteaua vasculara pulmonara si vasele mari de la bazele inimii.
Scintigrafia miocardica cu thalium utilizeaza calitatea radiotrasorului de a se fixa
la nivelul miocardului , proportional cu gradul de propulsie. Se poate aprecia
perfuzia miocardului prin flux coronarian , examen indicat in special in anomaliile
coronariene congenitale sau dobandite(boala Kawasaki) se mai poate utiliza pentru
aprecierea raspunsului miocardic la stres sau la efort21
.
Metode invazive de diagnostic
Evaluarea hemodinamica a bolilor congenitale de cord prin folosirea tehnicilor invazive de
diagnostic se
justifica numai daca aceste examene sunt urmate de act chirurgical. Tehnicile foarte moderne de
ultrasonografie au redus mult numarul cazurilor cu indicatii absolute . Pentru scaderea riscurilor ,
atentia

trebuie concentrata asupra materialului utilizat si asupra calificarii personalului care executa
explorarea.
Aparatura este sofisticata si costisitoare; o angiocardiografie biplan cu inregistrare radio-cinema
permite
efectuarea a 100 de imagini pe secunda .
In special pentru nou-nascut, administrarea substantei de contrast nu este lipsita de riscuri. Doza
conventiolna este de1.5-2 ml/kg pentru o singura administrare si 4 ml/kg pentru tot examenul.
Incarcarea rapida a circulatiei copilui cu o doza mai mare de substanta de contrast poate avea ca
efect
scaderea rapida a ph-ului , acidoza ( mai importanta la bolnavii cianotici0, artmii ventriculare si
3
21 Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography
and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997

Pagina 19 din 43
cresterea rapida a osmolaritatii plasmatice , urmata de cresterea volumului circulant cu 8-10ml,
ceea ce
creste mult riscul de precipitare a insuficentei cardice .
Substanta de contrast trebuie sa fie extrem de fluida, permitand injectarea cu mare viteza , si sa
aiba
o concentratie suficienta de iod care sa permita un contrast fotografic bun. Exista substante de
contrast
neionice de aparitie recenta, care corespund acestor deziderate.
Cateterismul cardiac si angiocardiografia sunt tehnici de diagnostic invaziv prin excelenta , care
aduc informatii anatomice si hemodinamice de mare exactitate. Ele raman si astazi cele mai
precise si

fiabile metode pentru masurarea presiunilor , debitelor si rezistentelor , sunt superioare


ecocargiografiei
3D privind rezolutia spatiala si sunt mai putin dependente de factorul uman decat aceasta. Sunt
indicate
cu deosebire in domenii de esec al a ecocardiografiei : aprecierea elemntelor extracardiace ,
intoarcere
venoasa pulmonara sau sistematica anormala, anatomia crosei aortice, a trunchiului si ramurilor
arteriale
pulmonare, ca si in evaluarea unor elemente intracardiace (septul interventricular , calea de
ejectie a
ventricolului drept). Cateterismul cardiac poate deveni terapeutic perforand septul interatreial in
transpozitia vaselor mari sau dilantand eficace stenozele valvulare pulmonare, aortice ; se
incearca acum
si dilatarea stenozelor ramurilor arterelor pulmonare22
.
Gradul de stenoza sau de regurgitare valvulara se paote stabili cu precizie. Obisnuit, se practica o
cateterizare dreapta (vena femurala) mai rar una stanga(calea arteriala retrograda, tehnica
Seldinger).
Cateterismul cardiac ramane o tehnica exacta pentru aprecierea siunturilor , evaluarea oximetriei
si opresiunilor intracavitare, aprecierea gradiantelor de presiune intre cele doua versante ale unei
leziuni
stenotice , masurarea fluxului sistemic sau pulmonar , precum si a rezistentelor vasculare
pulmonare.
Cateterismul cardiac poate fi completat cu biopsie endomiocardica , utilizand un biopton
adecvat.
Aceasta permite evaluarea histologica in cardiopatia dilatativa sau hipetrofica, fibreoelastoza
endocardica ,miocardita sau cardiomiopatia post chimioterapeutica( adramicina). Indicatia
majora

ramane detectarea precoce a rejetului de grefa cardiaca dupa transplatul de cord (izolat sau cordpulmon). Complicatiile acestei metode nu apar la mai mult de 2% dintre examinari.
Folosind metode si aparaturi foarte moderne se poate practica angiografia cu substractie digitala ,
care permite utilizarea unor cantitati sensibil de mici de substanta de contrast (20-60% din doza
conventionala) si o doza mai mica de radiatii (10%). Prin aceste remarcabile avantaje metoda are
o larga
aplicabilitate in pediatrie.
Importanta Holter-ECG in diagnostic
Monitorizarea ambulatorie ( 24 ore ) a ritmului cardiac - ECG permite inregistrarea ritmului
cardiac 24 de ore oferindu-i medicului informatii despre functionarea inimii pacientului, pe tot
parcursul
unei zile normale. Astfel sint surprinse atit momentele mai linistite cit si momentele mai
stresante ale
pacientilor. Aceasta inregistrare se face prin intermediul unor electrozi montati pe corpul
pacientului ,
electrozi ce sint conectati la un recorder prins la curea.
Pacientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea holterului si sa revina a doua zi pentru
22 Esentialul in cardiologie de Habert, Ralph, Ed. Farma Media,2011

Pagina 20 din 43
demontarea si interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog. acestuia.
Pacientului i se monteaza niste electrozi pe corp, electrozi ce sint conectati la un mic aparat ce va
fi
purat la briu23
.
Indicatii

Este recomandata pentru


1. - diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tulburarilor de conducere.
Aritmiile si tulburarile de conducere pot fi permanente si atunci vor fi evidentiate cu ajutorul
unei electrocardiograme obisnuite. Cand aceste tulburari sunt intermitente, ele nu sunt surprinse
in timpul unei electrocardiograme, dar monitorizarea Holter le poate evidentia.
2. - in cazul simptomele de palpitatii si pierderi de cunostinta ( sincopele).
3. - in absenta simptomelor, in anumite boli cu risc crescut de aritmii sau pentru evaluarea
eficientei tratamentului antiaritmic.
4. - diagnosticarea ischemiei silentioase - ischemie care produce modificari electrocardiografice,
dar nu este insotita de durere.
Metode moderne de tratament
Ablatia prin radiofrecventa
Multe aritmii pot fi vindecate imediat prin eliminarea tesutului cardiac anormal cu ajutorul
undelor de
radiofrecventa. Sondele utilizate pentru studiul electrofiziologic pot emite unde de radiofrecventa
cu
distrugerea tesutului cardiac care transmite neadecvat semnalul electric (crearea de mici cicatrici
la
nivelul tesutului cardiac pentru a bloca undele electrice responsabile de aparitia aritmiei).
Aceasta
actiune restabileste ritmul cardiac normal.24
Pacemaker cardiac sau stimulator cardiac
Stimulatorul cardiac este alcatuit dintr-un generator de impulsuri electrice conectat la unul sau
doi
electrozi conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe suprafata exterioara a
inimii.

Atunci cind generatorul ramane in afara corpului pacientului, se realizeaza o cardiostimulare


temporara.
Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca tahicardia simptomatica tratata prin
electrostimulare va inceta spontan. In situatia unei cardiostimulari permanente, generatorul de
impulsuri
este pozitionat intr-un buzunar subcutanat (sub piele). Impulsurile electrice emise de acesta sunt
conduse
la inima fie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte
ale
inimii, fie prin electrozi epicardici implantati in miocard.Un pacemaker este capabil sa-si
intrerupa
activitatea in prezenta unui ritm cardiac spontan, evitind astfel competetia intre activitatea
cardiaca
spontana si activitatea cardiaca initiata de catre generatorul de impulsuri. Practic in cazul unui
bolnav cu
23 Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography
and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
24 Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society
of cardiology , Eur. Heart
1997

Pagina 21 din 43
stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asigura
frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala. 25
Defibrilare
Defibrilatoarele sunt dispozitive care restabilesc ritmul sinusal (ritmul normal al inimii) prin
aplicarea

unui soc electric la nivelul toracelui. Defibrilarea este eficienta in fibrilatia ventriculara, dar
pentru ca
acest tip de aritmie duce la deces in termen de patru minute, defibrilarea este utila daca se face
imediat.
Defibrilarea in primele 3-5 minute de la debutul fibrilatiei ventriculare poate dubla sau tripla
sansele de
resuscitare.
Tratament naturist
-Coenzyme Q10 (1-1-0 dupa masa; 3 luni continuu; faciliteaza oxigenarea sangelui in arterele
inimii
prevenind bataile neregulate ce produc discomfort in zona precordiala si anxietate - stare de
teama
secundara instalarii aritmiei) sau Super Coenzyme Q10 Plus (1-1-0 dupa masa; 3 luni continuu;
indicata
mai ales la varstnicii cu afectiuni cardiovasculare) sau Coenzyme Q10 Sublingual (0-1-0 dupa
masa; 2
luni continuu; actioneaza rapid, eliminand diversele tipuri de aritmie ce pot aparea atat la
oamenii
aparent sanatosi cat si la pacientii cardiaci).
- Rhodiolin (2-4 capsule pe zi in momontele de stres asociate cu dereglari ale ritmului cardiac;
inlatura
simptomele neplacute prin relaxarea sistemului neurovegetativ).
- Vital A/ B/ AB/ 0 (1-1-0 dupa masa; se administreaza pana la terminarea tabletelor din flacon si
se
repeta in ritm de 3 cure pe an; combate aritmia prin reglarea nivelului de minerale, vitamine din
organism si prin inlaturarea anemiei destul de frecvente la populatie ce are ca repercursiuni
tulburarea
ritmului cardiac).
Exista si o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste afectiuni:

Paducelul este un arbust inrudit cu macesul. Creste sub forma unei tufe spinoase in poieni, la
liziera
padurilor, dar si pe dealuri.Substantele active pe care le gasim in atat in florile cat si in frunzele
sale sunt
acidul crategic, acidul ursolic, vitamina C, tanin, flavonoizi si uleiuri aromate. Ceaiul de paducel
produce vasodilatarea arteriala, scaderea tensiunii si are efect sedativ. In acelasi timp este si un
tonic al
inimii. Produsele pe baza de paducel sunt numite de specialistii francezi laptele batranilor,
datorita
efectelor benefice pe care le are in special asupra persoanelor de varsta a treia.
Ungurasul este o planta medicinala , inalta de 30-50 cm, acoperita cu perisori care ii confera un
aspect
albicios. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie, perioada in care se pot recolta partile
aeriene
ale pantei. Este o planta fara pretentii, rezistenta la seceta si o putem intalni in locuri insorite, pe
terenurile necultivate sau pe pasuni. Planta este pomenita in medicina antica egipteana dar si in
cea
indiana, ca expectorant si remediu in diferite afectiuni respiratorii. Ceaiul de unguras provoaca
scaderea
tensiunii si se recomanda pacientilor hipertensivi, efect care se datoreaza continutului de azotat
de
potasiu si colinei. Se prepara infuzii din o lingura de planta uscata si maruntita la o cana de apa
clocotita, iar ceaiul se bea pe stomacul gol.26
25 Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society
of cardiology , Eur. Heart
1997
26 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 22 din 43
Talpa gastii se mai numeste in popor si creasta cocosului sau somnisor.Creste in aceleasi conditii
ca si
ungurasul si infloreste toata vara. O putem intalni si pe dealuri si in fanete. De la talpa gastii se
pot
utiliza in scop terapeutic partile aeriene care se recolteaza, de asemenea, cand planta este
inflorita. Se
recomanda in starile depresive, planta regland bataile inimii,scade tensiunea arteriala si produce
somnolenta (este de 3 ori mai puternica decat valeriana)
Algoritmul direct www.ms.md
Managementul tahicardiei supraventriculare si ventriculare cu complexe QRS largi
Da
Nu
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
Manevre vagale
3
Cardioversie sincrona
2 J/kg
Remedii de linia a doua:
Procainamida 7-15 mg/kg
i.v. lent sau Amiodarona 5
mg/kg i.v. lent
Se ia Tn consideratie
Amiodarona

Cardioversie
sincrona 1 J/kg
Lidocaina 1 mg/kg timp
de 1-2 min, lent (maxim
3 mg/kg)

Pagina 23 din 43
Manevre vagale (daca nu
sunt contraindicatii)
Manevre vagale
X2 min.
Aveti acces* vascular
(abord venos) mai rapid
decTt jdefibrilator?
Nu
Da
Adenozina 100
mcg/kg
r2 min.
Cardioversie sincrona
1 J/kg Adenozina
200 mcg/kg
Cardioversie sincrona 12 J/kg

Adenozina
300 mcg/kg
J

Pagina 24 din 43
Medicamente antiaritmice
Medicamentul este un preparat utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata o boala, un
traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica functiile organice.
Multa vreme, medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca
digitalina sau morfina), de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu). Astazi, toate
medicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutica, ceea ce permite o mai mare precizie
si o mai mare securitate de utilizare. In paralel, farmacia propune din ce in ce mai multe
produse sintetice, care copiaza mai mult sau mai putin fidel substantele naturale sau sunt in
intregime originale (benzodiazepine)
27
.
Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administrative
complexe, variabile de la tara la tara. Medicamentele noi trebuie sa treaca teste (pe animale de
laborator, pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc, apoi pe bolnavi) destinate sa
evalueze eficacitatea efectelor secundare ale principiilor lor active fara de care organismele
publice (Ministerul Sanatatii in Franta, Oficiul International de control al medicamentelor in
Elvetia, Sante CLt Bien - catre social in Canada, Food and Drug Administration in Statele
Unite etc.) nu elibereaza autorizatia de lansare pe piata. Aceasta autorizatie, desemnata prin

sigla A.M.M. in Franta si in Belgia, este denumita "atestare de inregistrare" in Elvetia, "aviz
de conformitate" in Canada, si poate fi retrasa pentru un medicament daca interesul sanatatii
publice o cere. In timpul perioadei de productie, trebuie efectuate cu regularitate controale de
fabricatie.
Medicamentele pot fi in vanzare libera sau pot sa nu fie eliberate decat la prezentarea unei
retete. Eliberarea unui medicament la prezentarea unei retete folosite deja o data sau de mai
multe ori este reglementata28
.
Efectele secundare ale medicamentelor - Efectele secundare ale unui medicament sunt
efecte, obisnuite sau nu, care se adauga efectului terapeutic urmarit.
Un efect secundar poate fi nedorit intr-o utilizare data a unui medicament, dar cautat intr-o
alta utilizare a aceluiasi medicament; el poate deveni chiar un efect principal. Efectul nedorit
poate sa fie legat de efectul principal al medicamentului. De exemplu, medicamentele
anticanceroase ataca atat celulele sanatose, cat si celulele canceroase, anticoagulantele pot
provoca o hemoragie daca tratamentul este prelungit, medicamentele ototoxice pot leza
27 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000
28 idem

Pagina 25 din 43
sistemul auditiv, medicamentele nefrotoxice sau hepatotoxice pot altera rinichiul sau ficatul,
mergand pana la provocarea de leziuni, reversibile sau permanente. In toate aceste cazuri,
efectul nedorit este previzibil si inevitabil.
In alte cazuri, efectul nedorit este imprevizibil; el apare la un bolnav care prezinta factori de

risc (absenta unei enzime specifice degradarii medicamentului, reactie alergica etc.), in caz de
toleranta sau de obisnuinta la medicament ori de dependenta fata de el (farmacodependenta
sau toxicomanie)29, de persistenta sau de acumulare a medicamentului in organism; efectul
nedorit variaza, de asemenea, cu importanta consumului si cu tipul de medicament.
Efectele minore nu necesita spitalizare, nici tratament; efectele moderate necesita un
tratament sau o spitalizare; efectele grave, care pun in pericol viata bolnavului, ca in timpul
intoxicatiilor voluntare sau accidentale, necesita un tratament intensiv si pot lasa sechele
importante.
Trecerea medicamentului prin organism. Odata administrat, un medicament urmeaza trei
faze: resorbtia, distribuirea si eliminarea. Studiul lor este denumit farmacocinetica.
Resorbtia medicamentului - Resorbtia inseamna trecerea medicamentului de la locul sau de
administrare spre circulatia generala. Doar o fractiune din doza administrata ajunge in
circulatia generala. Aceasta depinde de proprietatile fizico-chimice ale medicamentului
(solubilitate, viteza de dizolvare a principiului activ ctc.).
Cronofarmacologia joaca si ea un rol: un medicament este mai mult sau mai putin eficace
dupa ora la care este administrat, in particular din cauza variatiilor ciclice ale activitatii
enzimelor care il degradeaza in ficat. In sfarsit, are importanta faptul ca unele medicamente sa
fie luate inainte, altele in timpul, iar altele dupa masa.
Distribuirea medicamentului - Dupa intrarea sa in circulatia generala, un medicament se
distribuie in tot organismul. Repartizarea sa intre diferitele tesuturi este inegala, din cauza
diferentelor de permeabilitate, volum si de irigare sangvina a acestor tesuturi.
Eliminarea medicamentului - Organismul incearca sa elimine cat mai repede posibil orice
substanta straina si/sau toxica introdusa in interiorul sau. Eliminarea se face prin excretie

directa (eliminare fara transformarea medicamentului) sau prin excretia metabolitilor (produse
care rezulta din transformarea medicamentului in organism) cu ajutorul diferitelor organe care
servesc la evacuarea in exteriorul organismelor a deseuri lor de metabolism: rinichi, ficat,
plaman, intestin etc.
Prescriptia si supravegherea - Mai multi factori care influenteaza comportamentul
29 Voicu , V.A. toxicologie clinica, ed. Albatros, Bucuresti 1997

Pagina 26 din 43
medicamentelor in organism trebuie sa fie luati in calcul in prescriptia unui medicament,
varsta si greutatea corporala a pacientului, eventuala existenta a unei alte boli, interactiunile
medicamentoase, calea de introducere in organism a medicamentului. O data prescriptia
stabilita, trebuie sa se continue supravegherea comportarii medicamentelor in organism, in
particular concentratia lor in plasma sangvina. In mod particular trebuie supravegheate
nivelurile sangvine ale digitalicelor in tratamentul insuficientei cardiace, ale teofilinelor in
tratamentul astmului, ale litiului in tratamentul psihozelor maniaco-depresive, ale
anticoagulantelor, mai ales ale celor de cursa lunga, si ale diverselor medicamente
antiaritmice si hormonale.
Tratamentul TPSV. Crizele de TPSV care evolueaza la sugarul mic necesita o serie de
masuri, care se aplica in trepte. Primele masuri constau din manevre de stimulare vagala,
avand drept scop crearea unui bloc AV tranzitor prin hipertonie parasimpatica. In acest fel, se
intrerupe circuitul de autointretinere care trece prin calea nodo-hissiana. Se va evita
compresiunea globilorr ocular la sugari,ca si masajuj_unilateral al glomusuli carotidian Cea
mai recomandata metoda este aceea de a se aplica pe fata sugarului,pentru o perioada scurta de

20 secunde ,un sac de plastic (sau tesaturi )in care se afla cuburi de gheata.Aceasta manevra
de stimulare vagala poate stopa o criza de tahicardie paroxistica. Exista si varianta de
stimulare vagala pe cale chimica. Se va injecta i.v. rapid adenozin-trifosfat (ATP, produsul
comercial Strvadine) in doza de 1 mg/kg. Copilul va fi monitorizat continut ECG si
injectarea se va face sub monitor. De obicei, ib cateva secunde, bolnavul intra in ritm sinusal,
ceea ce este usor de demonstrat pe ECG. Daca se instaleaza bradicardie nedorita, este prudent
sa avtem pregatita o seringa cu atropina, pentru a interveni rapid. Testul cu Stryadine poate
servi la precizarea diagnosticului, dar efectul este de scurta durata si curand criza se
reinstaleaza Pentru a evita aceasta, se administreaza, practic amiodarona(Cordarone)in doza
initiala (de atac) 500 mg/m2
. dupa care doza se scade progresiv.30
Cea mai practica metoda de oprire a crizei de TPSV este administrarea de digoxin i.v. De
obicei, se administreaza o doza de atac egala cu 0,061ng/kg (sub 2 ani) si 0.03 mg/kg (peste
2 ani). Din doza de atac se administreaza initial jumatate i.v urmand ca restul doze sa se
administreze in 2 prize, la 12 si 24 ore. De obicei bolnavul iese din criza in 1 -2 ore si pe ECG
se inscrie un sindrom post-tahicardic cu unde P ample si gigante, cu alternante ST-T. Crizele
foarte severe si foarte rebele necesita cardioverse sincrona . Verapamilul i.v. este practice
30 Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society
of cardiology ,
Eur. Heart 1997

Pagina 27 din 43
interzis la sugar. Daca este vorba de prima criza de TPSV daca sugarul are sub 5 luni, daca nu

exista WPW si nici o cardiopatie subiancenta , iar asistolia a fost usoara , nu este necesar
tratament de intretinere. Daca este necesar tratamentul de intretinere se face cu digoxin P.O.
in doze de 14- 1/10 din doza de atac sau 100mg/24 ore(se calculeaza doza adultului care se
imparte care se impartea al suprafata corporala a acestuia 1,73 m(patrati) si valoarea care
rezulta se inmulteste cu suprafata corporala a copilului , calculata dupa formule sau tabele). In
fine , pentru recidivele repetate intra in discutie si alte variante terapeutice ca Beta
blocantele (propanolol ), propafenona si flecainida (din clasa 1 de antiaritmice) sau sotalol si
cordarone(din clasa 3-a).
Tratamentul crizei de TPSV la copilul mare este usor diferit. In primul rand ca
manevrele de stimulare vagala sunt mai eficiente si se pot folosi cu mai mult succes.
Stryadina si Verapamilul i.v. (0.1 mg/kg) se dovedesc extreme de eficace. Unii autori prefera
ca dupa manevrele de stimulare vagala sa continue cu o doza de incarcare P.O. de amiodarona
(1000-1250 mg/m(patrat) ). Daca criza se repeta , tratamentul de intretinere va fi centrat pe
preparate digitalice . Numai in caz de recidive se va recurge la propafenona sau flecainida.
Daca substratul TPSV este WPW preparatele digitalice sunt formal contraindicate deoarece
aceastea scurteaza perioada refractara a fascicolului accesor si deprima conducerea impusului
pe caile normale, favorizand astfel conducerea excitatiei pe cai anormale. Deci in crizele de
TPSV survenite la cei cu WPW se va recurge la antiaritmice nedigitale (disopiramid
,flecainidina ,amiodarona , verapamil , propafenona).
Accesul vascular
Accesul vascular este esential pentru a permite administrarea
fluidelor,medicamentelor si obtinerea probelor de sange. Accesul venos
poate fi dificil in timpul resuscitarii unui sugar sau al unui copil.31

In cazul copiilor in stare critica in cazul in care accesul venos nu este


posibil cu usurinta, accesul intraosos trebuie luat in considerare cat mai
devreme posibil, in special daca copilul este in stop cardiac sau
insuficienta circulatorie decompensata.
In orice caz la copii in stare critica daca stabilirea caii venoase nu are
succes dupa un minut, introduceti un ac intra osos in locul acesteia.
Accesul intraosos
31 Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life support course on the
incidence and
outcome of in hospital cardiac area calls : an observational study over six years . Resuscitation
2009

Pagina 28 din 43
Accesul intraosos reprezinta o cale rapida, sigura si eficienta
pentru.administrarea medicamentelor, fluidelor si produselor din sange.Timpul necesar pentru
instalarea efectelor si timpul necesar pentru a atinge concentratlile plasmatice adecvate este
similar cu timpul necesar in cazul folosirii caii venoase centrale. Esantioane din maduva
osoasa pot fi utilizate pentru a stabili tipul sau grupa de sange, pentru analize chimice si
pentru masurarea gazelor sangvine (valorile sunt comparabile cu cele ale gazelor din sangele
venos central daca nu au fost injectate medicamente in cavitate) .
Oricum, mostrele pot
defecta autoanalizoarele si trebuie folosite de preferinta in autoanalizoare cu cartus.
Spalati fiecare medicament cu un bolus de ser fiziologic, pentru a asigura dispersia dincolo de
cavitatea medulara, si pentru a obtine o distributie mai rapida in circulatia centrala. Injectati

bolusuri mari de fluid folosind presiunea manuala. Accesul intraosos poate fi mentinut pana
cand accesul I.V. definitiv a fost stabilit. Beneficiile aduse de dispozitivele 10 semiautomate
ramane sa fie studiate dar experientele preliminare arata ca sunt rapide si eficiente pentru
obtinerea accesului circulator.
Accesul intravenos
Accesul IV periferic asigura concentratii plasmatice ale medicamentelor si
raspunsuri clinice echivalente cu accesul central sau 10. Liniile venoase centrale asigura un
acces mai sigur pe termen lung dar, comparate cu accesul 10 sau I.V periferic nu ofera
avantaje in timpul resuscitarii.32
Accesul prin tubul traheal
Accesul intra osos sau I.V sunt net preferate fata de tubul traheal pentru administrarea
medicamentelor.
33 Rata de absorbtie a medicamentelor administrate pe cale traheala variaza
mult,dar pentru orientare , au fost recomandate urmatoarele doze:
Adrenalina 100-ftiicrograme kg"1
Lidocaina 2-3 mg kg"1
Atropina 30 micrograme kg"1
Doza optima pentru naloxona nu este cunoscuta.
Diluati medicamentul in 5 ml de ser fiziologic si dupa administrare comtinuati cu cinci
32 Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life support course on the
incidence and
outcome of in hospital cardiac area calls : an observational study over six years . Resuscitation
2009
33 Cohn J.N, The menegment of chronic heart failure N.Ingl.J.Med.,1996

Pagina 29 din 43
ventilatii.
Nu administrati medicamente care nu sunt liposolubile (cum ar fi glucoza, bicarbonatul,
calciul) prin tubul traheal deoarece acestea vor produce leziuni ale mucoasei caii aeriene.
MEDICAMENTE FOLOSITE IN ARITMIILE LA COPII
Denumirea
internationala
Preparate
Comerciale
Posologie Indicatii
Atac Intretinere
ATP
(adenozin-trifosfat)
Stryadine 1 ,g/kg
i.v. rapid
Tahicardia paroxistica
supraventriculara, pentru
convertiera crizei de ritm
sinusal

Pagina 30 din 43

Amiodarona Cordarone
corbionax
500mg/m/24ore in 2
reprize /15 zile
Durata de atac:1000
mg/m/24 ore
250 mg/m/24 ore, 5 zile
din 7/3-24 luni
Tahicardii artriale si
jonctionale cu ritm reciproc .
prevenirea tahicardiilor
jonctionale in WPW.
Aceleasi cu digoxina
Digitoxina Digitalina 0.05-0.15 mg/kg 0.05mg/kg in 3 reprize Controlulo alurei ventriculare
in flutter si fibrilatie atriala.
Aceleasi cu digoxina
Digoxina Digoxine 0.02-0.04 mg/kg in 3
reprize ; i.v:
Doza x0.7
0.01-0.03 mg in doze
i.v ;doza x 7
Tahicardia paroxistica
supraventriculara cu exceptia

cazurilor de wpw . aceleasi cu


digitoxina
Difenil-hidantiona Dilatin
Epanutin
1 mg/kg 5min Pana la 5 mg in 25 min Aritmii induse de digitala
,extrasistole ventriculare,
postoperator
Disopiramid Rythmodan
Norpace
250 mg/m/24ore in 3
reprize
Aritmii supraventriculare si
ventriculare . tahicardii
artriale rebele
Flecainida Flecanide 3 mg/kg/24 ore
1-2 mg/kg i.v. in 5-10
min
Pana la 5 mg /kg in 2
reprize
Tahicardii paroxistice
supraventriculare inclusiv
WPW,tahicardii
jonctionale,extrasistole

ventriculare si aritmii
ventriculare complexe
Lanatozid Cedilanide Idem Digoxin i.v Aceleasi cu digitoxina si
digoxina
Lidocaina Xilocaina 1mg/kg 1mg/m/min Tahicardii ventriculare,
extrasistolele ventriculare
Propafenona Rythnol 20mg/m/24ore
1m/kg
Pana la 600 mg/m/24ore Tahicardii cronice rebele
Propanolol Avlocardyl 20mk/m/24ore in3
reprize 0.05-0.1 mg/kg
Pana la 50 mg/m/24ore
in 3 reprize 1-3 mg/kg /
24 ore in 3-4reprize
Crize anoxice din tetralogia
Fallot. Tahicardii
supraventriculare. Aritmii
ventriculare
Verapamil Isoptine
Cardiolox
0.01 mg/kg i.v. in 3
reprize
3-6 mg/kg/24 ore Conversia tahicardiei

paroxistice supraventriculare
in ritm sinusal , inclusiv
WPW. Controlul alurii
ventriculare in flutter si
fibrilatie ventriculara .
tahicardii jonctionale
Adenozina(Stryadine)
Adenozina este un nucleotid purinic natural. Incetineste transmiterea impulsului electric la
nivelul nodulului atrioventricular cu efect minim asupra altor celule miocardice sau cai de
conducere. Are eficienta crescuta in cuparea tahicardiilor paroxistice supraventriculare cu
circuite de reintrare care includ nodul atrioventricular (AVNRT). In alte tahicardii cu
complexe inguste, adenozina permite identificarea ritmului de baza prin incetinirea

Pagina 31 din 43
raspunsului ventricular. Are timp de injumatatire extrem de scurt, de 10-15 secunde si, din
acest motiv, se administreaza in bolus rapid intr-o perfuzie cu flux mare sau administrarea
intravenoasa directs este urmata de un flush de solutie salina. Cea mai mica doza terapeutic
eficienta este de 6 mg (cantitate neagreata ca doza initiala de unele protocoale curent utilkate),
in caz de insucces aceasta poate fi urmata de 2 doze, fiecare de 12 mg, la interval de 1-2
minute. Pacientii trebuie avertizati despre efectele adverse neplacute dar tranzitorii, in mod
particular greata, eritem facial cu senzatie de caidura locala si discomfort toracic. Adenozina
nu este disponibila in unele tari europene dar adenozintrifosfatul (ATP) este o alternativa. In
citeva tari europene nici unul dintre aceste preparate nu este disponibil; verapamilul este

probabil cea mai buna alternativa. 34Teofilina si compusii inruditi blocheaza efectele
adenozinei. Pacienfii in tratament cu dipiridamol sau carbamazepina sau cu cord transplantat
(denervat) prezinta un raspuns marcat exagerat si care este imprevizibil. La acesti pacienti sau
in cazul administrarii pe un acces venos central, doza initiala de adenozina este rediisa la 3
mg. In prezenta sindromului WPW, blocarea conducerii prin nodul AV poate duce la
favorizarea conducerii prin caile accesorii. In prezenta unei aritmii supraventriculare acest
efect poate produce un raspuns ventricular rapid, cu rise vital. Uneori, in prezenta sindromului
WPW adenozina poate precipita o fibrilatie atriala asociata cu un raaspuns ventricular
periculos de rapid.35
Amiodarona
Administrarea intravenoasa de amiodarona are efecte asupra canalelor de sodiu, potasiu si
calciu asociate cu proprietati de alia si betablocada adrenergic. Indicatiile pentru
administrarea intravenoasa de amiodarona includ:
controlul TV monomoria, TV polimorla si a tahicardiilor cu complexe QRS largi de
origine incerta - stabile hemodinamic;
tahicardiile supraventriculare (TSV) necontrolate de adenozina, manevre vagale sau
blocada AV;
controlul raspunsului ventricular rapid secundar conducerii pe cai accesorii din aritmii
34 Ciofu E.P., Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
35 Muller G., Ulmmer H. E. Hagelk ,J. Cardiac disrhythmias in children whit idiophatic dilate or
hypertrofic
cardiomiopathy . Pediatr. Cardiol. 1995

Pagina 32 din 43
atriale (sindroamele de preexcitatie);
cardioversie electrica fara succes
Digitalina(Digitoxina)
Compozitie
Solutie hidroalcoolica glicerinata continand digitoxina 1 mg/ml sau 50 picaturi.
Actiune terapeutica
Tonicardiac, creste forta de contractie a miocardului, corecteaza insuficienta cardiaca, marind
debitul cardiac, cu ameliorarea irigarii tesuturilor, scaderea presiunii venoase, indepartarea
congestiei si edemelor, cresterea diurezei; micsoreaza frecventa sinusala; intarzie conducerea
atrio-ventriculara, diminuand ritmul ventricular in fibrilatia atriala si alte tahiaritmii
supraventriculare. Actiunea se instaleaza lent (incepe la 2-5 ore, este maxima la 6-10 ore de la
administrarea unei doze orale, concentratia plasmatica constanta se obtine dupa 24-28 zile de
tratament), si este durabila (in conditiile digitalizarii complete compensarea se mentine cca 18
zile dupa oprirea tratamentului), cu posibilitatea de acumulare. 36
Indicatii
Insuficienta cardiaca congestiva cronica; fibrilatie atriala si flutter atrial cu ritm rapid, mai
ales in cadrul insuficientei cardiace; este utila indeosebi pentru tratamentul de durata
(eficacitatea se mentine chiar in conditiile omisiunii sporadice a administrarii) si in
insuficienta cardiaca cu fibrilatie sau flutter atriale.
Contraindicatii
Bradicardie marcata (sub 60/minut), extrasistole ventriculare polimorfe sau ritmate, tahicardie
ventriculara; prudenta in caz de leziuni miocardice acute (miocardita reumatismala, infarct

acut de miocard) si bloc partial; se recomanda doze mici daca bolnavul a primit un alt
digitalic inaintea inceperii tratamentului; de asemenea, doze mai mici la hepatici, la bolnavi
cu insuficienta renala severa si la batrani, la nou-nascuti si la imaturi, in prezenta hipoxiei prin
insuficienta respiratorie, la hipotiroidieni, in infarctul de miocard recent, in caz de
hipokaliemie sau hipercalcemie. Se vor evita sarurile de calciu intravenos si aminele
simpatomimetice (risc sporit de aritmii severe); prudenta la bolnavii sub tratament diuretic
intensiv sau care abuzeaza de purgative, la cei care primesc extract paratiroidian sau doze
36 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 33 din 43
mari de vitamina D, glucocorticoizi, corticotrofina, carbenoxolona, amfotericina B (risc de
aritmii prin hipokaliemie); prudenta cand se asociaza chinidina; reserpina creste efectul
bradicardizant, beta-blocantele adrenergice si verapamilul favorizeaza bradicardia si
deprimarea conducerii atrio-ventriculare; fenitoina, fenobarbitalul, fenilbutazona,
spironolactona, rifampicina pot scadea concentratia plasmatica a digitoxinei, favorizandu-i
metabolizarea prin inductie enzimatica (uneori este necesara cresterea dozei de tonicardiac);
colestiramina micsoreaza absorbtia intestinala a digitoxinei (in cazul asocierii, cele doua
medicamente se administreaza la interval de cel putin 2 ore).
Reactii adverse
Eficacitatea terapeutica maxima este uneori insotita de reactii adverse de tip toxic: greata,
salivatie, voma, anorexie, diaree, dureri abdominale, cefalee, stari de rau, somnolenta, stare
confuziva (mai ales la batrani), tulburari de vedere (culori), bigeminism, tahicardie
supraventriculara, defecte de conducere, bloc; in cazuri extreme poate fi declansata fibrilatia

ventriculara (favorizata de hipokaliemia prin tratament diuretic brutal); rareori urticarie,


eozinofilie, trombocitopenie (alergica), ginecomastie.37
Mod de administrare
Oral, la adulti initial 0,2-0,5 mg/zi (10-25 picaturi) pana la corectarea tahicardiei si
compensarea (cateva zile), apoi 0,6 mg/saptamana repartizate in 3-6 zile (doza medie de
intretinere este de 0,1 mg, adica 5 picaturi, zilnic).
La copii, dupa varsta, in prima zi 0,1-0,4 mg, in a 2-a si a 3-a zi 0,1-0,2 mg, apoi intretinere
cu 0,025-0,05 mg, zilnic sau la 2 zile.
Posologia trebuie individualizata, sub supraveghere medicala.
Digoxine
Compozitie si descriere
Fiole a 2 ml solutie injectabila continand digoxina 0,5 mg .
Glicozidele cardiace au fost utilizate in medicina occidentala in tratamentul insuficientei
cardiace de la publicarea in 1785 de catre William Withering a cartii "Account on the
Foxglove". Acestea au fost utilizate de asemenea ca rodenticide si pentru otravirea sagetilor.
In afara de digoxin mai exista si alte glicozide cardiotonice naturale - digitoxin, convalatoxin,
37 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 34 din 43
oleandrin, etc.38
Biodisponibilitatea digoxinului este mare, cuprinsa intre 40 si 90%. Debutul actiunii in cazul
administrarii orale este de 1,5 - 6 ore, cu aparitia efectului maxim in 4-6 ore. In cazul
administrarii intravenoase debutul actiunii este de 5-30 minute, cu efect maxim dupa 1,5 - 3

ore. Timpul de injumatatire este lung, de 1.6 zile, eliminarea facandu-se preferential pe cale
renala (60-80%), restul pe cale hepatica.
Digoxinul actioneaza prin:
- inhibarea pompei Na-K cu acumularea ulterioara a calciului la nivelul celulelor cardiace;
- cresterea tonusului vagal.
Principala actiune farmacodinamica a digitalicelor consta in stimularea contractiei miocardice
- actiune inotrop pozitiva. Creste in special contractia miocardului ventricular, fenomenul
fiind mai evident in conditii de insuficienta cardiaca. O alta actiune importanta este cea
bradicardizanta sau cronotrop-negativa. Digitalicele incetinesc conducerea si cresc functia de
frana a nodului atrio-ventricular - actiune dromotrop negativa, datorita, in parte, stimularii
vagale, in parte influentarii directe a NAV. Musculatura neteda vasculara este stimulata, dar
pentru dozele obisnuite efectul vasoconstrictor este modest. Digitalicele favorizeaza
automatismul ectopic - actiune batmotrop pozitiva.
Digitalicele sunt indicate in:
- insuficienta cardiaca,
- aritmii supraventriculare cu tahicardie - fibrilatie atriala, flutter atrial.
Actiune terapeutica
Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva, relativ rapida (apare la 1-2 ore, este maxima la 6
ore dupa administrarea orala; apare la 20 de minute, este maxima la 1,5-3 ore dupa injectarea
intravenoasa; concentratia plasmatica constanta se obtine dupa 6-7 zile de tratament) si de
durata relativ scurta (la bolnavii complet digitalizati decompensarea survine dupa 5-6 zile de
la oprirea medicatiei).
Indicatii

Insuficienta cardiaca acuta, insuficienta cardiaca congestiva, cord pulmonar cronic,


insuficienta cardiaca la copii (in cursul cardiopatiilor congenitale sau capatate); fibrilatie si
flutter atriale, tahicardie supraventriculara. Este de ales pentru digitalizare rapida si la bolnavii
cu tendita mare de acumulare a digitalicelor. Tratamentul digitalic realizeaza rezultate optime
38 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 35 din 43
in insuficienta cardiaca cu debit mic, inima dilatata, functie sistolica diminuata, dar rezerva
contractila pastrata si cand se adauga fibrilatia atriala sau alta tahiaritmie supraventriculara;
medicatia digitalica se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.
Contraindicatii
Aceleasi ca pentru digitoxina, dar riscurile toxicitatii cumulative sunt mai mici; injectarea
intravenoasa trebuie facuta cu prudenta. Nou-nascutii si imaturii sunt mai sensibili (prudenta
in dozare); insuficienta renala si varsta inaintata favorizeaza acumularea (doze mici).
Antiacidele, sucralfatul, colestiramina pot diminua absorbtia intestinala a digoxinei,
anticolinergicele, eritromicina, tetraciclina pot creste absorbtia; chinidina, diltiazemul si
verapamilul, amiodarona, cimetidina pot creste concentratia plasmatica a digoxinei (uneori
este necesara reducerea dozei de tonicardiac); tiazidele, furosemidul, acidul etacrinic,
amfotericina, corticosteroizii cresc riscul aritmiilor (prin hipokaliemie), de asemenea
simpatomimeticele beta-adrenergice - adrenalina, izoprenalina (prin marirea excitabilitatii
miocardice); beta-blocantele si alte deprimante ale conducerii atrio-ventriculare pot fi
riscante, mai ales pentru calea intravenoasa; litiul poate sensibiliza miocardul la actiunea
digoxinei.39

Mod de administrare
Adulti - tratament de atac (eventual) cu 0,5-1 mg/zi oral, pana la compensare (cateva zile),
apoi intretinere cu 0,125-0,50 mg/zi (obisnuit 0,25 mg mai putin la batrani si la bolnavii cu
insuficienta renala - 0,125 mg);
- in urgente, daca pacientul nu a mai fost digitalizat, se injecteaza intravenos lent (diluat si cu
prudenta) 0,5- 1 mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg.
Copii - oral 0,025 mg/kilocorp la 8 ore, 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere cu 0,0125
mg/kilocorp si zi.
Posologia trebuie individualizata sub control medical.
Actiune toxica.
Toxicitatea glicozidelor cardiace este relativ mare, corespunzand unui indice terapeutic mic
(2,8-30). Dozele terapeutice sunt apropiate de cele toxice, frecventa reactiilor adverse la
bolnavii digitalizati fiind de 12-20%.
Toxicitatea clinica:
1. La nivel extracardiac:
- greata, voma (prezenta aproape intotdeauna in supradozarea acuta);
39 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 36 din 43
- cefalee, tulburari vizuale (halouri, vedere neclara, aberatii in perceperea culorilor);
- confuzie, delir - in special la varstnici;
- convulsii - foarte rar (raportate la copii);40
- hiperpotasemie - prin blocarea ATP-azei Na+

/K+
. Potasiul este un factor de predictie a
prognosticului in cazul pacientilor adulti cu supradoza acuta de digoxin.
2. Cardiac - actiunea digitalicelor poate fi evidentiata pe EKG prin ("efectul digoxin")- rarirea
frecventei sinusale, prelungirea intervalului PR (prin deprimarea conducerii atrioventriculare),
micsorarea intervalului QT (scurtarea potentialului de actiune in miocardul ventricular),
subdenivelarea segmentului ST (mustata lui Salvador Dali) si aplatizarea sau inversarea undei
T (datorate modificarii procesului de repolarizare).
Tulburari de ritm asociate toxicitatii digoxinului:
- Bradicardie sinusala, bloc sino-atrial (origine la nivelul NSA);
- Tahicardie atriala cu bloc AV, Flutter atrial cu raspuns ventricular lent (origine la nivelul
atriului);
- toate tipurile de bloc AV, scapare jonctionala sau tahicardie jonctionala (origine la nivelul
NAV);
- Contractii ventriculare premature (apar cel mai frecvent), tahicardie ventriculara, fibrilatie
ventriculara (origine la nivelul ventriculilor).
Imaginea clasica pe EKG a toxicitatii digoxinului este tahicardia atriala cu bloc AV de grad
inalt. Patognomonica este tahicardia ventriculara bidirectionala.
Rythmonorm comprimate
Compozitie
Tablete a cate 150 mg Propafenona.
Fiole de 20 ml/70 mg clorhidrat de propafenona
Actiune terapeutica

Rytmonorm este catalogat dupa clasificarea Vaughan Williams ca fiind un agent antiaritmic
de clasa Ic. Totusi, proprietatile sale electrofiziologice il plaseaza concomitent in cateva clase,
cum ar fi: II, III si IV. Efectul sau principal consta in determinarea unei reduceri dependente
de doza a vitezei potentialului de actiune si a amplitudinii potentialului de actiune ca si o
prelungire a perioadei refrectare efective. Aceste actiuni se datoreaza proprietatii Rytmonorm
40 Voicu , V.A. toxicologie clinica, ed. Albatros, Bucuresti 1997

Pagina 37 din 43
de blocare a canalelor rapide de sodiu. Pe langa actiunea sa clasica - blocanta a canalelor de
sodiu, Rytmonorm prezinta si un important efect -blocant datorat similitudinilor sale
structurale cu propranololul. Acest efect determina eficacitatea sa deosebita in suprimarea
aritmiilor declansate prin stimulare adrenergica. Deasemeni, Rytmonorm prezinta si o slaba
actiune de tip clasa IV (blocanta a canalelor de calciu). Numeroase teste clinice demonstreaza
eficacitatea si nivelul redus al reactiilor adverse al Rytmonorm in tratamentul tuturor tipurilor
de aritmii cardiace dar in special al celor supraventriculare.41
Indicatii
Tahiaritmii supraventriculare simptomatice si care necesita tratament, de exemplu: tahicardii
AV si jonctionale, tahicardii supraventriculare in sindromul WPW sau fibrilatia atriala
paroxistica. Tahiaritmii ventriculare simptomatice severe, in cazul in care medicul apreciaza
ca acestea pericliteaza viata.
Contraindicatii
Propafenona nu trebuie administrata in: insuficienta cardiaca manifesta, soc cardiogen (cu
exceptia celui produs de aritmie), bradicardie grava simptomatica; in primele 3 luni dupa

infarctul de miocard sau in caz de insuficienta contractila (FEVS < 35%), cu exceptia
pacientilor cu tulburari de ritm ventriculare amenintatoare de viata; tulburari de conducere
sinoatriale, atrioventriculare si intraventriculare de grad inalt; boala nodului sinusal,
hipotensiune arteriala severa; tulburari electrolitice manifeste (ex. tulburari ale
metabolismului potasic); boli pulmonare obstructive grave; miastenia gravis;
hipersensibilitate cunoscuta la substanta activa propafenona.
Masuri de precautie
Sub tratamentul cu propafenona se poate modifica unda de pacing si cea de sensing ale
stimulatorului cardiac. Functia stimulatorului cardiac trebuie testata si daca este cazul,
reprogramata. In caz de utilizare necorespunzatoare, acest medicament poate modifica
capacitatea de reactie astfel incat este periclitata participarea la circulatia stradala sau
utilizarea masinilor. Aceasta este valabil mai ales in cazul interactiunii cu alcoolul.Sarcina si
alaptare: in timpul sarcinii, mai ales in primele trei luni si in timpul alaptarii, propafenona nu
trebuie administrata decat sub indicatia stricta a medicului.
Reactii adverse
Ocazional, mai ales la doze initiale ridicate, pot aparea tulburari gastrointestinale (inapetenta,
senzatie de satietate, greata, voma, gust amar, senzatie de amorteala in gura), uscaciunea gurii,
constipatie, ca si parestezii, tulburari de vedere, senzatie de ameteala si, foarte rar, oboseala,
41 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 38 din 43
dureri de cap, senzatie de neliniste, cosmaruri, tulburari de somn, tulburari psihice cu
anxietate si confuzie, ca si simptome extrapiramidale - in special dupa o doza initiala crescuta.

La supradozare s-au observat, foarte rar, fenomene spastice. in cazuri rare pot aparea
fenomene alergice cutanate, ca eritem cutanat, prurit, exantem sau urticarie; aceste manifestari
alergice dispar dupa intreruperea tratamentului. Indeosebi la varstnici pot aparea tulburari ale
reglarii circulatorii, cu tendinta la hipotensiune, ce apar in ortostatism sau sindrom de
ortostaza. Aceste fenomene dispar complet dupa scaderea dozei sau dupa intreruperea
tratamentului. S-au comunicat: tulburari ale vederii, oboseala, senzatie de ameteala,
hipotensiune ortostatica, fenomene ce pot reduce capacitatea de reactie, astfel incat este
periclitata capacitatea de a sofa sau de a participa la circulatia stradala. Efecte secundare mai
rare: bradicardie, bloc SA, bloc AV, tulburari ale excitabilitatii (ca bloc SA, AV sau
intraventricular) - ce impun tratament cu atropina, orciprenalina, si tulburari de conducere
intraventriculare - ce pot impune ca masuri intreruperea tratamentului si, daca este cazul,
electroterapie). Are efecte deprimante asupra excitabilitatii si contractilitatii miocardice ce pot
deveni manifeste la un miocard cu leziuni preexistente.42 Administrarea de Rytmonorm poate
agrava o insuficienta cardiaca preexistenta. Rareori poate aparea, ca o consecinta a
tratamentului cu Rytmonorm, o accelerare a ritmului cardiac si, extrem de rar, fibrilatie si
flutter ventricular. Ca o complicatie extrem de rara a tratamentului s-a semnalat colestaza prin
mecanism de tip hiperergic - alergic. Fenomenul este independent de doza si dispare complet
la intreruperea tratamentului. In cazuri singulare se descrie o crestere a anticorpilor
antinucleari si un sindrom lupus eritematos. In cazuri foarte rare s-a observat scaderea
numarului de leucocite, granulocite sau trombocite, modificari reversibile dupa intreruperea
tratamentului. Au fost semnalate cazuri rare de agranulocitoza. La doze mari poate aparea o
diminuare a libidoului si o reducere a numarului de spermatozoizi. Aceste fenomene au
disparut dupa intreruperea tratamentului. Deoarece tratamentul cu Rytmonorm poate fi

important pentru viata, datorita acestei reactii adverse, Rytmonorm nu poate fi administrat
fara avizul medicului.
Flecanide(Tambocor)
Comprimate 50 mg, 100 mg; cutie x 1, 2 sau 4 blist. x 20 comprimate
Indicatii:
tratamentul si prevenirea recidivelor in tahicardii ventriculare cu potential letal, tahicardii
42 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 39 din 43
ventriculare simptomatice si invalidante (in absenta afectarii functiei ventriculului stang),
tahicardii supraventriculare (in absenta afectarii functiei ventriculului stang).43
Doze si mod de administrare:
100 mg de 2 ori/zi, dimineata, pana la maximum 200 mg (exceptional pana la 300 mg).
Contraindicatii
Hipersensibilitate; in primele 3 luni dupa un IMA sau in cazul unui debit cardiac redus (fractie
de ejectie a ventriculului stang sub 35%), cu exceptia pacientilor cu aritmii ventriculare care
pun viata in pericol; IC severa, decompensata; soc cardiogen, cu exceptia celui datorat
aritmiilor; bradicardie severa; tulburari de conducere atriale; tulburari de conducere
atrioventriculara si/sau intraventriculara la pacienti fara stimulator cardiac implantat; boala
nodului sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie), la pacienti fara stimulator cardiac
implantat; tulburari electrolitice (de exemplu hipo- sau hiperpotasemii); hipertenisune
arteriala severa.
Atentionari:

ECG standard la intervale de 1 luna sau, la nevoie, examen ECG de efort; prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiac; insuficienta renala, IH; monitorizarea concentratiei
plasmatice a flecainidei; sarcina si alaptare; soferi si activitati de precizie.
Reactii adverse:
Tulburari cardiace (acutizari severe ale IC si soc cardiogen), agravarea tulburarilor de
conducere preexistente; bloc atrioventricular, bloc de ramura complet si permanent sau bloc
interatrial; incetinirea conducerii; poate agrava tulburarile de ritm preexistente sau poate
provoca aparitia unei noi tulburari de ritm); vertij, tulburari de vedere (diplopie, vedere
incetosata, diminuarea acuitatii vizuale), tremor, senzatie de instabilitate, cefalee, stare de
astenie, scaderea libidoului, greata, uscaciunea gurii, tulburari de gust, cresterea enzimelor
hepatice cu sau fara icter, febra, artralgii, mialgii, urticarie; leucopenie, trombocitopenie,
pneumonie interstitiala.
Verapamil
Comprimate 50 mg, 100 mg; cutie x 1, 2 sau 4 blist. x 20 comprimate
Indicatii:
tratamentul si prevenirea recidivelor in tahicardii ventriculare cu potential letal, tahicardii
ventriculare simptomatice si invalidante (in absenta afectarii functiei ventriculului stang),
tahicardii supraventriculare (in absenta afectarii functiei ventriculului stang).
Doze si mod de administrare:
100 mg de 2 ori/zi, dimineata, pana la maximum 200 mg (exceptional pana la 300 mg).
Contraindicatii
43 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000

Pagina 40 din 43
Hipersensibilitate; in primele 3 luni dupa un IMA sau in cazul unui debit cardiac redus (fractie
de ejectie a ventriculului stang sub 35%), cu exceptia pacientilor cu aritmii ventriculare care
pun viata in pericol; IC severa, decompensata; soc cardiogen, cu exceptia celui datorat
aritmiilor; bradicardie severa; tulburari de conducere atriale; tulburari de conducere
atrioventriculara si/sau intraventriculara la pacienti fara stimulator cardiac implantat; boala
nodului sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie), la pacienti fara stimulator cardiac
implantat; tulburari electrolitice (de exemplu hipo- sau hiperpotasemii); hipertenisune
arteriala severa.44
Atentionari:
ECG standard la intervale de 1 luna sau, la nevoie, examen ECG de efort; prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiac; insuficienta renala, IH; monitorizarea concentratiei
plasmatice a flecainidei; sarcina si alaptare; soferi si activitati de precizie.
Reactii adverse:
Tulburari cardiace (acutizari severe ale IC si soc cardiogen), agravarea tulburarilor de
conducere preexistente; bloc atrioventricular, bloc de ramura complet si permanent sau bloc
interatrial; incetinirea conducerii; poate agrava tulburarile de ritm preexistente sau poate
provoca aparitia unei noi tulburari de ritm); vertij, tulburari de vedere (diplopie, vedere
incetosata, diminuarea acuitatii vizuale), tremor, senzatie de instabilitate, cefalee, stare de
astenie, scaderea libidoului, greata, uscaciunea gurii, tulburari de gust, cresterea enzimelor
hepatice cu sau fara icter, febra, artralgii, mialgii, urticarie; leucopenie, trombocitopenie,
pneumonie interstitiala.
Tratamentul interventional

Ablatia
Radiofrecventa utilizeaza un generator si un cateter specific intr-o configuratie
monopolara , cu electrod endocavitar si o placa toracica. Durata procedurii este variabila (1-2
ore) in functie de dificultatea de a localiza sediul anatomic ce urmeaza a fi blocat. Riscul
embolic inerent tehniciii poate fi anihilat asociind anti agregante plachetare. Succesul metodei
depinde direct de precizia de localizare a fascicolului.45
Tehnica noua , prin curenti de radio frecventa , tinde sa inlocuiasca tehnica precedenta .
Se utilizeaza distructia terapeutica a cailor accesorii in WPW, si a foacarelor de TPSV , sau
intreruperea conducerii AV prin caile nodo-hisiene( cand sediul tahicardiei paroxistice este
jonctional). Efectul terapeutic al radio-frecventei se bazeaza pe efectul termic (producerea de
caldura realizata cu un curent electric).46
44 Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000
45 Addy D.P. investigation in pediatrics , W.B. Saunders Co.1994
46 Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society
of cardiology ,

Pagina 41 din 43
SCOPUL SARCINII
Lucrarea de fa Aritmiile supraventriculare la copii-activitati in diagnosticul si
tratamentul modern ale tahicardiei paroxistice supraventriculare are la baz un volum mare
de munc, deoarece cuprinde multe date de specialitate, acest fapt impunnd culegerea
datelor, analiza i prelucrarea informaiilor. De asemenea am consultat o vast bibliografie de
specialitate, cu o mare importan tiinific i metodologic pentru realizarea lucrrii de fa.

Analizarea i interpretarea datelor culese, realizarea EKG au presupus implicit munc, timp i
concentrare.
Scopul l reprezint tratarea datelor despre aritmiile supraventriculare la copii si
evidenierea unor aspecte teoretice i practice privind posibilitile de diagnostic si tratament
modern al tahicariei paroxistice supraventriculare.
Am discutat despre ceea ce inseamna aritmiile:generalitati si punctual despre tahicardia
paroxistica supraventriculara si de asemenea mecanismul electrofiziologic de producere al
acestora,despre diagnosticarea lor electrocardiografic si importanta Holter-ECG,despre toate
metodele invazive si neinvazive de diagnosticare si de asemenea am studiat toate metodele de
Eur. Heart J. 1997

Pagina 42 din 43
tratament modern in TPSV la copii.La tratamentul medicamentos am vorbit despre fiecare
medicament antiaritmic in parte specificand dozele folosite la copii cat si despre indicatii si
contraindicatii,reactii adverse si modul de administrare al acestora si de asemene am presentat
si modalitatea de tratament interventional prin Ablatie.
Din informatiile pe care le-am obtinut am ajuns la concluzia ca tahicardiile si fibrilatia la
nivel atrial nu sunt mortale, pot fi, cel mult, neplacute in cazul in care sunt simptomatice, ba
chiar groaznice in anumite cazuri,dar nu provoaca decesul. Pe cand o tahicardie sau o
fibrilatie ventriculara pot duce foarte usor la decesul pacientului. De aceea,toate metodele de
tratament modern se ocupa de stabilizarea ritmului ventricular.
In schimb, Insuficienta cardiaca cronica este ultimul stadiu al bolii coronariene, o
problema majora de sanatate la nivel mondial, care afecteaza 15 milioane de pacienti in

Europa (intre 2% si 3% din populatia totala). Reprezinta o povara economica majora datorita
asistentei medicale necesare (prin decompensari repetate ), cu mai mult de 10% din
spitalizarile anuale, iar jumatate din pacientii cu insuficienta cardiaca mor in 4 ani.
Bibliografie selectiva
Ciofu Carmen,Ciofu E.P., Dictionar de pediatrie , ed.Univers eciclopedic,
Bucuresti 1995
Ciofu E.P., Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, ed.Medicala Amaltea,
Bucuresti 1996
Ciofu E.P., Ciofu Carmen(Ed) , pediatrie, tratat, ediatia 1, ed.Medicala,
Bucuresti 2001
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of
electrocardiography and echocardiography for familial hypertrophic
cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
Cohn J.N, The menegment of chronic heart failure N.Ingl.J.Med.,1996
Muller G., Ulmmer H. E. Hagelk ,J. Cardiac disrhythmias in children whit
idiophatic dilate or hypertrofic cardiomiopathy . Pediatr. Cardiol. 1995

Pagina 43 din 43
Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life
support course on the incidence and outcome of in hospital cardiac area
calls : an observational study over six years . Resuscitation 2009
Voicu , V.A. toxicologie clinica, ed. Albatros, Bucuresti 1997

Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure
of Eurpean society of cardiology , Eur. Heart J. 1997
Agenda medicala 2000 , ed.Medicala , Bucuresti, 2000
Ciofu Carmen, Ciofu E.P. semne si simptome in pediatrie, mic dictionar.
Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1995
Addy D.P. investigation in pediatrics , W.B. Saunders Co.1994
Tratat de cardiologie Vol I,Carp, Costin 2002
Esentialul in cardilogie Habert, Ralph 2011,Farma Media
Interpretarea rapida a EKG-urilor - Editia a sasea de Dubin, Dale 2005

38 din 43
Mrii