Cardiopatia Ischemica

SCOALA POSTLICEALA ATLAS
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
COORDONATOR: ABSOLVENT:
Profesor Nursing:Claudia Teodorescu Mihalcea Anca
BUCURESTI 2020
1
ARGUMENT
"Să luptăm împreună contra bolilor cardiovasculare" trebuie să devină decizia societăţii
noastre, în care personalul medical şi nemedical are datoria să colaboreze pentru conştientizarea
întregii populaţii atât asupra pericolului bolilor cardiovasculare cât şi a măsurilor necesare de
prevenire şi tratament.
Creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, care, alături de cancer, reprezintă
principalul duşman al vieţii şi sănătăţii oamenilor, că şi inexistentă, încă, a unor remedii capabile
să permită vindecarea lor radicală, au făcut necesară orientarea spre profilaxia acestora.
2
CUPRINS
I.PARTEA TEORETICĂ
1.NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI
CARDIOVASCULARII.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
1.DEFINIŢIE
2.CLASIFICARE
3.EPIDEMIOLOGIE ŞI PATOGENIE
4.SIMPTOMATOLOGIE
5.EVALUAREA DE LABORATOR
6.DIAGNOSTIC POZITIV
7.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
9.TRATAMENT
1O.EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
II PARTEA PRACTICĂ
CAZUL 1
CAZUL2
CAZUL 3
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE
MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
BIBLIOGRAFIE
1.NOȚIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
3
APARATULUI CARDIOVASCULAR
Aparatul cardiovascular este format dintr un organ central – inima –si sistemul
vascular, care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor
organismului.
INIMA
Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral care pompeaza ritmic in artere
sangele pe care il primește prin vene.
Inima se afla in interiorul cutiei toracice, in mediastin ( spațiul cuprins intre cei doi
plamani si diafragma ).
Inima are dimensiuni diferite,in funcție de varsta si sex.Deși la om cantareste 300 g și
are marimea pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriașa, zilnic contractandu-se de
peste 100000 ori si pompand peste 7200 l sange.
De formă piramidală, cu baza situată posterior, inimei i se descriu:

 doua fețe;
 doua margini;
 baza;
 un vârf.
Fața anterioara – este ușor bombata si vine in raport cu peretele anterior al toracelui.Pe
fața anterioara se observa septul interventricular si un șanț transversal care corespunde septului
atrioventricular.In aceste șanțuri sunt adapostite arterele si venele inimii.
Fața inferioara –este plata si se sprijină pe diafragmă.Pe aceasta față exista un șanț
longitudinal care se intâlnește cu cel de pe fața anterioara la varful inimii si un șanț transversal
unde se află adăpostite vase de sange.
Marginea stângă – este rotunjita si se mai numește si fața pulmonara a inimii, ea
venind in raport cu plămânul stâng.
4
Marginea dreaptă este mai ascuțită, se proiectează in dreptul sternului sau a marginii
laterale drepte a acestuia.
Baza inimii privește in sus, ea este formată din atriul stâng.Aici se gasesc vasele mari
care pleacă sau vin la inimă.
Vârful inimii – este format din miocardul ventriculului stâng.El este orientat in jos și
spre stânga se proiecteaza in spațiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculară.
In secțiune inima este constituită din :
 două atrii aflate superior spre baza inimii;
 două ventricule aflate inferior.
Inima este imparțită de un sept longitudinal in doua jumatați : dreapta si stânga complet
separate intre ele.
Jumătatea dreaptă conține sânge venos,incărcat cu CO2, iar jumătatea stânga conține
sânge arterial incărcat cu O2.
Atriile – și ventricolele de aceeasi parte comunica intre ele prin orificiile
atrioventriculare prevăzute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens spre
ventricule:stâng(bicupsidă) si drept (tricupsidă).
Atriile –au forma aproximativ cubica.Ele au peretele subțire, fibrele musculare sunt
dispuse circular, iar interiorul lor este neted.
Fiecare atriu are mai multe orificii.
Atriul drept are:
 orificiul de deschidere al celor două vene cave superioară și inferioară;
 orificiul de deschidere al urechiușei drept
 orificiul de deschidere al sinusului coronar care adună sângele venos al
inimii;
 orificiul atrioventricular drept.
Atriul stâng prezinta:
 patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare;
 orificiul urechiușei stângi;
 Orificiul atrioventricular stâng.
5
Ventriculele – sunt cavități de forma piramidala, cu pereții mai groși decât atriile, iar
ventriculul stâng are peretele de trei ori mai gros decat ventriculul drept. Interiorul ventriculului
nu este neted ci are aspectul neregulat datorita prezentei trabeculilor cornoase si a mușchilor
papilari.Mușchii papilari se prind cu un capăt de peretele ventricular si cu celălalt capăt de
cuspidele valvulelor atrioventriculare prin intermediul cartilajelor tendinoase cu rol de a
împiedica deschiderea valvelor atrioventriculare spre atrii.
Fiecare ventricul are cate două orificii:
Ventriculul stâng :
 orificiul atrioventricular stâng;
 orificiul arterei aorte.
Ventriculul drept are: -orificiul atrioventricular drept; -orificiul arterei pulmonare.
Orificiile vasculare ale ventriculelor sunt prevăzute cu valvule semilunare in cuib de randunica, a
căror deschidere se face numai catre lumenul arterial.Aceste valvule opresc întoarcerea sângelui
din artere in ventricule in timpul diastolei.
Structura histologică a inimii

Inima este alcatuită din trei straturi concentrice: endocard, miocard si epicard.
1.Endocardul este constituit dintr-un epiteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă

subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice, rare celule conjunctive
şi numeroase terminaţii nervoase senzitive.
2.Miocardul , muşchiul inimii, este mai gros în ventricule (mai ales în cel stâng) decât în
atrii şi este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele
atriilor, şi în fibre oblic-spiralate în ventricule. Miocardul atrial este separat de cel ventricular
prin inele fibroase atrio-ventriculare. Muşchiul atrial este neted pe faţa internă, iar cel ventricular
prezintă muşchi papilari şi trabecule cărnoase de care se prind, prin cordaje, valvele
atrio-ventriculare.
Tesutul muscular cardiac striat este alcătuit din fibre musculare având diametrul şi
lungimea mai mici decât ale fibrelor musculare scheletice. Fibrele musculare cardiace se leagă
6
longitudinal şi lateral cu fibrele vecine. Se constituie astfel o structură comparabilă cu un sincitiu
(masă citoplasmatică cu mai mulţi nuclei provenind din celule diferite). Din punct de vedere
structural nu este vorba însa de un adevărat sincitiu, deoarece microscopul electronic evidenţiază
limitele de separaţie dintre membranele a două celule miocardice unite longitudinal, care apar net
sub forma unor benzi transversale denumite discuri intercalare.
În peretele inimii, în afara celulelor miocardice, mai există celule specializate în

generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie; acestea constituie ţesutul excitoconductor
nodal (embrionar).
Ţesutul excitoconductor (embrionar) este grupat în mai multe formaţiuni:
-nodulul sinoatrial situat în peretele atriului drept lângă orificiul de vărsare al venei cave
superioare;
-nodulul atrioventricular situat în septul interatrial;
-fasciculul Hiss care porneşte din nodulul atrioventricular, intră în septul interventricular
şi după un scurt traiect se împarte în două ramuri (dreaptă şi stângă) şi se distribuie
subendocardic celor două ventricule; acest fascicul se termină prin reţeaua Purkinje în fibrele
miocardului ventricular.
3.Epicardul este o membrană epitelio-conjunctivă subţire ce acoperă suprafaţa cardiacă

şi constituie foiţa viscerală a pericardului. Între foiţele pericardului (viscerală şi parietală) se
găsesc cavitatea pericardică cu o lamă subţire de lichid, care favorizează alunecarea în timpul
activităţii cardiace.
Vascularizaţia inimii.
Vascularizaţia inimii este realizată prin cele două artere coronare.
Venele coronare urmează traiectul arterelor coronare şi se varsă în sinusul coronar care
se deschide în atriul drept.
Arterele coronare.
Arterele coronare se găsesc la suprafaţa inimii, asigură vascularizaţia acesteia şi au
originea în artera aortă, imediat ce aceasta pleacă din inimă.
7
Arterele coronare au un diametru de aproximativ 2mm şi au un perete foarte subţire şi
fragil.
Venele coronare.
Urmează traiectul arterelor, dar se unesc în santul atrio-ventricular posterior într-un
singur trunchi, sinusul coronar, care se varsă în atriul drept. Cavităţile drepte drenează în vene
mai subţiri. Există venule foarte fine care se pot deschide direct în atriul sau ventriculul drept
(foramina).
Inervaţia inimii
Inervaţia inimii este independentă de sistemul nervos central, fiind făcută exclusiv de
sistemul nervos autonom. Parasimpaticul (fibre dirijate din nervul pneumogastric) se distribuie
pereţilor aortici şi atriului drept, în special nodului Keith şi Flack. Nervii simpatici par să aibă o
destinaţie preferenţială pentru nodul Tawara.
Proprietațile mușchiului cardiac
Miocardul are o serie de proprietati caracteristice muschilor striati cum ar fi:

 ritmicitatea;
 conductibilitatea;
 excitabilitatea;
 contractibilitatea.
I. Ritmicitatea este proprietatea cordului de a se contracta succesiv,ca urmare a

impulsurilor contractile generate de nodulul sinoatrial. In conditii fiziologice,activitatea cardiaca
ritmica este condusa de impulsurile generate de nodulul sinoatrial ce imprima inimii un ritm de
70-80 contractii/minut, care se difuzeaza in intregul miocard. In cazul lezarii nodulului sinoatrial
preia rolul de centru de comanda nodulul atrioventricular,a carei ritmicitate este redusa la 40
8
impulsuri-minut. In cazul intreruperii legaturii acestui nodul cu fascicolul Hils,frecventa cardiaca
ajunge la 20-25 contractii/minut.
II.Conductibilitatea
Conductibilitatea miocardului asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a

acestuia.De la nodul sino-atrial, excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia
(sistola) atriala (cu o viteza de 1m/s).Excitatia atriala este captata apoi de la nodul atrio-
ventricular, de unde se propaga prin fasciculul atrio-ventricular Hiss, apoi fiind transmis in toata
masa musculara prin reteaua Purkinje.
III. Excitabilitatea este proprietatea muschiului cardiac de a raspunde la stimuli
fiziologici, naturali si la excitanti artificiali de natura mecanica, fizica, chimica.
Miocardul ca de altfel toti muschii si nervii, este excitabil.Procesul de excitabilitate este
o funcție a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a
membranei.
IV.Contractibilitatea este proprietatea miocardului de e se contracta atunci cand este
stimulat adecvat.
Forța de contracție a miocardului este direct proportionala cu alungirea fibrelor
miocardice in timpul diastolei.
REZOLUȚIA CARDIACĂ
Revoluţia cardiacă este succesiunea unei sistole atriale, care face că sângele să treacă
din atriu în ventricul, şi a unei sistole ventriculare, care expulzează sângele din ventricul în
artere.
Sistola este contracţia musculară care reduce volumul unei cavităţi prin expulzarea
sangelui.Sistola are o durata de 0.7 secunde.
Diastola este relaxarea care îi permite dilatarea, umplerea cavitatii cu sange.Diastola are
o durata de 0.5 secunde.
9
Jocul valvular ordonează sensul circulator, de la atrii la ventricule şi de la acestea către
artere. Dacă nu există un defect de etanşeitate a valvulelor, reîntoarcerea este imposibilă.
Zgomotele inimii sunt consecinta activitatii mecanice cardiace. In mod obisnuit,prin

ascultație, se percep doua zgomote: sistolic si diastolic.
Zgomotul sistolic este prelungit si cu tonalitate joasa,este produs de inchiderea valvelor
atrioventriculare si de sistola ventriculara.
Zgomotul diastolic este scurt si ascuțit,este consecința inchiderii valvulelor semilunare
si a arterei pulmonare .
SISTEMUL VASCULAR
Circulația sanguina este constituita din doua circuite vasculare:
 circulaţia pulmonară alcatuita din artere pulmonare, capilare unde se fac
schimburile gazoase respiratorii şi vene pulmonare
 circulaţiea sistematică alcatuita din artera aortă şi ramurile sale, capilare, tisulare,
vene şi vene cave.
Inima dreaptă primeşte sângele venos cav şi îl trimite în plămâni, inima stângă primeşte
din plămâni şi îl trimite, prin aortă, în întregul organism. Inima funcţionează ca două pompe
plasate în serie între două circulaţii.
Activitatea mecanica a cordului este apreciata pe baza valorilor debitelor, sistolic si cardiac.
Debitul sistolic reprezinta cantitatea de sange expulzata de ventricule la fiacere sistola si

variaza intre 70-90 ml.
Debitul cardiac obtinut prin inmultirea debitului sistolic cu frecventa cardiaca /minut,are
valori de aproximativ 5.5 l,dar poate creste in timpul efortului muscular,sarcinii,febrei pana la
30-40 l si scade in timpul somnului.
10
Travaliul cardiac este lucrul mecanic efectuat de inima pe o anumita perioada de
timp,este de aproximativ 86 g/minut pentru fiecare sistola a ventricolului stang si de aproximativ
1/5 din aceasta valoare pentru ventricolul drept.
11
I.PARTEA TEORETICA
CONFIGURAŢIE EXTERNĂ
12
CONFIGURAŢIE INTERNǍ
13
CONFIGURAŢIA ARTERELOR CORONARE
14
II.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (boală a arterelor coronare şi a muşchiului
cardiac)
1. DEFINIȚIE
Cardiopatia ischemică este o îmbolnăvire a muşchiului cardiac, determinată de un

dezechilibru între fluxul sanguin coronarian (debitul coronarian) şi necesităţile nutritive ale
miocardului, îndeosebi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu oxigen de către sângele care irigă
muşchiul cardiac. Această tulburare a circulaţiei coronariene, cu consecinţele ei asupra
miocardului, este provocată de modificări ale pereţilor şi lumenului arterelor coronariene induse,
în marea majoritatea cazurilor, de arteroscleroza coronariană. Prin urmare, cardiopatia ischemică
este o boală care afectează, în primul rând, muşchiul cardiac.
Expresia „cardiopatie ischemică” arată că suferinţa miocardului, care poate fi acută sau
cronică, este provocată de o ischemie a muşchiului cardiac. Noţiunea de ischemie, care provine
de la cuvintele greceşti ischein (a suprima) şi haima (sânge), se foloseşte în sens larg în toate
cazurile de deficit circulator local prin micşorarea afluxului de sânge arterial în ţesutul respectiv,
datorită unui obstacol în calea circulaţiei arteriale, ca de exemplu spasmul arterial, obliterarea
(obturarea, astuparea) arterială sau compresia arterială.
1. CLASIFICARE
Forme clinice
Cardiopatia ischemică prezintă două forme:
- O formă dureroasă cuprinzând: angina pectorală (stabilă şi instabilă) şi infarctul

miocardic;
15
- O formă nedureroasă, subită: Un procent de persoane nu manifestă nici o acuză
subiectivă sau modificare electrocardiografică. Forma asimptomatica cuprinde: insuficienţa
cardiacă, aritmii şi blocuri, moarte subită.
Clasificarea cardiopatiei ischemice (OMS, 1979):
1. Moartea subită primară;
2. Angina pectorală;
Ř Angina pectorală de efort:
· Angina de efort de novo (debut sub o lună);
· Angina de efort stabilă (debut de peste o lună);
· Angina de efort agravată (frecvenţă, severitate, durată).
Ř Angina pectorală spontană;
3. Infarctul miocardic:
· Infarctul miocardic acut;
· Infarctul miocardic vechi.
4. Insuficiența cardiacă;
5. Aritmii .
16
3. EPIDEMIOLOGIE SI PATOGENIE
Cardiopatia ischemică reprezintă principala cauză de deces în etapa aceasta. Prin marea
sa incidentă a căpătat un caracter de masă, fiind cea mai frecventă boală la adulţii peste 40 de ani.
Nota de gravitate a cardiopatiilor ischemice rezultă şi din creşterea în ultimele 3-4 decenii a
frecvenţei infarctului de miocard (de 3-6 ori), în timp ce frecvenţă aterosclerozei propriuzise a
crescut foarte puţin. Boala afectează mult mai frecvent bărbaţii (cu maxim de incidentă între
45 şi 55 de ani) decât femeile. Caracterul ereditar este evident.
Principala cauză (90 - 95%) este ateroscleroza coronariană, care se manifestă sub formă
de stenozări sau obliterări coronariene şi zone de necroză şi fibroză miocardică difuză.
Cardiopatia ischemică este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului
brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în O 2) şi posibilităţile arterelor coronare.
În mod normal, circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului, putând creşte la
efort de 8 -10 ori.
Factorii de risc - cei mai importanţi sunt: hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială,

fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, hipotiroidismul, stressurile emoţionale, dieta hiperlipidică.
S-a dovedit că asocierea mai multor factori de risc măreşte riscul de apariţie a cardiopatiei
ischemice şi în special a principalei sale manifestări - infarctul miocardic - de 3-5- 10 ori.
În funcţie de numărul acestora (efort, emoţii etc.) impun miocardului un efort suplimentar, deci
necesităţi suplimentare de O2, dar circulaţia coronariană cu leziuni de aterosclerozǎ este
incapabilă să-şi mărească debitul. Apar astfel o ischemie miocardică acută, o insuficienţă
coronariană acută, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactic, piruvic etc.) care
excită terminaţiile nervoase locale şi produc impulsul dureros (criză de angina).
4.SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheară, arsură sau
sufocare", şi este însoţită uneori de anxietate (sentiment de teamă, teamă de moarte iminentă),
este variabilă - de la jenǎ sau disconfort la dureri atroce. Sediul este reprezentat de regiunea
retrosternală mijlocie şi inferioară şi de regiunea precordială, pe care bolnavii o arată cu una sau
17
ambele palme. Iradiază în umărul şi membrul toracic stâng, de-a lungul marginii interne, până la
ultimele două degete, uneori către mâna dreaptă sau bilateral, spre gât, mandibule, arcada
dentară, omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile în regiunea cervicală
anterioară şi mandibulă sau în ambele membre superioare, durata este de 1 – 3 minute, rar
10 – 15 minute, iar frecvenţa crizelor este variabilă. Durerea apare în anumite condiţii: abuz de
tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emoţii, mese copioase, frig sau vânt etc.
Cedează prompt la repaus şi la administrarea de Nitroglicerină.
5. EVALUAREA DE LABORATOR
Interes deosebit pentru diagnostic prezintă:
-Coronografia (arteriografia selectivă a arterelor coronare);

-Electrocardiograma (în criză, între crize şi de efort);
- Scintigrama miocardică.
Coronarografia sau angiografia coronariană
Coronarografia sau angiografia coronariană este cea mai bună metodă de diagnosticare
a afecţiunii coronariene. Aceasta nu reprezintă un tratament, dar indică medicilor care este
tratamentul optim pentru pacient. Coronarografia este deci o investigaţie esenţială în explorarea
bolii coronariene, prin vizualizarea directă a arterelor coronare, responsabile de angină sau
infarct. Arterele coronare sunt arterele situate pe suprafaţa inimii care alimentează muşchiul
cardiac cu sânge oxigenat. Arterele coronare sănătoase au un perete interior neted şi flexibil, care
lasă sângele să circule liber. Coronarografia se efectuează prin introducerea unui tub foarte
subţire numit cateter în artera femurală. Prin acesta sunt introduse sondele de cateterism şi
dirijate până la nivelul arterei coronare. Se injectează un produs de contrast radiologic, care
permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare prin opacifierea arborelui coronarian. Astfel se
poate observa diametrul interior al arterelor şi se pot localiza posibilele obstrucţii coronariene
18
importante. Angiografia coronariană permite cuantificarea mărimii şi a gravităţii bolii arterei
coronare în vederea luării celor mai bune decizii privind tratamentul.
Coronarografia nu necesită anestezie generală, ci doar locală şi cel mai des la nivelul
unuia dintre membrele inferioare, prin folosirea unui abord femural. Pacientul este conştient şi
discută cu medicul pe parcursul procedurii, având posibilitatea de a viziona procedura pe un
ecran.Durata investigaţiei este între 40-60 minute, ea fiind urmată de o perioadă de şedere la pat
între 12-24 ore.
Cardiologia intervenţională prezintă riscuri mai mici faţă de tehnicile de chirurgie

cardiacă. Pacienţilor cu boală coronariană nu li se opreşte şi reporneşte inima pentru intervenţie,
ci li se face o incizie de 1-2 milimetri. Astfel, tehnicile moderne ale cardiologiei intervenţionale
sunt mai bine suportate de pacient.
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor bioelectrice din cursul

unui ciclu cardiac. Înregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate în mod
convenţional cu litere P, Q, R, S, T. Între două cicluri cardiace se înscrie linia de 0 potenţial.
EKG este interpretată întotdeauna de medic în lumina datelor clinice.
Testul de efort
Testul de efort este o investigaţie folosită de către cardiologi (şi nu numai) pentru a
evalua funcţia cardiacă, în special în raport cu efortul fizic. Arterele îngustate asigură un flux de
sânge mai redus miocardului, şi deci mai puţin oxigen; în timpul efortului fizic nevoia de oxigen
este crescută şi din combinaţia acestor factori pot să apară simptome şi modificări ale EKG-ului
care să sugereze existenţa unei afecţiuni coronariene. Acest test este recomandat în primul rând
pentru diagnosticul şi stratificarea riscului în cardiopatia ischemică. În cadrul testului de efort pot
fi măsuraţi şi calculaţi şi alţi parametrii, cum ar fi VO2max (consumul maxim de oxigen), care
19
reflectă capacitatea de efort aerob a persoanei. În general, testul de efort poate diagnostica până
la 2/3 din bolile coronariene şi are o acurateţe de 50% în cazul obstrucţiei unei singure coronare
şi 80% în cazul obstrucţiei mai multor artere coronare. În 10% din cazuri se pot obţine rezultate
fals pozitive (adică fals anormale). În urma rezultatelor testului de efort, medicul cardiolog poate
stabili un diagnostic şi va face recomandări în privinţa tratamentului şi a altor investigaţii
necesare (coronarografie, cateterism cardiac etc.).
6. Diagnostic pozitiv
Examenul fizic
Contrastul existent între caracterul subiectiv al durerii anginoase şi puţinele sau chiar
absenţa semnelor fizice a făcut să se nască expresia „inima asistă impasibilă la criză”.
Totuşi, examinarea meticuloasă în criză şi o scurtă perioadă după terminarea ei permite
următoarele constatări: Semne fizice cardio-circulatorii
(puls, tensiune arterială, palparea şi ascultarea inimii) în criză:
- Creşterea frecvenţei pulsului şi a tensiunii arteriale, expresie a travaliului cardiac crescut;
- Puls alternant;
- Prezenţa unui zgomot IV – galop atrial - şi mai rar, prezenta zgomotului III – galop ventricular;
- Suflu sistolic expresie a insuficienţei mitrale caracteristică fiind dispariţia sa odată cu criza
anginoasă şi reproducerea la proba de efort;
- Alte semne ca: distensia presistolică, sufluri diastolice, se întâlnesc mult mai rar.
Examene imagistice şi cardiografice:
- EKG-ul de efort prezintă modificări ale înregistrărilor grafice a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac mult peste limitele normale.
- Coronografia (angiografie coronariană)- evidenţiază că diametrul interior al arterelor este

stenozat (îngustat) sau prezintă ulceraţii ori obstrucţii coronariene importante.
20
7. Diagnostic diferenţial
Diagnosticul diferenţial se va face ţinând cont de alte afecţiuni responsabile de dureri

toracice cum ar fi:
- Afecţiuni cardiace: infarct miocardic, pericardită, stenoză aortică.
- Afecţiuni extracardiace: afecţiuni pleuropulmonare, boli de perete toracic, sau traumatisme

toracale, psihonevrozele; astenia neurocirculatorie; tulburările funcţionale ale esofagului şi cele
ale tractului gastrointestinal.
Pentru diferenţierea cardiopatiei ischemice de multe din afecţiunile enumerate, unul dintre
criteriile pe care îl folosim în practica medicală este raportul dintre durere şi efort, deşi, nu în
toate cazurile efortul este acela care precipită durerea. În toate afecţiunile enumerate, durerea pe
care aceasta o provoacă diferă de cea din cardiopatia ischemică, deoarece ea nu este legată de
efortul fizic, în special de mersul pe jos sau de urcarea unei pante.
Un alt criteriu care diferenţiază durerea anginoasă de alte dureri care o simulează este
reprezentat de caracterul şi sediul durerii. La multe din afecţiunile enumerate apare deseori o
durere surdă, localizată în regiunea precordială sau puţin mai sus şi la stânga regiunii cardiace. O
astfel de durere nu caracterizează angina pectorală. Unii bolnavi se plâng de o stare de oboseală
excesivă, de palpitaţii, de dureri difuze în diferite regiuni ale corpului şi de o senzaţie de jenă
atunci când respiră profund. Durerea iradiază deseori în direcţia omoplatului stâng dar ea nu are
un debut net, brusc, ceea ce o deosebeşte de durerea din angina pectorală, care se instalează dintr-
o dată. Durerea apare atât la efort, cât şi atunci când bolnavul se simte obosit. Alţi bolnavi care
prezintă unele afecţiuni din cele enumerate acuză dureri surde prelungite sau dureri acute, cu
caracter de înţepătură sau de împunsătură de pumnal la nivelul regiunii vârfului inimii sau a
sânului stâng, care de asemenea nu sunt dureri anginoase.
21
8. COMPLICAȚII
Cea mai importantă complicaţie a cardiopatiei ischemice în funcţie de gravitatea ei este

infarctul miocardic, urmat de insuficientă cardiacă şi aritmii.
Infarctul miocardic
Definiţie:
Infarctul miocardic reprezintă rezultatul suferinţei vaselor de sânge ale inimii printr-o
irigare slabă a unei porţiuni din miocard cu sânge sau cantitatea de sânge este redusă cantitativ
ori nu mai ajunge deloc în zona respectivă.. Infarctul miocardic este cea mai gravă boală cardiacă
şi una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Mai mult de 25% dintre decesele
cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic.
Clasificare: infarctul este de două feluri:
 infarct sistematic (sin. infarct alb, infarct anemic), caracterizat printr-o necroză de
coagulare şi lipsa de sânge în zona de necroză;
 infarct hemoragic (sin. infarct roşu), caracterizat prin prezenţa de sânge stagnant la
nivelul zonei de necroză.
Cauze:
Infarctul miocardic (sau atacul de cord) apare în momentul în care o parte a muşchilor
inimii este lipsită complet de sânge, celulele muşchilor inimii murind din această cauză. Atacul
de cord poate avea loc atunci când placă de aterom din interiorul inimii se rupe, formând un
cheag care blochează circulaţia sângelui prin artera. Această placă este formată din colesterol,
calciu, leucocite şi alte componenţe, fiind înconjurată de o capsulă fibroasă.
În cazul în care presiunea şi debitul sângelui cresc dintr-o dată, această capsulă fibroasă
se poate fisura sau rupe. Ca un rezultat al acestei acţiuni, corpul primeşte semnale pentru a
recupera căptuşeala interioară a arterei afectate (în modul în care ar vindeca o tăietură externă) şi
22
formează un cheag care să sigileze zona. Astfel, atacul de cord poate fi cauzat de un cheag de
sânge care se formează în arteră, prin limitarea circulaţiei sanguine de la musculatura inimii.
Simptome şi manifestări:
Simptomele infarctului miocardic sunt multiple, cea mai relevantă fiind durerea
precordială. Durerea produsă de un atac de cord durează de obicei mai mult de 30 minute, nu
dispare complet la repaus sau în urma administrării de Nitroglicerină şi adeseori este însoţită de
alte simptome, printre care: - ameţealǎ, respiraţii mai scurte şi mai frecvente ,transpiraţii,bătăi de
inimă rapide sau neregulate ,greaţă sau vomă, disconfort în zona pieptului său prezenţa unei
dureri apăsătoare (asemănătoare unei greutăţi pe piept); această durere nu dispare, ci se
răspândeşte de la piept la umeri, unul sau ambele braţe, gât şi maxilar.
Insuficienţa cardiacă
Definiţie: Insuficienţa cardiacă este o boală în care inima nu este capabilă să pompeze
suficient sânge pentru metabolismul tisular sau poate pompa suficient numai cu o presiune de
umplere anormal crescută.
Simptome şi manifestări
 datoritǎ perfuziei inadecvate a ţesuturilor periferice: fatigabilitate, dispnee;
 datorită presiunilor de umplere intracardiace crescute: ortopnee, dispnee paroxistică

nocturnă, edeme periferice.
Aritmiile
Definiţie:
Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac. Aritmiile pot surveni în prezenţa sau în
absenţa unei boli cardiace; sunt mai grave în primele situaţii.
23
9. Tratament:
Măsuri generale:
 Identificarea şi tratarea factorilor de risc: încetarea obligatorie a fumatului; tratarea

diabetului zaharat, hipertensiunii şi a tulburărilor lipidice.
 Corectarea factorilor agravanţi, care contribuie la angină: obezitate importantă,

insuficienţǎ cardiacǎ cronicǎ, anemie, hipertiroidism.
 Încurajarea şi educarea pacientului.
Tratamentul medicamentos:
Nitroglicerină (TNG) 0,3-0,6 mg - sublingual; poate fi repetată la un interval de 5 min,

pacienţii vor fi avertizaţi asupra posibilei apariţii a cefaleei sau ameţeli; va fi arătată utilizarea
profilactică a Nitroglicerinei, înaintea activităţii care produce în mod regulat angina.
Dacă durerea toracică persistǎ mai mult de 10 minute în pofida administrării a 2-3cp.
de Nitroglicerină, pacientul se va prezenta imediat la unitatea medicală cea mai apropiată, pentru
evaluarea unui posibil angor instabil sau a unui infarct miocardic acut.
Controlul anginei pe termen lung: Se folosesc trei clase de substanţe, adeseori combinate.
 Nitraţi cu acţiune prelungită. Pot fi administraţi pe mai multe căi, se începe cu doza şi
frecvenţa cea mai mică, pentru a limita toleranţa şi efectele secundare ca: cefaleea,
ameţeli, tahicardie, tulburări gastrice.
Exemple de nitraţi:
· Agenţi cu duratǎ de acţiune scurtă:
Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare
24
recomandată
Nitroglicerinum (TNG) 0,3mg-0,6mg - Sublingual, la nevoie
Ex: Gralin 5mg.10mg.30mg;
Nicergolină LPH 5mg, 10mg, 30mg;
Nitroglicerinum (TNG) 0,4mg - 1inhalaţie, la nevoie
Ex: Nitroglicerină aerosol
Isosorbidi dinitras (ISDN) 5mg-30mg - Sublingual, la nevoie
Ex: Isosorbide dinitrate 10mg;
Diniter SR 20mg, 40mg; etc.
· Agenţi cu durată de acţiune prelungită:

recomandată
Isosorbidi dinitras (ISDN) 5mg-30mg - De trei ori pe zi
ex: Isodinit retard 20mg; etc.
Nitroglicerinum (TNG) 2% ex: 0,5 %-2 % - De trei-patru ori pe zi
Nicergolină unguent 2%
Nitroglicerinum plasturi tegumentari 0,1mg-0,6 mg/h - Se aplică dimineaţa, se
îndepărtează seara la culcare
Izosorbide mononitrat (ISMO) 20mg-40mg - De două ori pe zi
Ex: Mononitron retard 60 mg;
Olicard retard 40mg, 60mg, etc.
 Beta-blocante. Toate au proprietăţi anginoase. Agenţii β- selectivi agravează mai puţin

bolile respiratorii sau vasculare periferice. Doza va trebui stabilită astfel încât frecvenţa
cardiacă în repaus să fie 50-60 bătăi/min.
Contraindicaţiile beta-blocantelor sunt insuficienţa cardiacǎ cronicǎ, blocul

atrio-ventricular, bronhospasmul, diabetul „fragil”.
25
Efectele secundare sunt: fatigabilitate, bronhospasm, deprimarea funcţiei
ventriculare stângi, impotenţă, depresie şi mascarea hipoglicemiei la diabetici.
Exemple beta-blocante:
· Agenţi neselectivi:

recomandată
Bisoprololum 2,5mg,5mg,10mg - O dată pe zi
Ex: Bisobloc 5mg,10mg; Bisoprolol LPH
5mg,10mg,Concor2,5mg,5mg,10mg etc.
Nebivololum 5 mg - O dată pe zi
Ex: Nebilet 5mg,Nebicard 5mg,Nebivolol
Teva 5mg, etc.
Nebivololum+Hydrochlorothiazidum 5 mg/12,5mg - O dată pe zi
Ex: Carteol 2% Co-Nebilet 5 mg/12,5mg;
· Agenţi selectivi:

recomandată
Atenololum 25mg-100mg - De două ori pe zi bid
Ex: Atenocor 50mg;
Atenolol LPH 50mg, etc.
Betaxololum 10mg-20mg - O dată pe zi qd
Ex: Betax 5mg/ml;
Betoptic 5mg/ml; etc.
Metoprololum 25mg-100mg - De două ori pe zi
Ex: Egilok 50mg; 50mg-100mg - O dată pe zi
Betaloc 50mg, 50 mg/ml; etc.
26
 Antagoniştii calciului. Utili în angina stabilă şi instabilă, ca şi în spasmul coronarian.
Combinaţiile cu alţi agenţi antianginoşi sunt avantajoase, dar, la pacienţii sub
beta-blocante sau disopyramide, verapamilul trebuie administrat cu foarte mare prudenţă
sau deloc (efecte aditive asupra disfuncţiei ventriculare stângi).
Exemple antagonişti ai canalelor de calciu:

recomandată
Verapamilum 40mg-120mg - De trei sau patru ori pe zi
Ex: Verapamil 40mg, 80mg;
Isoptin (R) 40mg, 80mg, etc.
Diltiazemum 30mg-90mg - De trei sau patru ori pe zi
Ex: Diltiazem 60mg; 60mg-180mg - De două ori pe zi
Dilzem 60mg; etc. 180mg-300mg - O dată pe zi
Nifedipinum 10mg-30mg - De trei sau patru ori pe zi
Ex: Nifedipin retard 20mg; 30mg-90mg - O dată pe zi
Adalat CR 30mg, etc.
Felodipinum 5mg-10mg - O dată pe zi
Ex: Auronal 2,5 mg, 5mg, 10mg; 2,5mg-10mg - O dată pe zi
Felodipin AL 2,5 mg, 5mg, 10mg, etc.
Aspirină 80mg-325mg/zi reduce incidenţa infarctului miocardic acut în angorul cronic

stabil, după IMA şi la bărbaţii asimptomatici. Este recomandată la pacienţii cu cardiopatie
ischemică cronică, în absenţa contraindicaţiilor (hemoragii GI sau alergii).
10. EDUCAȚIE PENTRU SANATATE
Profilaxie primară:
27
Cunoscând principalii factori de risc, profilaxia primară se va baza pe îndepărtarea lor
prin recomandarea unui stil de viaţă sănătos încă din copilărie implicând evitarea fumatului, o
alimentaţie diversificată evitând abuzul de alimente hipercalorice şi a unui orar dezorganizat al
meselor îndepărtând astfel posibilă apariţie a obezităţii; evitarea consumării alimentelor bogate în
lipide şi glucide îndepărtând astfel posibilă apariţie a diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale
şi a dislipidemiei.
O importanţă deosebită o are şi mişcarea de zi cu zi evitând astfel apariţia sedentarismului

şi ajutând la procesul de arderi a alimentelor energetice, în primul rând al lipidelor şi glucidelor şi
secundar al proteinelor.
Recomandarea unui stil de viaţă în care individul să aloce un timp pentru odihnă şi
relaxare. Efectuarea anual a unui control clinico-biologic, inclusiv EKG pentru orice individ şi în
mod special pentru indivizii care prezintă în antecedente hipertensiune arterială, diabet zaharat,
dislipidemie.
Profilaxie secundară:
· diagnosticarea cât mai precoce a cardiopatiei ischemice şi stabilirea formei ei (dureroasă,

nedureroasă);
· instituirea unei conduite terapeutice adecvate formei cardiopatiei ischemice pentru fiecare
pacient în parte;
· acceptarea şi urmărea tratamentului recomandat:
 Regimul igieno-dietetic va cuprinde regim alimentar (fără cafea, băuturi excitante,

alcool, alimente hipercalorice, hiperiodate, hiperlipidice, hiperglucidice), odihnă,
relaxare;
 Tratamentul medicamentos -clasele de medicamente recomandate sunt: nitraţi cu acţiune

prelungită, beta-blocante, antagonişti ai calciului.
 Profilaţia AVC-lui prin administrarea de aspirină, anticuagulante.
28
Dozele şi ritmul de administrare se va stabili de către pacient/familie în acord cu
medicul curant şi medicul de laborator.
Profilaxie tertială:
· acceptarea unui stil de viaţă de către pacient şi familie (dozarea efortului);
· efectuarea unor controale periodice: control paraclinic (de laborator), control cardiologic
(EKG);
La recomandarea medicului se vor efectua şi alte examene de specialitate (oftalmologice,
neurologice, boli nutriţionale şi diabet), balneoterapie, etc.
II.PARTEA PRACTICA
29
CAZUL NR. 1.
NUME: C
PRENUME: I
VÂRSTA: 70 ani
SEX: feminin
IDENTIFICARE SOCIALA:
STAREA CIVILĂ: căsătorită
OCUPAŢIA: pensionarǎ
DESCRIERE SI PREZENTAREA PACIENTEI
Inalțimea: 1.48 cm
Greutatea: 56 Kg
Antecedente hetero-colaterale: lipsite de importanță
Antecedente personale: cardiopatie ischemică
ISTORICUL SOCIO-CULTURAL:
Condiții de locuit: modeste,locuiește cu soțul intr-un apartament cu 2 camere.
Reacția fața de alergeni: nu.
Reacția fata de starea ei de sanatate : pacienta prezinta ingrijorare cu privire la

prognosticul bolii.
30
DIAGNOSTIC MEDICAL
· Cardiopatie ischemică cronică
· Hipertensiune arterială esenţială
MOTIVELE INTERNĂRII:
· durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în membrul superior stâng;
· cefalee
· transpiraţii reci;
· ameţeli.
· apatie
LA EXAMINARE:
- stare generala: usor alterata;
- tegumente si mucoase: usor cianutice;
- tesut celular subcutanat:bine reprezentat;
- T=38.1⁰C
- I=1,48cm;
- G=56 Kg;
Sistemul ganglionar limfatic: ganglioni superficiali,nepalpabili;
Sistemul osteoarticular aparent integru,articulatii mobile,nedureroase. Se deplaseaza

singura, fara mijloace auxiliare.
31
Aparat respirator: la internare prezinta respirație sacadata,zgomotoasa,bradipneica (13
resp/min), dispnee paroxistică.
Aparat cardiovascular: matitate cardiaca in limite normale; zgomote cardiace

ritmice,regulate;puls cu frecventa de 68 b/min,ritmic,amplitudine crescuta; T.A=180/70mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare,cu miscari respiratorii normale.
Aparat urogenital: rinichi nedurerosi la percutie, mictiuni fiziologice 5 in decurs de 24

h; urina normal colorata, normal cantitativ.
ANALIZA DATELOR PACIENTEI C.I. PE NEVOI
PRIMA ZI DE INGRIJIRE
PRIMA ZI DE SPITALIZARE
NEVOIA CONSIDERAȚII
1. De a respira şi a avea o bună circulaţie Surse de dificultate:

- circulaţie şi respiraţie inadecvate;
Manifestari de dependența:
-dispnee,TA-180/70mmHg
2.De a se mişca şi a avea o bună posturǎ. Surse de dificultate:

-postura inadecvata usor flexata in fata,
Manifestari de dependenta:
- durerii precordiale,
3.De a-şi menţine temperatura corpului în Surse de dificultate:

limite normale. -proces inflamatoriu
- T=38.1⁰C
4.De a comunica. Surse de dificultate:
32
-teama cu privire la prognosticul bolii
-anxietate
5.De a dormi şi a se odihni. Surse de dificultate:

- evenimentele
amenintatoare(diagnostic,spitalizare)
- dificultate în a se odihni.
DIAGNOSTICE NURSING DE INGRIJIRE LA INTERNARE:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie- alterarea circulaţie şi respiraţie datorita

ateroscelorozei manifestata prin cresterea tensiunii arteriale.
2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună posturǎ- postura inadecvata usor flexata in fata
datorata durerii precordiale.
3. Nevoia da-şi menţine temperatura corpului în limite normale-temperatura corpului

ridicata datorata unui proces inflamatoriu.
4. Nevoia de a comunica- teama cu privire la prognosticul si evolutia nefavorabila a bolii.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni- evenimentele amenintatoare,durerile precordiale.
PROBLEMELE PACIENTEI C.I
PROBLEME SUBIECTIVE PROBLEME OBIECTIVE
33
Cefalee H.T.A
Palpitații C.I.C
Apatie, neliniște,agitatie Tulburare anxioasa
Respirație dificila Ischemie coronariana
Durere precordiala Angina pectorala
34
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
PACIENTA : C.I. VARSTA; 70 ANI; SEX ; F; CARDIOPATIE ISCHEMICA CRONICA DUREROASA
PRIMA ZI DE INGRIJIRE-PRIMA ZI DE SPITALIZARE
35
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursing Evaluare
De a Circulaţie şi respiraţie - pacienta să fie - Am aşezat pacienta în poziţie După măsurile aplicate, la o oră,
respira şi inadecvate datorate echilibrată circulator şi ortopneicǎ pentru a favoriza starea pacientei este uşor
a avea o dispneei paroxistică si a respirator respiraţia, aşezând în spatele amelioratǎ, frecvenţa respiraţiei
bună cresterii tensiunii arteriale pacientei două perne. fiind de 20 respiratii / min
circulaţie TA-180/70mmHg - pacienta să aibă o - Am aerisit salonul. - La 12 ore de la intervenţii starea
respiraţie cu o frecvenţǎ - Am învăţat pacienta să respire pacientei s-a mai îmbunătăţit,
în limitele fiziologice în corect (să inspire profund pe nas şi să frecvenţa respiraţiei fiind de
decurs de 4-5 zile. expire pe gură) 18 respiratii / min, pulsul este de
- I-am administrat pacientei oxigen pe 90 bǎtai / min iar TA=160/60
masca 6 l/h cu intermitenţă de 10 mmHg
minute, de două ori pe oră.
- Am supravegheat cu mare atenţie
modul de administrare a O², debitul
lui şi frecvenţa administrării
oxigenului.
- Supraveghez temperatura,
tensiunea arterial, respiraţia, pulsul la
intervale egale de timp.
36
De a se Disconfort din cauza - să se amelioreze - Asigur repausul fizic şi psihic al -După administrarea
mişca şi a alterării muşchiului durerile în 2-3 ore de la pacientei în perioada dureroasă. medicamentelor prescrise de către
avea o cardiac manifestat prin administrarea - Administrez medicaţia indicată de medic durerile pacientei se
bună dureri precordiale cu tratamentului de medic. ameliorează.
posturǎ. caracter constrictiv. urgenţă. - Efectuez EKG.
De a-şi Proces inflamator datorită - pacienta să prezinte o - Administrez antipiretice: -Pacienta nu prezintă modificări
menţine focarului de necrozǎ temperatură în parametri Paracetamol 500mg 1cp/6h ale curbei termice, temperatura în
temperatu manifestat prin normali. axilă fiind de 37˚C.
ra subfebrilitate.
corpului
în limite
normale.
De a Anxietate, senzaţie de - pacienta să prezinte o - Port discuţii liniştitoare şi -Starea generală a pacientei se
comunica. „moarte iminenta” din stare generală bună. încurajatoare cu pacienta. îmbunătăţeste.
cauza lipsei de cunoaştere - O educ cu privire la menţinerea unui
a bolii manifestată prin mod de viaţă sănătos.
agitaţie şi teamă.
De a Dificultatea în a se - pacienta să beneficieze - Pacientei i se administrează lichide În urma măsurilor luate, pacienta
dormi şi a odihni din cauza durerii, de somn cantitativ şi calde (lapte, ceai de muşeţel, de tei) doarme mai bine noaptea iar
se odihni. anxietăţii, manifestată prin calitativ satisfăcător. înainte de culcare. dimineaţa se simte mai odihnită.
37
ore de odihnă insuficiente. - Se întocmeşte un program de odihnă
de comun acord cu pacienta.
- Se realizează un climat de linişte şi
confort care să nu suprasolicite
analizatorii auditivi şi vizuali.
PLAN DE INGRIJIRE
38
CAZUL I
A DOUA ZI DE INGRIJIRE-A DOUA ZI DE SPITALIZARE
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursinh Evaluare

De a respira şi a Circulaţie şi respiraţie - pacienta să fie - Am aerisit salonul. După măsurile aplicate, starea
avea o bună inadecvate datorate echilibrată circulator şi - Am aşezat pacienta în poziţie pacientei este amelioratǎ, frecvenţa
circulaţie dispneei paroxistică si a respirator ortopneicǎ pentru a favoriza respiraţiei fiind de
cresterii tensiunii arteriale - pacienta să aibă o respiraţia, aşezând în spatele 18 respiratii / min
TA-160/80mmHg respiraţie cu o frecvenţǎ pacientei două perne. pulsul este de 80 bǎtai / min iar
în limitele fiziologice în - Supraveghez temperatura, TA=150/60 mmHg
decurs de 4-5 zile. tensiunea arterial, respiraţia, pulsul
la intervale egale de timp.
De a-şi menţine Proces inflamator datorită - pacienta să prezinte o - Administrez antipiretice: Pacienta nu prezintă modificări ale
temperatura focarului de necrozǎ temperatură în parametri Paracetamol 500mg 1cp/6h curbei termice, temperatura în
corpului în manifestat prin normali. axilă fiind de 37˚C.
limite normale. subfebrilitate.
De a comunica. Anxietate, senzaţie de - pacienta să prezinte o - Port discuţii liniştitoare şi Starea generală a pacientei s-a
„moarte iminenta” din stare generală bună. încurajatoare cu pacienta. îmbunătăţit.
cauza lipsei de cunoaştere
a bolii manifestată prin
39
De a dormi şi a Dificultatea în a se - pacienta să beneficieze - Pacientei i se administrează lichide În urma măsurilor luate, pacienta
se odihni. odihni din cauza durerii, de somn cantitativ şi calde (lapte, ceai de muşeţel, de tei) doarme mai bine noaptea iar
anxietăţii, manifestată prin calitativ satisfăcător. înainte de culcare. dimineaţa se simte mai odihnită.
ore de odihnă insuficiente. - Se întocmeşte un program de
odihnă de comun acord cu pacienta.
confort .
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
40
A TREIA ZI DE INGRIJIRE-A TREIA ZI DE SPITALIZARE
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursinh Evaluare

De a respira şi a Circulaţie şi respiraţie - pacienta să fie - Am aerisit salonul. -După măsurile aplicate, starea
avea o bună inadecvate datorate echilibrată circulator şi - Am aşezat pacienta în poziţie pacientei este amelioratǎ, frecvenţa
circulaţie dispneei paroxistică si a respirator ortopneicǎ pentru a favoriza respiraţiei fiind de
cresterii tensiunii arteriale - pacienta să aibă o respiraţia, aşezând în spatele 18 respiratii / min
TA-160/80mmHg respiraţie cu o frecvenţǎ pacientei două perne. pulsul este de 80 bǎtai / min iar
în limitele fiziologice în - Supraveghez temperatura, TA=150/60 mmHg
decurs de 4-5 zile. tensiunea arterial, respiraţia, pulsul
la intervale egale de timp.
De a-şi menţine Proces inflamator datorită - pacienta să prezinte o - Controlez temperatura corpului -Pacienta nu prezintă modificări
temperatura focarului de necrozǎ temperatură în parametri pacientei. ale curbei termice, temperatura în
corpului în manifestat prin normali. axilă fiind de 37,1˚C.
limite normale. subfebrilitate.
De a comunica. Anxietate, senzaţie de - pacienta să prezinte o - Port discuţii liniştitoare şi -Starea generală a pacientei s-a
„moarte iminenta” din stare generală bună. încurajatoare cu pacienta. îmbunătăţit.
cauza lipsei de cunoaştere
a bolii manifestată prin
De a dormi şi a Dificultatea în a se - pacienta să beneficieze - Pacientei i se administrează lichide -În urma măsurilor luate, pacienta
odihni din cauza durerii, de somn cantitativ şi calde (lapte, ceai de muşeţel, de tei) doarme mai bine noaptea iar
41
se odihni. anxietăţii, manifestată prin calitativ satisfăcător. înainte de culcare. dimineaţa se simte mai odihnită.
ore de odihnă insuficiente. - Se întocmeşte un program de
odihnă de comun acord cu pacienta.
confort
EPICRIZA
Pacientă în vârstă de 70 ani, se prezintă de urgenţă la spital acuzând durere precordială însoţită de dispnee paroxistică,
transpiraţii reci, adinamie, ameţeli. S-a stabilit diagnosticul de cardiopatie ischemică cronică şi hipertensiune arterială esenţială. Se
adresează clinicii pentru tratament de specialitate.
42
I s-a efectuat tratament cu diuretice,oxigen,miorelaxante,antitermice. Simptomatologia este ameliorata motiv pentru care se
externeaza fara dureri precordiala ,stabila hemodinamic, afebrila,cu valoarea T.A. 140/60 mmHg.
Recomandari:
-evitarea eforturilor fizice
-evitarea consumului excesiv de sare si/sau alimentelor excitante (cafea,ciocolata)
-regim alimentar:
Alimente permise Alimente interzise

Ceaiuri, compoturi, supe lapte, sucuri de fructe, Alimente care conţin NaCl, calorii
ouă moi. şi sunt solide ca consistentă.
Pâine cu unt, lapte dulce degresat sau acru, carne Grăsimi, prăjeli, varză, făinoase în
slabă (pasăre, vită, peste), fructe şi legume cantitate mare, alimente hipersodice
proaspete. şi hipercalorice.
Rp:
-Ramipril 10 mg 1/zi
-Amlodipina 10 mg 1/zi
-Aspenter 75 mg 1/zi
43
-Indapamid 1,5mg 1/zi-Nitroglicerina sublingual la nevoie
44
CAZUL NR. 2.
NUME: R
PRENUME: M
VÂRSTA: 71 ani
SEX: masculin
STAREA CIVILĂ: căsătorit
OCUPAŢIA: pensionar
Inalțimea: 1.62 cm
Greutatea: 76 Kg
Antecedente hetero-colaterale: - Mama: astm bronşic;
Antecedente personale: cardiopatie ischemică ,obezitate gr II,gonartroza bilaterala
Condiții de locuit: modeste,locuiește cu soția intr-o casa cu 3 camere.
Reacția fata de alergeni: nu.
Reacția fața de starea lui de sanatate : pacientul prezinta ingrijorare cu privire la prognosticul
bolii.
45
DIAGNOSTIC MEDICAL
· Cardiopatie ischemică cronică
· IMA anterior
· durere violenta retrosternală cu caracter de apăsare zdrobire;
· dispnee;
· transpiraţii reci;
· iradierea durerii în umărul stg şi de a lungul marginii cubitale a membrului superior stang.
LA EXAMINARE:
- stare generală: vizibil alterată;
- tegumente si mucoase: cianotice;
- țesut celular subcutanat:bine reprezentat;
- T=37.1⁰C
- I=1,62cm;
- G=76 Kg;
Sistemul osteoarticular aparent integru,articulatii mobile, usor dureroase. Se deplaseaza

cu ajutorul unui mijloc auxiliar-baston.
46
Aparat respirator: la internare prezintă respiratie sacadata,zgomotoasa,bradipneica (12
resp/min), dispnee .
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace aritmice,neregulate;puls cu frecventa de 56

b/min,aritmic,amplitudine scazuta; T.A=190/80mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.

47
ANALIZA DATELOR PACIENTULUI R..M. PE NEVOI
NEVOIA CONSIDERAȚII


-postura inadecvata ,
- durere violenta retrosternală cu caracter de apăsare
zdrobire
--alterarea mobilităţii fizice datorata obezitatii si a durerii
resimtite
3. De a comunica. Surse de dificultate:

- teama cu privire la prognosticul bolii
Manifestări de dependența:
- anxietate
4. De a dormi şi a se odihni Surse de dificultate:

- evenimentele amenintatoare(diagnostic,spitalizare)
- dificultate în a se odihni
5.De a fi curat, îngrijit, de a proteja Surse de dificultate:

tegumentele şi mucoasele. - dureri articulare ce impiedica deplasarea
48
-imposibilitatii de a se miisca singur

2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună posturǎ- postura inadecvata datorata durerii

violente retrosternală cu caracter de apăsare zdrobire.
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele- imposibilitatea de a

se misca singur pentru a-si efectua singur toaleta zilnica.
PROBLEMELE PACIENTULUI R.M.
Durere violenta retrosternală cu C.IC.

caracter de apăsare zdrobire
Palpitatii C.I.C.
Apație, neliniste,agitație Tulburare anxioasa
Respiratie dificila Ischemie coronariana
49
Cefalee H.T.A.
50
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
PACIENTUL : R..M. VARSTA; 71 ANI; SEX ; M; CARDIOPATIE ISCHEMICA

CRONICA DUREROASA
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursing Evalu

De a respira şi a Circulaţie şi respiraţie - pacientul să fie - Supraveghez tensiunea arterială, -Paci
avea o bună inadecvate datorate echilibrat circulator şi reparaţia, pulsul, circu
circulaţie dispneei si a cresterii respirator. temperatura, din 2 în 2 ore. Nu au
tensiunii arteriale TA- - Asigur poziţia ortopneica pentru Frecv
190/80mmHg - pacientul să aibă o favorizarea respiraţiei, aşezând în 14/m
frecvenţă respiratorie şi o spatele pacientului o pernă. TA=1
tensiune arterială - Am aerisit salonul.
În limitele fiziologice în - Am învăţat pacientul să respire
decurs de 3-4 zile. corect prin inspir profund urmat de
expir degajat.
- Efectuez EKG.
De a se mişca şi a Disconfort din cauza - să se amelioreze - Asigur repausul fizic şi psihic al După
avea o bună alterării muşchiului durerile în decurs de 3-4 pacientului în perioada dureroasă. medi
posturǎ. cardiac manifestat ore de la administrarea - Administrez medicaţia indicată de medi
Prin dureri retrosternale tratamentului de urgenţă medic. starea
fără cedare la NTG; - pacientul să-şi recapete - După o perioadă mobilizez ameli
alterarea mobilităţii independenţa pacientul la 2 ore. Pacie
fizice legate de de mişcare afectată - Efectuez masaj al membrelor timp realiz
deficitul motor şi relativ. de 10 min. deven
senzorial manifestată - Supraveghez mişcările active ale
prin impotenţa bolnavului.
funcţională.
De a comunica. -Anxietate din cauza - pacientul să fie - Educ pacientul să aibă o viaţa -Paci
necunoaşterii echilibrat psihic ordonată echilibrată.
51
prognosticului bolii - pacientul să fie informat - Port discuţii liniştitoare.
manifestată prin asupra regimului de viaţă
îngrijorare, teamă. şi de alimentaţie care
trebuie respectat.
De a dormi şi a se -Dificultate în a dormi - pacientul să beneficieze - Se va favoriza odihnă din timpul -În ur
odihni. şi a se odihni datorită de confort fizic şi psihic zilei prin crearea unui climat de prezi
durerii, anxietăţii, pentru a se odihni.. linişte.
Stressului manifestat . - Se întocmeşte un program de
prin insomnie,oboseală. odihnă de comun acord cu pacientă.
- Se vor administra sedative la
indicaţia medicului.
De a fi curat, -Incapacitatea de - pacientul să-şi efectueze - Am educat pacientul în vederea -În u
îngrijit, de a autoângrijire. singur îngrijirile acceptării şi efectuării toaletei e îng
proteja personale pe perioada corporale. care n
tegumentele şi spitalizării - Am stimulat dorinţa pacientului de
mucoasele. şi la domiciliu. a-şi efectua singur toaleta personală,
de a se bărbieri.
- Am ajutat pacientul să se
mobilizeze treptat.
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
52
CRONICA DUREROASA

170/60mmHg - pacientul să aibă o favorizarea respiraţiei, aşezând în de 14
frecvenţă respiratorie şi o spatele pacientului o pernă. de 58
expir degajat.
- Efectuez EKG.
De a se mişca şi a Durere restrosternala de - să se amelioreze - Asigur repausul fizic şi psihic al Pacie
avea o bună intensitate medie. durerile pacientului în perioada dureroasă. realiz
posturǎ. - pacientul să-şi recapete - Administrez medicaţia indicată de deven
independenţa medic.
de mişcare - Supraveghez mişcările active ale
bolnavului.
De a comunica. -Anxietate din cauza - pacientul să fie - Port discuţii liniştitoare. -Paci
necunoaşterii echilibrat psihic
prognosticului bolii
manifestată prin
îngrijorare, teamă.
stressului manifestat - Se vor administra sedative la
prin insomnie,oboseală. indicaţia medicului.
53
PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II

CRONICA DUREROASA

150/70mmHg - pacientul să aibă o favorizarea respiraţiei, aşezând în de 14
frecvenţă respiratorie şi o spatele pacientului o pernă. de 58
expir degajat.
- Efectuez EKG.
De a se mişca şi a Durere restrosternala de - să se amelioreze - Asigur repausul fizic şi psihic al Pacie
avea o bună intensitate medie. durerile pacientului în perioada dureroasă. realiz
posturǎ. - pacientul să-şi recapete - Administrez medicaţia indicată de deven
independenţa medic.
de mişcare - Supraveghez mişcările active ale
bolnavului.
De a comunica. -Anxietate din cauza - pacientul să fie - Port discuţii liniştitoare. -Paci
necunoaşterii echilibrat psihic
54
prognosticului bolii
manifestată prin
stressului manifestat - Se vor administra sedative la
prin insomnie,oboseală. indicaţia medicului.
De a fi curat, -Incapacitatea de - pacientul să-şi efectueze - Am stimulat dorinţa pacientului de -În u
îngrijit, de a autoângrijire. singur îngrijirile a-şi efectua singur toaleta personală, e îng
proteja personale pe perioada de a se bărbieri. care n
tegumentele şi spitalizării - Am ajutat pacientul să se
mucoasele. şi la domiciliu. mobilizeze treptat.
EPICRIZA
Pacient în vârstă de 71 ani, fumător, obez, se prezintă de urgenţă la spital acuzând dureri
retrosternale cu caracter de apăsare, zdrobire. În timpul consultului efectuat de echipa salvării
bolnavul prezintă stop cardiorespirator, resuscitat de aceştia (IOT, masaj cardiac extern).De
menţionat prezenţa durerilor toracice cu caracter anginos în antecedente cărora bolnavul nu le-a
acordat importanţă. S-a stabilit diagnosticul de cardiopatie ischemică cronică cu IMA anterior. Se
adresează clinicii pentru tratament de specialitate.
I s-a efectuat tratament cu diuretice,oxigen,miorelaxante,antitermice. Simptomatologia

este ameliorata motiv pentru care se externeaza fara dureri precordiala ,stabila hemodinamic,cu
valoarea T.A. 140/80 mmHg.
Recomandari:
55
-regim alimentar:

Regim strict hidric: sucuri de fructe, ceaiuri 1000- Alimente hipersodate şi
1500ml hipercalorice.
Regim cu 800-1000 calorii, supe, creme, Grăsimi, prăjeli, făinoase în
pireuri de legume, iaurt, budinci, lapte. cantitate mare..
Regim hiposodat, hipolipidic, hipoprotidic, Vor fi evitate elimentele care
Normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte, produc gaze sau întârzie tranzitul
carne tocată fiartă, legume cu ulei. intestinal.
Regim practic care trebuie respectat format din Grăsimi, prăjeli, varză.
55%glucide, 15%proteine şi 30% lipide proporţional cu
vârsta, sexul, gradul de activitate.
Rp:
-Lercanidipina 10 mg 1/zi
-Indapamid 1,5mg 1/zi
-Nitroglicerina sublingual la nevoie
-Miofilin 100mg 2/zi
-Syngulare spray 1puf/zi
56
CAZUL NR. 3.
NUME: P
PRENUME: M
VÂRSTA: 68 ani
SEX: masculin
STAREA CIVILĂ: căsătorit
57
OCUPAŢIA: pensionar
Inalțimea: 1.63cm
Greutatea: 51 Kg
Antecedente hetero-colaterale: Tata-HTA
Antecedente personale : cardiopatie ischemică, HTA, gastrită cronică
Condiții de locuit: modeste,locuiește cu soția intr-un apartament cu 2 camere.
Reacția fata de alergeni: nu.
Reacția fața de starea lui de sanatate : pacientul prezinta ingrijorare cu privire la prognosticul
bolii.
DIAGNOSTIC MEDICAL
· Cardiopatie ischemică cronică;
· Hipertensiune arterială esenţială;
· Gastrita cronică
· durere violentă retrosternală cu caracter de apăsare zdrobire;
58
· dispnee;
· transpiraţii reci.
LA EXAMINARE:
- stare generala: usor alterata;
- tegumente si mucoase: usor cianutice;
- tesut celular subcutanat:bine reprezentat;
- T=36.8⁰C
- I=1,63cm;
- G=51 Kg;
Sistemul osteoarticular aparent integru,articulatii mobile,nedureroase. Se deplaseaza

singura, fara mijloace auxiliare.
Aparat respirator: la internare prezinta respiratie sacadata,zgomotoasa,bradipneica (13

resp/min), dispnee paroxistică.
Aparat cardiovascular: matitate cardiaca in limite normale; zgomote cardiace

ritmice,regulate;puls cu frecventa de 68 b/min,ritmic,amplitudine crescuta; T.A=180/80mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare,cu miscari respiratorii normale.

59
ANALIZA DATELOR PACIENTULUI P..M. PE NEVOI
NEVOIA CONSIDERATII

60

-postura inadecvata ,
- durere violenta retrosternală cu caracter de apăsare
zdrobire
--alterarea mobilităţii fizice datorata obezitatii si a durerii
resimtite
3. De a comunica. Surse de dificultate:

- teama cu privire la prognosticul bolii
- anxietate
4. De a dormi şi a se odihni Surse de dificultate:

- evenimentele amenintatoare(diagnostic,spitalizare)
Manifestari de dependență:
- dificultate în a se odihni
5.De a fi curat, îngrijit, de a proteja Surse de dificultate:

tegumentele şi mucoasele. - dureri articulare ce impiedica deplasarea
Manifestări de dependența:
-imposibilitații de a se mișca singur
61
2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună posturǎ- postura inadecvata datorata durerii

violențe retrosternală cu caracter de apăsare zdrobire.
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele- imposibilitatea de a

se misca singur pentru a-si efectua singur toaleta zilnica.
PROBLEMELE PACIENTULUI P.M.
Durere violența retrosternală cu C.IC.

caracter de apăsare zdrobire
Palpitații C.I.C.
Apatie, neliniște,agitatie Tulburare anxioasa
Respirație dificila Ischemie coronariana
Cefalee H.T.A.
62
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III
PACIENTUL : P..M. VARSTA; 68 ANI; SEX ; M; CARDIOPATIE ISCHEMICA

CRONICA DUREROASA
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursing E

De a respira Dificultate în a respira - pacientul să prezinte o - Supraveghez tensiunea arterială, -P
şi a avea o datorită durerii şi anxietăţii respiraţie cu frecvenţă repiraţia, pulsul, c
bună manifestat prin dispnee, bradi- normală. temperatura, din 2 în 2 ore. N
circulaţie pnee şi hipoventilaţie. - pacientul să prezinte un - Asigur poziţia ortopneică pentru F
Circulaţie deficitară datorită ritm cardiac în limite favorizarea respiraţiei, aşezând în fi
alterării muşchiului cardiac şi normale. spatele pacientului o pernă. p
pereţilor arteriali - Am aerisit salonul. T
manifestată prin bradicardie şi - Umezesc aerul din salon.
tegumente uşor cianotice. - Administrez oxigen pe mască,
bronhodilatatoare şi antialgice la
indicaţia medicului.
- Efectuez EKG.
De a se mişca Disconfort din cauza alterării - să se amelioreze durerile - Asigur repausul fizic şi psihic al D
şi a avea o muşchiului cardiac manifestat în decurs de 3-4 ore de la pacientului în perioada dureroasă. m
bună Prin dureri retrosternale fără administrarea - Administrez medicaţia indicată de c
posturǎ. cedare la NTG; alterarea tratamentului de urgenţă medic. c
mobilităţii fizice legate de - pacientul să-şi recapete - După o perioadă mobilizez s
deficitul motor şi senzorial independenţa pacientul la 2 ore. P
manifestată prin impotenţa de mişcare afectată relativ. - Efectuez masaj al membrelor timp re
funcţională. de 10 min. d
- Supraveghez mişcările active ale
bolnavului.
De a -Anxietate din cauza - pacientul să fie echilibrat - Educ pacientul să aibă o viaţa -P
comunica. necunoaşterii prognosticului psihic ordonată echilibrată. p
63
bolii manifestată prin - pacientul să fie informat - Port discuţii liniştitoare.
îngrijorare, teamă. asupra regimului de viaţă
şi de alimentaţie care
trebuie respectat.
De a dormi şi -Dificultate în a dormi şi a se - pacientul să beneficieze - Respect orele de somn ale -Î
a se odihni. odihni datorită durerii, de confort fizic şi psihic bolnavului. p
anxietăţii, pentru a se odihni. - Aerisesc salonul. o
Stresului manifestat prin -pacientul să aibă un somn - Asigur o temperatură adecvată.
insomnie,oboseală. odihnitor din punct de - Administrez la indicaţia medicului
vedere calitativ şi somnifere.
cantitativ
De a fi curat, - Alterarea integrităţii fizice şi - pacientul să-şi recapete -Schimb poziţia bolnavului în pat la -Î
îngrijit, de a psihice datorită efectului bolii independenta de mişcare, fiecare 2 ore. u
proteja manifestată prin durere, - pacientul să-şi recapete - Efectuez masaj pe regiunile s
tegumentele limitarea mişcărilor, încrederea în personalul predispuse la escare. a
şi mucoasele. frică.. medical. - Liniştesc bonavul cu privire la -N
- pacientul să nu prezinte starea sa. d
escare de decubit. a
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III
64
CRONICA DUREROASA
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii nursing Evaluare

De a respira -Dificultate în a - pacientul să - Supraveghez tensiunea arterială, -Pacientul este
şi a avea o respira-dispnee prezinte o repiraţia, pulsul, echilibrat circulator
bună -Circulaţie deficitară respiraţie cu temperatura, din 4 în 4 ore. şi respirator.
circulaţie frecvenţă - Asigur poziţia ortopneică pentru Nu au apărut
normală. favorizarea respiraţiei, aşezând în complicaţii.
- pacientul să spatele pacientului o pernă. Frecvenţa respiraţiei
prezinte un ritm - Am aerisit salonul. fiind de 14/min,
cardiac în limite - Efectuez EKG. pulsul este de
normale. 62/min iar
TA=160/80 mmHg
De a se mişca -dureri retrosternale - să se amelioreze - Asigur repausul fizic şi psihic al Pacientul reuşeşte
şi a avea o -alterarea mobilităţii durerile pacientului în perioada dureroasă. treptat să realizeze
bună fizice legate de - pacientul să-şi - Administrez medicaţia indicată de obiectivele impuse
posturǎ. deficitul motor şi recapete medic. devenind mai
senzorial manifestată independenţa - mobilizez pacientul la 4 ore. optimist.
prin impotenţa de mişcare - Efectuez masaj al membrelor timp
funcţională. afectată relativ. de 10 min.
- Supraveghez mişcările active ale
bolnavului.
De a -Anxietate din cauza - pacientul să fie - Educ pacientul să aibă o viaţa -Pacientul este
comunica. necunoaşterii echilibrat psihic ordonată echilibrată. echilibrat psihic.
prognosticului bolii - Port discuţii liniştitoare.
manifestată prin
De a dormi şi -Dificultate în a - pacientul să - Respect orele de somn ale -În urma măsurilor
a se odihni. dormi şi a se odihni beneficieze de bolnavului. luate, pacientul
datorită durerii, confort fizic şi - Aerisesc salonul. prezintă un somn
65
anxietăţii, psihic pentru a se - Asigur o temperatură adecvată. odihnitor..
stressului manifestat odihni. - Administrez la indicaţia medicului
prin -pacientul să aibă somnifere.
insomnie,oboseală. un somn odihnitor
din punct de
vedere calitativ şi
cantitativ
De a fi curat, - Alterarea integrităţii - pacientul -Schimb poziţia bolnavului în pat la -În urma măsurilor
îngrijit, de a fizice şi psihice să-şi recapete fiecare 4 ore. luate, după un timp,
proteja datorită efectului bolii independenta - Efectuez masaj pe regiunile pacientul prezintă o
tegumentele manifestată prin de mişcare, predispuse la escare. stare bună şi
şi mucoasele. durere, - pacientul să-şi - Liniştesc bonavul cu privire la colaborează activ.
limitarea mişcărilor, recapete starea sa. -Nu prezintă escare
frică.. încrederea în de decubit, se
personalul deplasează fără
medical. ajutor.
- pacientul
să nu prezinte
escare de decubit.
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL III
66
CRONICA DUREROASA
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare

nursing
De a respira -Circulaţie deficitară - pacientul să - Supraveghez -Pacientul este echilibrat
şi a avea o prezinte un ritm tensiunea circulator şi respirator.
bună cardiac în limite arterială, Nu au apărut complicaţii.
circulaţie normale. repiraţia, Frecvenţa respiraţiei
pulsul, fiind de 16/min,
temperatura, pulsul este de 62/min iar
din 6 în 6 ore. TA=140/80 mmHg
- Am aerisit
salonul.
- Efectuez
EKG.
De a se mişca -alterarea mobilităţii - pacientul să-şi - Asigur Pacientul reuşeşte treptat să
şi a avea o fizice legate de deficitul recapete repausul fizic realizeze obiectivele impuse
bună motor şi senzorial independenţa şi psihic al devenind mai optimist.
posturǎ. manifestată prin de mişcare afectată pacientului
impotenţa funcţională. relativ. - Administrez
medicaţia
indicată de
medic.
- mobilizez
pacientul la 6
ore.
- Efectuez
masaj al
membrelor
67
timp de 10
min.
- Supraveghez
mişcările
active ale
bolnavului.
De a - teama necunoaşterii - pacientul să fie - Port discuţii -Pacientul este echilibrat
comunica. prognosticului bolii. echilibrat psihic liniştitoare. psihic.
De a dormi şi -Dificultate în a dormi şi -pacientul să aibă un - Respect orele -În urma măsurilor luate,
a se odihni. a se odihni datorită somn odihnitor din de somn ale pacientul prezintă un somn
anxietăţii, punct de vedere bolnavului. odihnitor..
calitativ şi cantitativ - Aerisesc
salonul.
- Asigur o
temperatură
adecvată.
.
De a fi curat, - Alterarea integrităţii - pacientul -Schimb -În urma măsurilor luate, ,
îngrijit, de a fizice şi psihice datorită să-şi recapete poziţia pacientul prezintă o stare bună
proteja efectului bolii manifestată independenta bolnavului în -Nu prezintă escare de
tegumentele prin limitarea mişcărilor, de mişcare, pat la fiecare 6 decubit, se deplasează fără
şi mucoasele. frică.. - pacientul ore. ajutor.
să nu prezinte - Efectuez
escare de decubit. masaj pe
regiunile
predispuse la
escare.
- Liniştesc
bonavul cu
privire la
starea sa.
68
EPICRIZA
Pacient cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani, cu tratament neglijat, cu antecedente

de gastrită cronică, prezintă în timpul serii, în timpul unui stress emoţional, durere violentă
retrosternală, asociată cu anxietate, transpiraţii reci, greaţă, vomă. S-a stabilit diagnosticul de
cardiopatie ischemică cronică, hipertensiune arterială esenţială, gastrită cronică.Se adresează
clinicii pentru tratament de specialitate.
I s-a efectuat tratament cu diuretice,oxigen,miorelaxante,antivomice, . Simptomatologia

este ameliorata motiv pentru care se externeaza fara dureri precordiale ,stabil hemodinamic,cu
valoarea T.A. 150/60 mmHg.
Recomandari:
-regim alimentar:

În primele 24-48 h regimul este strict: sucuri de fructe, Alimente hipercalorice,
ceaiuri 1000-1500ml. alimente care conţin NaCl.
Ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă Grăsimi, prăjeli, varză, făinoase în
moi, pireuri. cantitate mare.
În plus pâine cu unt. Alimente care conţin NaCl.
Lactate. Alimente hipercalorice.
Rp:
-Lercanidipina 10 mg 1/zi
69
-Indapamid 1,5mg 1/zi
-Bisoblok 5mg 1/zi
-Nitroglicerina sublingual la nevoie
-Omez 20 mg 1/zi
TEHNICI DE INGRIJIRE
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Injecţia intravenoasă = introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia venoasă.

Pe această cale se introduc soluţii izotermice şi hipertronice care nu sunt caustice pentru testul
muscular sau subcutanat.Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii grasoase şi consecutiv
moartea.Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului
intravenos.Locul de elecţie – venele de la plica cotului.
Materiale necesare
· 2-3 ace de 25 mm. diametru, de 6/10, 7/10;
· fiole, flacoane cu substanţe de administrat;
· 1-2 seringi de unică folosinţă;
· tampon cu alcool;
· garou.
Tehnica:
70
- asistenta îşi spălă mâinile;
- se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică perna protejată de

muşama, aleza sau prosop;
- se alege locul puncţiei;
- se dezinfectează locul puncţiei;
- se leagă garoul;
- se leagă puncţia venoasă;
- se controlează dacă acul este în venă;
- se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului;
- se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasa pe
piston;
- se verifică, periodic, dacă acul este în venă;
- se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul
îmbibat în alcool, compresiv;
- se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute;
- se supraveghează în continuare starea generală.
Incidente şi accidente:
 injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, durere;
 flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante;
 valuri de căldură, senzaţia de uscăciune în faringe;

71
 hematom prin străpungerea venei;
 ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii
 se încearcă pătrunderea acului în lumenul vasului, continuându-se injecţia sau se încearcă

alt ac;
 injectarea lentă;
 se întrerupe injecţia;
 se anunţă medicul.
DE ŞTIUT
 în timpul injectării se va supraveghea locul puncţiei şi starea generală (respiraţia, culoarea

fetei);
 vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puţin 24 de ore, de aceea nu se vor repeta
injecţiile în acea venă în intervale scurte;
 dacă pacientul are o singură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete, puncţiile se
vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare.
DE EVITAT
Încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului, pentru că aceasta, prin

volumul sau, deplasează traiectul obişnuit al venei.
72
PERFUZIA
Perfuzia = introducere pe cale parenterală (intravenoasă), picătură cu picătură, a soluţiilor

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct în venă, prin canule de
material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidenţierea venei în care se fixează o canula de plastic ce se menţine chiar
câteva săptămâni (denudare venoasă).
Scop: hidratarea şi mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se

urmăreşte un efect prelungit; depurativ - diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor
toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare:
· tava medicală acoperită cu un câmp steril;
· trusă pentru perfuzat soluţii ambalată steril;
· soluţii hidrante în sticle R.C.T. închise cu dop de cauciuc şi armătură metalică sau în
pungi originale de material plastic, riguros sterilizate şi încălzite la temperatura corpului;
· garou de cauciuc;
· tăviţa renală;
· stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
· 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase şi intramusculare

sterilizate;
· o pernă muşama;
· 1- 2 pense sterile;
· o pensă hemostatică;
73
· casoletă cu câmpuri sterile;
· casolete cu comprese sterile;
· substanţe dezinfectante;
· alcool;
· tinctura de iod;
· romplast;
· foarfece;
· vată.
Tehnica:
- Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare;
- Se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeşte la flacără
parafina de pe suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
- Se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
- Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului;
- Se închide cu pensă hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se îndepărtează teaca

protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon, prin dopul de cauciuc, fără să se
atingă trocarul;
- Se suspendă flaconul pe suport;
- Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast, având grijă să

depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase;
74
- Se îndepărtează pensa hemostatică, deschizând drumul aerului în flacon;
- Se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului, se ridică deasupra

nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul, lăsând să
curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie, fără ca picurătorul să se umple cu lichid;
- Se coboară progresiv portacul, până când tubul se umple cu lichid, fiind eliminate
complet bulele de aer;
- Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul, aparatul rămânând atârnat

pe stativ.
Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului.
- I se aplică bolnavului necesitătea tehnicii;
- Se aşează bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie şi
pronaţie;
- Se aşează sub braţul ales o pernă tare, acoperită cu muşama şi câmp steril.
Efectuarea perfuziei
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- Se examinează calitatea si starea venelor;
- Se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
- Se dezinfectează plica cotului cu alcool;
- Se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese;
75
- Se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul
aparatului de perfuzie la ac;
- Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza

de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie de necesitate;
- Se fixează cu leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului învecinat acestuia, de piele

bolnavului;
- Se supraveghează permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului.

Înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul pentru a împiedica
pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon;
- Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului să curgă; operaţia de schimbare trebuie

să se petreacă cât mai repede, pentru a nu se coagulă sângele refulat din ac şi se reglează
din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat;
- Înainte de golirea flaconului se închide prestubul, se exercită o persiune asupra venei

puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o mişcare bruscă, în
direcţia axului vasului, se extrage axul din venă;
- Se dezinfectează locul puncţiei cu tinctura de iod, se aplică un pansament steril şi se

fixează cu romplast.
Îngrijirea bolnavului după tehnică
- Se aşează bolnavul confortabil în patul său;
- Se administrează bolnavului lichide călduţe (dacă este permis);
- Se supraveghează bolnavul;
- Reorganizarea locului de muncă:
o Se spala imediat la jet de apă rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se aruncă,
se pregătesc pentru sterilizare.
76
o Se notează în foaia de temperatură dată, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
efectuat perfuzia.
Accidente şi incidente
 Hiperhidratarea prin perfuzie în exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoraţie, polipnee, creşterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se
întrerupe complet, se injectează cardiotonice.
 Embolie pulmonară prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin:

eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, întreruperea ei înainte de golirea
completă a flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune şi reţinerea 2 - 3 cm de
soluţie pentru control, în cazul în care s-ar produce un accident (intoleranţa).
 Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane.
77
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL CARDIOPATIEI ISCHEMICE
PREZENTARE ACTIUNI INDICATII MOD DE REACTII ADVERSE CONTRAINDICAȚII

FARMACEUTICĂ FARMACOLOGICE TERAPEUTICE ADMINISTRARE
SI TERAPEUTICE
NITROGLYCERINUM Trinitratul de gliceril, Dureri pectorale 1-2 pufuri Nitromint în - Umflarea mâinilor, -hipersensibilitate
substanta activa datorate spasmului administrare sublinguala picioarelor, gurii sau a (alergic) la nitriti,
NITROMINT
conțAinuta în coronarian (angina La nevoie administrarea gâtului, dificultati la nitrati sau la oricare
Nitromint spray face pectorala) ,profilax se poate repeta, fara a înghitire sau în dintre celelalte
parte din grupa ia crizelor depasi 3 pufuri într-un respiratie, componente ale
nitratilor organici si anginoase interval de 15 minute. - Slabiciune sau Nitromint spray ;
determina dilatarea senzatie de lesin. - hipotensiune arteriala
venelor si arterelor - Urticarie severa (prima valoare a
periferice precum si a Aceste reactii adverse tensiunii arteriale este
vaselor coronariene, sunt foarte rare dar sub 90 mm Hg);
usureaza munca inimii, extrem de severe. - insuficienta
scade necesarul de circulatorie acuta (soc,
oxigen al inimii, stare de lesin);
îmbunatateste circulatia - cardiovasculare
coronariana si (afectiuni ale valvelor
oxigenarea miocardului cardiace si unele tipuri
78
ischemic, creste debitul de cardiomiopatie);
cardiac si toleranta la - presiune intracraniana
efort. crescuta;
TRIMETAZIDINUM Vasodilatator -tratamentul pe . Doza uzuala este de un Preductal este bine Nu se cunosc.
termen lung al comprimat, de 2 ori pe tolerat. Rar au fost
PREDUCTAL
bolii coronariene: zi, dimineata si seara. observate tulburari
-profilaxia crizelor gastrointestinale ca
de angina greturi si varsaturi.
pectorala, in
monoterapie sau in
asociere cu alte
medicamente.
-tratamentul
afectiunilor
cohleo-vestibulare
de origine
ischemica: vertij,
tinitus,
hipoacuzie.
-tulburari corio-
retiniene cu
componente
79
ischemice.
AMLODIPINUM Sistemul -hipertensiunea Doza uzuală iniţială este -Dureri de cap, Este contraindicata la
cardiovascular arterială de comprimat ameţeli, somnolenţă pacientii
AMLODIPINA
Blocante ale canalelor (echivalent cu 5 mg (în specia, la începutul cu sensibilitate cunoscu
-durerea toracică
de calciu Blocante amlodipină), o dată pe tratamentului) ta la dihidropiridine.
cauzată de
selective ale canalelor zi. Dacă este necesar, se -Palpitaţii
îngustarea
de calciu cu efecte poate creşte doza la 1 (conştientizare a
arterelor coronare
principale vasculare comprimat (echivalent bătăilor inimii),
ale muşchiului
Dihidropiridine , C08C cu 10 mg amlodipină) o înroşire bruscă a feţei
inimii (angină
A dată pe zi.
pectorală) sau o -Dureri la nivelul
formă mult mai abdomenului, senzaţie
rară de durere de rău ( greaţă)
toracică datorată
-Umflare la nivelul
contracţiei sau
gleznelor (edem),
spasmului arterelor
oboseală
coronare ale
muşchiului cardiac
(angină
vasospastică)
RAMIPRILUM Inhibitor al enzimei de -hipertensiunii Doza iniţială este de 2,5 -ameţeli (aproximativ -dializă;
80
RAMIPRIL conversie a arteriale esenţiale, mg ramipril administrată 4%), - afecţiuni hepatice
angiotensinei, având efecte în priză unică, -greaţă (aproximativ primare
hipotensive (de dimineaţa. Doza se 3%) –insuficienţă hepatică;
scădere a tensiunii poate creste pana la 10 - cefalee (aproximativ - insuficienţă cardiacă
arteriale) mg . Creşterea dozei se 2%). decompensată;
va face in urma - la copii.
controlului T.A.
INDAPAMIDUM Diuretice de intensitate H.T.A asociata cu Doza zilnică - reacţii de Hipersensibilitate la

redusă C.I.C. recomandată este de hipersensibilitate, în indapamidă, alte
TERTENSIF
maxim 2,5 mg special cutanate, la sulfonamide sau la
indapamidă (de preferat pacienţii cu teren oricare dintre
dimineaţa). atopic; excipienţii produsului.
- erupţii
maculopapuloase, Insuficienţă renală
purpură, posibilitatea severă.

agravării lupusului
Encefalopatie hepatică
eritematos sistemic
sau insuficienţă
preexistent;
hepatică severă.
- rar, au fost semnalate
greaţă, constipaţie, Hipopotasemie.
uscăciunea gurii,
vertij, stare de
81
oboseală, parestezii şi
cefalee. In general,
acestea se remit la
reducerea dozei.
82
BIBLIOGRAFIE
. I.C.Petricu, I.C.Voiculescu – „Anatomia şi fiziologia omului”
Editura Medicală, 1964, Bucureşti
Corneliu Borundel. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii”

Editura ALL, 1966, Bucureşti
Harrison – „Principii de medicină internă”

Editura Orizonturi, Editura Lider, 1977, Bucureşti
Octavian Fodor – „Tratat elementar de madicină internă”

Editura Dacia, 1972, Cluj
Lucreţia Titirca – „Urgente medico-chirurgicale”

Carol Mozes – „Tehnica îngrijirii bolnavului”

Mocos Viorel – „Nutriţia şi dietetică”, 1994, Bucureşti
83

Cardiopatia Ischemica

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cardiopatia Ischemica

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA ATLAS

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ

Profesor Nursing:Claudia Teodorescu Mihalcea Anca

1.NOȚIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

De formă piramidală, cu baza situată posterior, inimei i se descriu:

Structura histologică a inimii

1.Endocardul este constituit dintr-un epiteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă

În peretele inimii, în afara celulelor miocardice, mai există celule specializate în

3.Epicardul este o membrană epitelio-conjunctivă subţire ce acoperă suprafaţa cardiacă

Proprietațile mușchiului cardiac

Miocardul are o serie de proprietati caracteristice muschilor striati cum ar fi:

I. Ritmicitatea este proprietatea cordului de a se contracta succesiv,ca urmare a

Conductibilitatea miocardului asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a

Zgomotele inimii sunt consecinta activitatii mecanice cardiace. In mod obisnuit,prin

Debitul sistolic reprezinta cantitatea de sange expulzata de ventricule la fiacere sistola si

Cardiopatia ischemică este o îmbolnăvire a muşchiului cardiac, determinată de un

Cardiopatia ischemică prezintă două forme:

- O formă dureroasă cuprinzând: angina pectorală (stabilă şi instabilă) şi infarctul

Clasificarea cardiopatiei ischemice (OMS, 1979):

1. Moartea subită primară;

Ř Angina pectorală de efort:

· Angina de efort de novo (debut sub o lună);

· Angina de efort stabilă (debut de peste o lună);

· Angina de efort agravată (frecvenţă, severitate, durată).

Ř Angina pectorală spontană;

· Infarctul miocardic acut;

· Infarctul miocardic vechi.

Factorii de risc - cei mai importanţi sunt: hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială,

Interes deosebit pentru diagnostic prezintă:

-Coronografia (arteriografia selectivă a arterelor coronare);

Coronarografia sau angiografia coronariană

Cardiologia intervenţională prezintă riscuri mai mici faţă de tehnicile de chirurgie

Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor bioelectrice din cursul

- Creşterea frecvenţei pulsului şi a tensiunii arteriale, expresie a travaliului cardiac crescut;

Examene imagistice şi cardiografice:

- Coronografia (angiografie coronariană)- evidenţiază că diametrul interior al arterelor este

Diagnosticul diferenţial se va face ţinând cont de alte afecţiuni responsabile de dureri

- Afecţiuni cardiace: infarct miocardic, pericardită, stenoză aortică.

- Afecţiuni extracardiace: afecţiuni pleuropulmonare, boli de perete toracic, sau traumatisme

Cea mai importantă complicaţie a cardiopatiei ischemice în funcţie de gravitatea ei este

Clasificare: infarctul este de două feluri:

 datoritǎ perfuziei inadecvate a ţesuturilor periferice: fatigabilitate, dispnee;

 datorită presiunilor de umplere intracardiace crescute: ortopnee, dispnee paroxistică

 Identificarea şi tratarea factorilor de risc: încetarea obligatorie a fumatului; tratarea

 Corectarea factorilor agravanţi, care contribuie la angină: obezitate importantă,

 Încurajarea şi educarea pacientului.

Nitroglicerină (TNG) 0,3-0,6 mg - sublingual; poate fi repetată la un interval de 5 min,

· Agenţi cu duratǎ de acţiune scurtă:

Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare

· Agenţi cu durată de acţiune prelungită:

Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare

 Beta-blocante. Toate au proprietăţi anginoase. Agenţii β- selectivi agravează mai puţin

Contraindicaţiile beta-blocantelor sunt insuficienţa cardiacǎ cronicǎ, blocul

Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare

Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare

Exemple antagonişti ai canalelor de calciu:

Denumire medicament Doza uzuală Frecvenţa de administrare

Aspirină 80mg-325mg/zi reduce incidenţa infarctului miocardic acut în angorul cronic

10. EDUCAȚIE PENTRU SANATATE