Proiect: Examenul de Absolvire A Şcolii Postliceale

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE
Calificarea profesională: asistent medical generalist
Profesor îndrumător: Absolvent:
2020
1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ISCHEMIC
CUPRINS
2
1 . Argument
2 . Listă de abrevieri
3 . Capitolul I- Noțiuni de anatomie și fiziologie a sistemului nervos central

(SNC)
4 . Capitolul II- Noțiuni de patologie in accidentul vascular cerebral ischemic
5 . Capitolul III
Plan de îngrijire
 Cazul I
 Cazul II
 Cazul III
6 . Capitolul IV- Concluzii finale
7 . Bibliografie
8. Anexe
• Argument
3
Motto: ‘’ Omul sănătos le vrea pe toate, dar când s-a îmbolnăvit vrea doar sănătate.”
Mihai Cucereavii
Sistemul nervos face legătura dintre organism și mediul înconjurător, controlează și

reglează activitatea tuturor țesuturilor și a organelor. Sistemul nervos ne controlează activitatea
de la o mișcare la alta, totul făra excepție; este cea mai complexă si cea mai importantă rețea de
control și distribuție a informațiilor.
Fără sistemul nervos nu există auz și vedere. Nu este durere și bucurie, dar nu sunt nici
mișcari coordonate, ar fi de neînchipuit reglarea unor funcții fiziologice ca digestia sau respirația,
fără să mai vorbim de importanța memoriei și a luarii unor decizii, despre sentimente,
afectivitate, gândire și vorbire.
Deterioarare celului nervoase poate avea consecințe grave, deoarece celulele distruse nu
se refac niciodată.
AVC este a treia mare cauză de deces în ţările industrializate, un sfert dintre ei mor, iar
jumătate din supravieţuitori rămân cu sechele pe termen lung. Probabilitatea de a suferi un AVC
creşte odată cu înaintarea în vârstă, riscul dublându-se la fiecare 10 ani,după împlinirea vârstei de
35 ani.
Accidentele vasculare cerebrale ocupă printre primele locuri cu o cauză ridicată de
mortalitate din ţara noastră, HTA fiind unul din factorii principali ai accidentului vascular
cerebral .
Alți factori de risc include, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea, colesterolul ridicat,
diabetul, etc.
În îngrijirea unui pacient cu accident vascular cerebral un rol esenţial îl are
administrarea tratamentulului, dar cea mai importantă parte a procesului de îngrijire o constituie
componenta psihică, încurajarea pacientului să continue, în ciuda sechelelor rămase, şi să ajutăm
aparţinatorii să inţeleagă importanţa lor în recuperarea pacientului. Rolul nostru este să ajutăm
pacientul să se reintegreze în societate şi în familie, să îşi recapete în limita posibilităţilor
autonomia în a se îngriji şi să îşi recapete stima de sine, să nu se considere o povară pentru cei
din jur.
Lucrarea mea are la baza atât îngrijirea fizică a pacientului cât şi cea psihică.
4
În această lucrare, am încercat să subliniez că rolul asistenţilor medicali este de a ajuta bolnavul
să îşi recaştige sănătatea, să o păstreze şi să îşi redobandească încrederea şi stima de sine.
• Listă abrevieri
5
A.V.C-accident vascular cerebral
ac. –acut
A.H.C –antecedente heredocolaterale
A.P.P–antecedente personale patologice
A.V –puls
Cps –capsule
E –etiologie
f – fiolă
F.O.C.G–Foaie de Observație Clinică Generală
F.O – foaie de observaţie
H.T.A –hipertensiune arterială
h.T.A – hipotensiune arterială
IAAM – Infecţii Asociate Asistenţilor Medicali
i.v.– injecţie intravenoasă
P –problemă
p.o– peroral
S.N.C –sistemul nervos central
S–semn şi simptom
T – temperatură
6
• Capitolul I
7
Noțiuni de anatomie și fiziologie a sistemului nervos central
• SNC
Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcțiilor

organismului.
Mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este actul reflex, sau simplu
reflexul. Reflexul reprezintă reacția de raspuns a centrilor nervoși la stimularea unei zone
receptoare.
Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi împărțit in sistem nervos central
(SNC - cuprinde encefalul și măduva spinării) și sistem nervos periferic (ce include compomenta
somatică- nervii spinali și cranieni, și componenta vegetativă - SNV: simpatic și parasimpatic).
Sistemul nervos central
1. Encefalul
• este situat în cutia craniană și în alcătuirea lui intră trunchiul cerebral, cerebelul,
diencefalul și cele două emisfere cerebrale. El este legat de corp prin 12 perechi
de nervi, din care 10 perechi își au originea în trunchiul cerebral.
a. Trunchiul cerebral
• este format din trei etaje: bulb - măduvă prelungită, puntea lui Varolio și
pedunculii cerebral;
• bulbul și puntea au o porțiune ventrală unde predomină substanța albă, și o
porțiune dorsal unde predomină substanța cenușie;
• este așezată în continuarea măduvei spinării;
8
b. Cerebelul
• ocupă fosa posterioară a craniului, fiind separate de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelului (o dependență a durei mater cerebrale);
• are formă de fluture, prezentând o suprafață median (vermis), și două porțiuni laterale
(emisfere cerebeloase);
• participă la activitatea motorie automată (menținerea tonusului, echilibrului, posturii și
redresarea corpului), cât și la activitatea intențională voluntară (mers, scris, vorbit);
• leziunile cerebelului produc astazia (oboseală musculară), astenie (oboseală la cele mai
ușoare mișcari), atonie ( scăderea tonusului muscular).
9
c. Diencefalul
• este situate între mezencefal și emisferele cerebrale;
• este alcătuit din hipotalamus și talamus, primul având funcția principal de centru
vegetativ și de integrator al activității neuro-umorale, iar cel din urmă fiind o stație de
releu a aferențelor senzitive în drumul spre scoarță;
• este denumit creier intermediar.
d. Emisferele cerebrale
• prezină cea mai voluminoasă parte a sistemului nervos central;
• au formă ovoidală și o greutate de aproximativ 1350 grame;
• emisferele cerebrale coordonează întreaga activitate motorie și involuntară;
• au funcții diferite deși fiecare reprezintă imaginea în oglindă a celeilalte;
• activitatea lor trece periodic prin două stări funcționale distincte: stare de veghe (începe
odată cu stabilirea contactului cu lumea înconjurătoare) și starea de somn (întreruperea
temporară a contactului conștient cu interiorul și exteriorul nostru).
10
2. Măduva spinării
• are forma unui cilindru ușor turtit dorso-ventral. Prezintă două regiuni mai
voluminoase: cervical (intumescența cervical), și lombară (intumescența
lombară). În interior prezintă central substanța cenușie și substanța albă spre
exterior. În mijloc se află canalul ependimar cu lichid cefalorahidian (LCR),
11
înconjurat de substanță reticulată. Măduva spinării este localizată în canalul
vertebral, și ține de la vertebra cervical C1 până la vertebra lombară L2.
De acolo, are o formațiune terminală numită filium terminale (care împreună cu
rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează coada de cal).
12
13
Substanța cenușie
• se află așezată în regiunea centrală. Este dispusă pe secțiune sub forma literei H ,
și reprezintă o îngrămădire de neuroni, care după poziția axonului lor, pot fi
grupați în trei categorii ( neuroni radiculari, neuroni intercalari și neuroni
cordonali).
• Neuronii radiculari (neuroni motori) sunt neuronii mari, ai căror axoni formează
rădăcinile ventral ale nervilor rahidieni.
• Neuronii intercalari (neuroni de asociație) sunt neuroni de dimensiuni variabile, ai căror
axoni rămân în substanța cenușie și se pun în legătură cu dendritele neuronilor radiculari.
• Neuronii cordonali sunt neuronii ai căror axoni părăsesc substanța cenușie și formează
diferitele coordoane de substanță albă.
Substanța albă
• este formată dintr-un complex de fibre, în majoritate mielinice, care sunt dispuse
în cordoane.
• Unele din aceste fibre își au originea în neuronii situați în interiorul măduvei și se
numesc fibre endogene, iar altele își au originea în neuronii din afara măduvei, acestea
numindu-se fibre exogene.
• Fibrele endogene pot fi scurte și lungi. Cele scurte (de asociație), nu ies din măduvă și
prin prelungirile lor fac legătura dintre diferitele segmente ale măduvei. Cele lungi
sau de protecție ies din măduvă și ajung pâna la diferite segmente ale encefalului.
• Fibrele exogene provin din ganglionii nervoși și din centri encefalici. Ele alcătuiesc
căile senzitive și motoare ale sistemului nervos central.
Funcțiile măduvei spinării
• Măduva spinării are două funcții principale una reflexă și una de conducere.
• Funcția reflexă este de a controla activitățile reflexe simple. Acestea se obține prin
neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva
spinării, și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei
motori.
Sistemul nervos periferic
14
Este cel mai complex și evoluat aparat asigurând coordonarea armonioasă a
majorității funcțiilor organismului uman. El este alcătuit din nervi spinali și nervi
cerebrali sau cranieni, transmisia nervoasă fiind asigurată de celulele nervoase și
prelungirile lor ce formează împreună neuronii.
Celula nervoasă prin prelungirile sale, axoni și dendrite, unesc organele corpului uman
într-un tot unitar, fiind legat prin receptori de mediul ambiant.
Prin axon, influxul nervos pleacă de la celulă, iar prin dentrite influxul nervos vine la
celulă. Axonul se continuă cu fibra nervoasă care realizeaza legătura dintre doi neuroni
(sinapsă).
Nervii spinali (rahidieni) constituie căile de conducere a influxului nervos spre și de la măduva
spinării. Iau naștere prin unirea fibrelor nervoase ale rădăcinilor posterioare și anterioare, după ce
au străbătut cele trei învelișuri ale meningelui. Nervii spinali sunt alcătuiți din fibre nervoase,
motorii, somatice și senzitive. Sunt nervi mixti care prezintă o rădăcină anterioară (motorie) și
una posterioară (senzitivă).
Nervii cranieni - în raport cu funcțiile lor sunt considerați ca nervi senzitivi, motori și micști,
sunt în număr de 12 perechi, notați cu cifre romane
I. Nervul olfactiv - nerv senzorial;
- lezarea duce la anosmie;
II. Nervul optic - nerv senzorial;
- lezarea duce la cecitate unilateral;
III. Nervul oculomotor - nerv motor;
- lezarea poate duce la diplopie,
IV. Nervul trohlear sau patetic - nerv motor ;
- lezarea poate duce la dipoplie
V. Nervul trigemen - nerv mixt;
- lezarea poate duce la slăbiciunea mandibulei;
VI. Nervul abducens - nerv motor ;
- lezarea poate duce la strabism si dipoplie;
15
VII. Nervul facial - nerv motor;
- lezarea poate duce la paralizie facială;
VIII. Nervul acustico-vestibular (vestibule-cohlear)
- nerv senzorial;
- lezarea poate duce la hipoacuzie uni sau bilateral;
IX. Nervul glosofaringian, - nerv mixt;
- lezarea duce la tulburări de deglutiție;
X. Nervul vag (pneumogastric) - nerv mixt;
- lezarea sa duce la tulburări respiratorii , de ritm cardiac;
XI. Nervul accesor sau spinal - nerv motor;
- lezarea sa duce la paralizia laringelui;
XII. Nervul hipoglos - nerv motor;
- lezarea sa duce la hemiatrofia limbii cu tulburări ale cuvintelor.
16
Sistemul nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ este acea componentă a sistemului nervos care coordonează
activitatea viscerală. Deși este separat periferic la nivelul formațiunilor nervoase superioare,
17
există o strânsă îmbinare între funcțiile vegetative și somatice. Datorită acestei strânse corelări,
se poate afirma că sistemul nervos vegetativ, în legatură cu sistemul nervos somatic are rol
integrator și coordonator al funcțiilor viscerale.
Sistemul nervos vegetativ, spre deosebire de sistemul nervos somatic, inervează mușchii
netezi din pereții organelor interne, vasele de sânge, mușchiul inimii precum și glandele.
De buna funcționare a sistemului nervos vegetativ depinde activitatea normala a tuturor
organelor interne, precum și metabolismul. De asemenea, activitatea sistemului nervos are
caracter continuu, producându-se atât în somn cât și în stare de veghe.
Anatomic și funcțional sistemul nervos vegetativ este format din doua componente:
• simpatic
• parasimaptic
Rolul sistemului nervos vegetativ
• controlează și reglează activitatea organelor interne, vaselor sanguine, glandelor cu

secreție internă și externă, etc.
• menține homeostazia, constantele lichidelor corpului, bătăile inimii, frecvența mișcărilor
repiratorii, secreția glandelor sudoripare.
Vascularizația cerebrală
Vascularizația cerebrală este comparativ mai mare decât cea a cordului. Creierul folosește
1/3 din sângele organismului și 20% din cantitatea de oxigen, iar la copii cantitatea de oxigen
este de 50%.
Reglarea vascularizației cerebrale este strict umorală, astfel, scăderea concentrației oxigenului,
scăderea concentrației dioxidului de carbon sau scăderea tensiunii arteriale conduc la
vasodilatație cerebrală.
Circulația arterială a creierului provine din patru surse principale: cele două artere carotide
interne și cele două artere vertebrale.
• Sistemul arterial carotidian - este reprezentat de artera carotidă internă și ramurile sale
colaterale și terminale. Artera carotidă internă este ramura laterală terminală a arterei
carotide comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid
18
(anterior) și procesul transvers al vertebrei. Aportul de sânge la emisferele cerebrale este
asigurat de ramurile terminale ale arterei carotide interne in număr de patru.
Circulația internă cerebrală
• Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din:
• artera bazilară – vas nepereche, se formează din unirea celor două artere vertebrale, la
nivelul șanțului bulbo-pontin;
• artera cerebeloasă anterioară inferioară - ia naștere din 1/3 proximală a arterei

bazilare.
• artera superioară - ia naștere înaintea bifurcației terminale.
Circulația venoasă - venele creierului nu posedă valve, iar pereții sunt extrem de subțiri din
cauză că nu au strat muscular. Ele formează 2 sisteme:
• un sistem de vene superficiale pe suprafața emisferelor
• un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidinene.
19
Fiziologia circulației cerebrale
Circulația cerebrală prezintă o serie de particularități în raport cu circulația sistemică,

determinate de o serie de condiții anatomo-fiziologice. Astfel, ea se desfășoară într-un
parenchim suspendat în interiorul unei cavități osoase inextensibile, prin suspensie hidraulică
reprezentată de lichidul cefalo rahidian. În aceste condiții pereții vaselor cerebrale suferă o dublă
presiune: prima determinată de sângele circulant, iar a doua determinată de parenchimul cerebral.
Atunci când presiunea parenchimului crește, circulația sîngelui este deficitară datorită creșterii
rezistenței vasculare cerebrale.
Prin intervenția mecanismelor nervoase și chimico-umorale de regenerare se menține o

presiune de perfuzie constantă. Privind structura pereților vaselor cerebrale s-a constatat că
fibrele musculare ale acestora sunt mai puțin dezvoltate în raport cu restul organismului, iar
fibrele elastice sunt mai numeroase și orientate în mod diferit.
Comparată cu presiunile de perfuzie ale altor organe, presiunea arterelor cerebrale este
cea mai joasă din organsim, dar ea nu este influențată de modificările tensiunii arteriale
sistemice decât atunci când aceasta atinge un nivel critic. Scăderea lentă până la un anumit nivel
( 60-70 mmHg) a tensiunii arteriale sistemice nu modifică debitul sangvin cerebral, pentru că se
produce concomitent o scădere a rezistenței vasculare cerebrale. Sub aceste limite, apar la
început semnele unor tulburări funcționale și apoi leziuni organice. Instalarea bruscă a unei
hipertensiuni arteriale determină o serie de tulburări a căror importanță depinde de gradul
hipoxiei cerebrale acute. În cazul unei hipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin
cerebral se menține la un nivel constant datorită creșterii rezistenței vasculare cerebrale și, deci,
rezistenței la curgere. Dar, în aceste condiții survine o serie de alterări ale pereților vaselor
saguine cerebrale, care apoi nu mai au posibilitatea unei reacții prompte și adecvate la
modificări tensionale.
4. Capitolul II
Noțiuni de patologie in accidentul vascular cerebral ischemic
20
Generalități:
Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comună a mai multor tulburări care apar
atunci când circulaţia sanguină spre creier este blocată, iar celulele nervoase sunt lipsite de
oxigen şi substanţe nutritive.
Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge ( o arteră), care furnizează sânge
la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. În câteva minute,
celulele nervoase din aceea zonă sunt afectate și ele pot muri în câteva ore.
Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlată de zona afectată a creierului, nu mai poate
funcționa adecvat.
În cazul în care apar simptomele unui AVC este necesar un tratament de urgență, exact ca și în
cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curand
după apariția simptomelor, cu atât mai puține celule nervoase vor fi afectate permanent.
Cauzel e acciden
tului vascular cerebral ischemic
Cauzele AVC
Etiologia AVC ischemic:

• Prin tromboză: ateroscleroză, leucemie, arterită (diabetică);
21
• Prin embolie: valvulopatii reumatismale, ateroscleroză, fibrilație atrială,
cardiopatii congenitale, infarct de miocard (IM), endocardită lentă, intervenții
chirurgicale, fracturi;
Dacă oprirea/diminuarea circulației este pentru scurt timp, celulele nervoase își suprimă funcția
dar nu mor și apare un deficit neurologic care este reversibil când circulația se reia. Vorbim în
acest caz, de atacul ischemic tranzitoriu (A.I.T.).
Dacă însă circulația cerebrală nu se reia în timp util sau deloc, celulele nervoase vor muri fără
oxigen și glucoză, și se va produce un atac ischemic complet/ infarct cerebral (IC).
Semne și simptome AVC
În tromboză cerebrală debutul este de obicei precedat de semne premonitorii cu:

• ameţeli,
22
• cefalee,
• parestezii (amorţeli),
• hemianopsie (diminuarea sau piederea vederii într-o jumătate a fiecărei retine),
• cecitate,
• confuzie,
• HIC şi tulburări de vorbire,
• după care se instalează cel mai frecvent o hemiplegie (suprimarea mişcărilor voluntare
într-o jumătate a corpului).
În embolia cerebrală, debutul este brusc, uneori dramatic, în raport cu mărimea embolusului
(cheagului).
Dar şi într-un caz şi într-altul se produce o obstrucţie a unei artere principale şi în raport cu
teritoriul vascularizat de artera astupată, apar simptome caracteristice.
Dat fiindcă cel mai adesea este afectat teritoriul arterei cerebrale mijlocii (sylviene) apare o
hemiplegie de partea opusă a leziunii, care dacă interesează hemisferul dominant (stâng pentru
dreptaci şi invers pentru stângaci) se asociază şi tulburări de vorbire de tip afazic.
Dacă în cursul timpul apar mai multe accidente vasculare cderebrale de mici dimensiuni,
persoana respectivă poate prezenta o modificare treptată a gândirii, comportamentului,
echilibrului sau a mișcării.
Nu întotdeauna sunt ușor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite greșit
vârstei înaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afecțiuni și care pot fi
asemănătoare.
Factorii care cresc riscul de AVC
a. Factorii de risc care pot fi controlați
• tensiunea arterială crescută - este al doilea factor de risc după vârstă
• diabetul zaharat – prezența diabetului crește de 2 ori riscul de AVC din cauza afectării
circulației care apare în această boală
• nivelul crescut de colesterol poate duce la afecțiuni ale arterelor coronare și la infarct
miocardic, care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii, iar aceasta la rândul ei
poate determina creșterea riscului de AVC
• afecțiuni ale arterelor coronare, care pot determina apariția unui infarct miocadic și a unui
accident vascular cerebral
• fumatul, inclusiv fumatul pasiv
• lipsa activității fizice
• obezitatea
23
• folosirea unor medicamente, cum sunt anticoncepționalele orale, în special la femeile
care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare
• consumul crescut de alcool
• folosirea de cocaină sau alte droguri ilegale.
b. Factorii de risc care nu pot fi modificați sunt:
• vârsta – riscul se dublează cu fiecare decadă după 55 de ani
• rasă – americanii negrii au un risc mai mare decât persoanele de alte rase
• sexul – este mai frecvent la bărbați
• istoricul familial - riscul AVC este mai mare dacă cineva din familie a avut un accident
vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
• prezența în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitoriu.
Investigații:
• Examene imagistice: Imagistica cerebrală diferențiază AVC-ul ischemic de hemoragiile

intracraniene, de afecțiunile care mimează AVC-ul, indentifică tipul de AVC ischemic și
uneori și etiologia acestuia. Poate uneori să distingă zonele de țesut afectate ireversibil de
cele care s-ar putea recupera ghidând astfel tratamentul de urgență și cel ulterior.
CT cerebral - evidențiază și localizează cu acuratețe chiar și hemoragiile mici, infarctele
hemoragice, anevrismele. Examenul CT distinge AVC ischemic de cel hemoragic.
Permite luarea deciziilor privind tratamentul trombolitic sau antitrombotic
RMN - are avantajul unei sensibilități crescute în detectarea modificărilor ischemice
precoce comparativ cu CT cerebral;
Imagistica vasculară poate să identifice localizarea și cauza obstrucției arteriale și
identifică pacienții cu risc crescut de recurență a AVC: angiografia cerebrală, scintigrafia
cerebrală;
Radiografie pulmonară;
• EKG - pentru depistarea aritmiilor și fibrilației atriale;
• Ecocardiografia - poate detecta multe cauze potențiale de AVC;
• Oftalmoscopia (examenul fundului de ochi);
• Puncția lombară (examenul LCR - în special la pacienţi cu CT cerebral negativ şi semne
clinice de AVCI acut).
• Examene de laborator:
24
• Hemoleucogramă completă; INR; APTT; Electroliți serici; Gaze arterilae; Glicemia;
PCR sau VSH; Biochimia hepatică și renală.
Complicaţii:
• edem cerebral,
• aritmii cardiace,
• hTA/HTA,
• crize epileptice,
• insuficienţă cardiaca,
• HTIC,
• obstrucţia căilor aeriene,
• pneumonie de aspiraţie,
• IMA,
• tromboză venoasă profundă,
• embolie pulmonară,
• dezechilibre hidro-electrolitice, etc.
Tratament
Managementul AVCI acut:
• recunoaşterea precoce a semnelor şi simptomelor AVC de către pacient şi familie
• contactul rapid şi accesul la asistenţă medicală
• transportul pacientului rapid într-un serviciu medical
• evaluarea promptă a situaţiei pacientului în scopul precizării diagnosticului complet
• iniţierea unui tratament optim
Atitudinea de urgenţă:
• estimarea rapidă a pacientului
• asigurarea suportului vital
• examinări în scop diagnostic
• iniţierea tratamentului
• prevenirea complicaţiilor medicale şi neurologice
Tratament medicamentos:
a. Terapia trombolitică: - exemplu: streptokinaza, urokinaza
25
b. Terapia defibrinogenatoare - studiile arată că fibrinogenul plasmatic este un factor predictiv
pentru AVCI. Nivelele crescute favorizează modificările aterosclerotice carotidiene.
Creşterea nivelului de fibrinogen plasmatic determină creşterea vâscozităţii sângelui -> flux
sanguin încetinit -> predispune la infiltrarea fibrinogenului plasmatic în peretele vascular.
c. Terapia neuroprotectoare - determină scaderea leziunilor tisulare în absenţa unui aport
sanguin adecvat. Administrarea lor trebuie realizată într-un interval scurt de timp în raport cu
producerea ischemiei (Cerebrolysin);
d. Profilaxia AVC ischemic recidivat
1. Tratament antiagregant plachetar
I. Aspirina:
• cel mai utilizat antiagregant în profilaxia secundară a AVCI
• acţiunea aspirinei este deci antitrombotică, dar şi trombogenica
• doza ideală nu e stabilită, dar se consideră limitele de 75 mg – 1,6 g / 24 ore
• efecte secundare -> hemoragii gastrointestinale
I. Dipiridamolul: singur nu are un efect antiagregant prea bine evidenţiat, motiv
pentru care se asociază cu aspirina
II. Ticlopidina (Ticlid) -> inhibitor puternic al agregabilităţii plachetare
• efecte secundare multiple: manifestări hemoragice, manifestări hematologice
(neutropenie, leucopenia, trombocitopenie), manifestări gastro-intestinale,
manifestări cutanate, manifestări hepatice
• se administrează curent la pacienţii ce nu răspund la combinaţia aspirina - dipiridamol
sau nu le tolerează
I. Clopidogrel: asemănător cu Ticlopidina
• efecte secundare mai puţine decât Aspirina; foarte scump
• cel mai eficace în afecţiunile aterotrombotice
1. Tratament chirurgical al ATS carotidiene - există o relaţie definită şi acceptată între
ATS carotidiană şi AVCI. Leziunile ATS carotidiene pot fi generatoare de emboli.
26
Tratamentul inițial al accidentului vascular cerebral
Tratamentul inițial al unui accident vascular ischemic cerebral este diferit, depinde de cauză:
dacă a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic), sau de o sângerare in creier ( hemoragic).
Înaintea de începerea tratamentului se recomandă efectuarea unei tomografii craniene, sau a unei
rezonanțe magnetice pentru a se vedea tipul de AVC.
Tratamentul inițial este centrat pe restabilirea circulației sanguine sau pe controlarea hemoragiei.
Cu cât se administrează mai repede un tratament, cu atât lezarea este mai mică.
Accidentul vascular cerebral ischemic
Tratamentul de urgență depinde de localizare și de cauza formării cheagului. Se vor lua măsuri
pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente. Dacă AVC a fost
diagnosticat în primele 3 ore de la debutul simptomelor, se administrează medicamente pentru
dizolvarea cheagurilor, numite activator tisular de plasminogen ( t-PA), care ar putea crește
șansele de supraviețuire și recuperare.
Se poate adminstra de asemena aspirină, singură sau în asociere cu alt medicament antiagregat
palchetar.
Aspirina , nu se recomandă în următoarele 24 de ore după adminitrarea t-PA. Se pot da și alte

medicamente : pentru controlarea nivelurilor sangvine ale glucozei, , pentru febră sau convulsii.
În general, tensiunea arterială crescută nu va fii tratată nu va fi tratată imediat decât dacă sistolica
este mai mare de 220 mmHg, și cea diastolică mai mare de 120 mmHg.
Tratamentul de întreținere
După ce s-a administrat tratamentul de urgență și după ce starea generală a pacientului s-a
stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea și prevenirea apariția unui alt accident vascular
cerebral. Este important controlarea factorilor de risc pentru AVC, precum tensiunea arterială
crescută , fibrilația arterială, nivelul crescut al colesterolului sau al diabetului.
Se poate recomanda adminitrarea de aspirină sau alt medicament antiagregant plachetar, și de

anticoagulante pentru a preveni producerea unui alt AVC, medicamente precum statine pentru
scăderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale.
Reabilitarea agresivă precoce poate permite recuperarea parțială a funcționării normale.

Reabilitarea se va centra pe abilitățiile fizice care au fost pierdute, bazându-se pe starea generală
de sănătate de dinainte de accidentul vascular cerebral și pe capacitatea pacientului de a
îndeplini sarciniile. Reabilitarea începe cu planificarea activității cotidiene , precum mesele,
dușul și îmbrăcarea.
27
Modificarea stilului de viață poate fi de asemena o parte importantă a tratamentului de întreținere
, având ca scop reducerea riscului de apariție a unui nou accident vascular. Este importantă
efectuarea de exerciții fizice atât cât este posibil, respectarea unei diete echilibrate , renunțarea la
fumat. Se poate recomanda o dietă specială care să ajute la scăderea tensiunii arteriale sau la
scăderea colesterolului. Aceste diete recomandă consumarea alimentelor cu conținut scăzut în
grăsimi (mai ales grăsimi saturate), și conțin mai multe cereale, fructe, legume și produse lactate
sărace in grăsimi.
Tratamentul în cazul agravării bolii
Depresia apare frecvent la persoanele care au suferit un AVC. Poate fi necesară administrarea de
medicamente antidepresive care să il ajute pe pacient să suporte mai bine durerea.
Dacă starea generală se înrăutățește , poate fi necesar transferul într-un centru de îngrijiri
specializat.
După un accident vascular :
- pacienții de regulă au cel mai mare progres în capacitatea de a merge în primele 6 săptămâni,
- vorbirea, echilibrul și abilitățile nrcesare pentru activitățile de zi cu zi se recâștigă mai lent și

pot să se îmbunătățească în primul an,
- circa o jumătate din persoanele care au avut un AVC au probleme legate de coordonare, de
comunicare, de raționare, sau de comportament care le afectează munca și relațiile
interpersonale.
Profilaxia
Pentru unele persoane, prevenirea AVC poate începe după ce au avut un AIT. Un AIT poate
provoca o pierdere de cunoștiință, convulsii, amețeală, o slăbiciune sau o amorțeală într-o parte a
corpului. Simptomele unui AIT, sunt totuși temporare și dispar după 10-20 minute. Multe AVC-
uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc și prin tratarea altor condiții medicale care pot
duce la apariția unui AVC.
Metode de control al factorilor de risc includ:
- controale medicale regulate, ținerea sub control al tensiunii arteriale,
- o viață activă – activitatea fizică scade riscul de AVC,
- controlul niveul crescut de colesterol, a afecțiunilor cardiace, a diabetului, și a afecțiunilor

care afectează vasele de sânge,
28
- renunțarea la fumat,
- administrarea de aspirină, dacă a existat un infarct miocardic,
- administrarea de anticoagulante la indicația medicului,
- menținerea unei greutăți optime,
- consumarea unei diete sănătoase, echilibrate cu un conținut scăzut de colesterol, grăsimi și

sare. Alimentele bogate în grăsimi pot duce la îngroșarea arterelor.
- limitarea consumului de alcool.
După un AVC, tratamentul la domiciliu este o parte importantă a procesului de reabilitare.
Poate sa fie nevoie de dispozitive care să ușureze activitatea cotidiană:
- alimentarea : dacă mâna este slăbită, se pot folosi dispozitive de agățat, din metal prin a căror
manevrare cu ușurință se pot apuca și utiliza obiecte în cazul persoanelor slăbite,
- îmbrăcarea : dispozitive numite –rechers- pot ajuta la punerea șosetelor,
- mersul –pentru a împiedica căderile se folosesc cadre/cârje/bastoane.
Capitolul III
29
CAZUL NR. 1
Culegerea datelor
Nume, prenume: P. P.
Sex : Masculin
Religie: Ortodoxă
Data nașterii: 09.10.1956
Naționalitate: Român
Ocupație: Pensionar
Data internării: 10.01.2020
Data externării: 17.01. 2020
Diagnostic medical:AVC Ischemic în teritoriul carotidian stâng, HTA gradul I
AHC : Nesimnificative
APP: HTA esențială
Alergii: Fără alergii
Motivele internării: Scăderea funcției motorii la nivelulul membrelor drepte;
Simptomatologie cu debut în cursul nopții; pacientul s-a trezit în jurul orei 05:30 cu deficit motor
hemicorp drept, cefalee, minime tulburări de vorbire.
Obișnuințe de viață: Condiții de viață normale
 Fumat: Zilnic: 1 pachet pe zi (20 țigări)

 Alcool: Ocazional
 Cafea: Zilnic -1-2 căni pe zi
 Orar somn: 6-7 ore
 Greutate: 86 kg
 Înalțime:1.72 m
 IMC = 29
După ce pacientul P.P. a fost internat pe Secția Neurologie, la indicația medicului am recoltat
analize de sânge și de urină.
30
Analiza Valoare obținută Valoare normală
INR 1.12 Intervalul terapeutic în
tratamentul cu anticoagulante
orale este 2.00 4.5
Glicemie 77.5 70-115 mg/dl
Uree 43.3 10-50 mg/dl
Colesterol total 142 120-200 mg/dl
TSH( imunologie) 6.34 0.27-4.2
Leucocite în urină 125 Negativ
Nitriți în urină Pozitiv Negativ
Creatinină 0.84
Proteine serice totale 5.63 6.4-8.3 g/dl
Hemoglobina( hematologie) 10.6 11-16 g/dl
Hematocrit(hematologie) 32.1 36-50 %
Uree( biochimie) 86 10-71 mg/dl
Examen RMN: Concluzii: AVC ischemic acut talamic stâng
Leziuni demielinizante la nivelul substanței albe în etajul

supratentorial
Minime modificări de pansinuzită cronică, fără colecții intrasinusale

constituite
EXAMEN C.T.Sinusurile feței mastoidele de aspect normal.
Absența leziunii hemoragice sau ischemice la nivel cerebral
Observație generală:
Starea generală = ușor alterată, pacientul prezentând o stare de anxietate, dar este conștient;
Tegumentele, mucoasele și fanerele = normal colorate;
Sistemul osteo-articular = aparent integru;
Sistemul ganglionar = superficial nepalpabil;
Aparatul respirator = torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic;
Aparatul digestive = abdomen suplu, nedureros la palpare;
Aparatul uro-genital = micțiuni fiziologice;
31
Aparatul cardiovascular = TA = 190/ 100 mmHg, AV = 60/min;
T = 37.6;
Sistemului nervos, endocrine = pacientul este conștient, cooperant;deficit motor - hemicorp

drept.
Tratament instituit:
Arnetine fi, 50mg/2ml, 1f/zi, i.v.
Manitol 20 % fl, 250 ml/zi, pev
Aspirină cp 100 mg, 1cp/zi, p.o.
Sortis cp80 mg, 1cp/zi, p.o.
Soluție perfuzabilă Ringer, 2x500ml/zi, pev
Furosemid cp 40 mg, 1cp/zi, p.o.,în funcție de valorile tensionale
Cerebrosylin fi 215,2 mg/ml, 1/f/zi, pev, începând cu ziua a 4-a de spitalizare
Enap cp 5 mg, 1x2cp/zi, p.o.
Fraxiparină fi 5700 UI, 0.6 ml, 1fi/zi, s.c.
În urma analizelor și a interpretării datelor, am stabilit că pacinetul prezintă dependențe in

satisfacerea urmatoarelor nevoi:
1. Nevoia de a evita pericole
2. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a avea tegumentele, mucoasele, și fanerele curate și integre
6. Nevoia de a comunica
7. Nevoia de a învăța
32
P 1:durere
E 1: afectarea circulației cerebrale (disfuncție cerebrală)
S/S 2: cefalee, stare generală influențată
Obiectiv : Pacientul sa resimtă ameliorarea durerii
P2 : anxietate
E2: mediu spitalicesc, prezența bolii
S/S 2: neliniște, îngrijorare, izolare
Obiectiv : pacientul să fie liniștit, să comunice eficient cu echipa de îngrijire
P3 : risc de complicații și IAAM

E3: alterarea funcției cerebrale, mediu spitalicesc, imobilizare la pat
S/S 3: posibile complicații (coma, hemoragie cerebrală, exitus, IMA, risc de cadere și
accidentare, escare, infecțiirecurente) și IAAM
Obiectiv : pacientul să nu prezinte complicații și IAAM
Îngrijiri autonome
 Monitorizez funcțiile vitale și le notez în F.O.

 Asigur pacientului repaus la pat și l-am ajutat în adoptarea unei poziții antalgice
 Am asigurat condiții de microclimat corespunzător
 Am ajutat pacientul să se liniștească, și să accepte noul statut de bolnav
 Am sfătuit pacientul să ceară ajutorul în momentul în care are nevoie de asistență
 Am asigurat contactul pacientului cu familia, atât cât starea sa de sănătate i-a
permis, respectând programul de vizite
33
 Am evaluat caracterul durerii (localizare, intensitate, durata, frecventa)
 Am respectat regulile de asepsie și antisepsie
 Am asigurat condițiile de mediu adecvate pentrua evita pericolele prin accidentare.
 Informez pacientul asupra ingrijirilor programate.
Ingrijiri delegate
 La indicația medicului și conform F.O. am administrat medicația prescrisă
Evaluare – în urma îngrijirilor autonome și a tratamentului prescris, pacientul

esteliniștit, familia este înstiințată despre starea sa de sănătate, durerea este ameliorată și
nu a dezvoltat complicații sau IAAM.
P1: valori tensionale crescute
E1: alterarea funcției cardiace
S/S1: TA 190/100 mmHg,cefalee, ușoară dispnee
P2: Ineficiență a circulației sanguine cerebrale
E2: alterarea circulației cerebrale
S/S2: deficit motor hemicorp drept
Obiective: Pacientul sa prezinte valori tensionale în limite de siguranță, să respire

eficient și să prezinte o îmbunătățire a circulației cerebrale
Îngrijiri autonome
 Am asigurat pacientului o poziție care să permite o bună circulație/ respirație

(semișezănd), protejând membrele afectate
 Am supravegheat F.V. și le-am notat in F.O., înstiințând medicul de toate
valorile/schimbările prezente
 Am hidratat pacientul oferindu-i apă de băut
34
 Am liniștit pacientul
 Am aerisit incaperea, liniștesc pacientul și-i asigur confortul necesar
 Am asigurat legătura cu familia
 Am asigurat un mediu fără zgomote și lumină intensă
 Am asigurat securitatea pacientului folosind anexele patului
Îngrijiri delegate
 am recoltat probe de sânge și de urină pentru examene de laborator

 am efectuat un EKG
 am administrat medicația prescrisă de medic și notată in F.O.
Evaluare- în urma îngrijirlor acordate valorile tensionale ale pacientului sunt stabile,
este liniștit, pacientul este cooperant
P: Regim alimentar recomandat
E: Alterarea funcției cerebrale și cardiace
S/S: Pacientul necesită respectarea regimului recomandat
Obiectiv : Pacientul să respecte regimul alimentar
Ingrijiri autonome
 Am explicat pacientului și familiei acestuia necesitatea impunerii și respectării

regimului impus
 Am cântarit pacientul, stabilind astfel indicele de masă corporală a acestuia
 Împreună cu pacientul și cu familia acestuia am stabilit un meniu, în funcție de
preferințele culinare ale acestuia
 Am evaluat starea de deglutiție a pacientului, observând că acesta poate înghiți
cantități mici si cu usurință cele semilichide
 Am ajutat pacientul să se hidrateze cu lingurița, controlând astfel cantitatea de
lichid ingerată
 Am asigurat o poziție care să favorizeze o bună deglutiție
35
 Am explicat pacientului și familiei acestuia regimul impus și anume: hiposodat,
hipolipidic
Îngrijiri delegate
 Am administrat medicația prescrisă de medic și notată în F.O.
Evaluare : în urma îngrijirlor acordate pacientul respecta regimul impus, fiind

susținut și de familie, iar deși cantitățile ingerate sunt mici ele contribuie benefic
la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura
P: afectarea mobilității fizice

E: alterarea circulaţiei cerebrale
S/S: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului drept;
Obiectiv:Pacientul să respecte repausul la pat, să prezinte o bună postură, să efectueze şi să
înţeleagă importanţa mobilizării pasive şi active.
Îngrijiri autonome:
 I-am explicat pacientului cât şi aparţinătorilor importanţa unei poziţii corecte în pat cât şi
a mobilizării progresive pasive şi active;
 Pun în legătură pacientul cu specialistul kinetoterapeut pentru a stabili cu acesta un
program de exerciţii care să ajute la recuperarea funcţiilor motorii ale bolnavului;
 Am asigurat o poziţie fiziologică a membrelor pacientului cu braţele pe lângă corp şi
picioarele întinse uşor depărtate, cerându-i să coopereze în acest sens;
 Am încurajat şi ajutat pacientul pentru mobilizarea pasivă şi activă conform prescripţiei
medicale; din ziua a-2-a până în ziua a-5-a am mobilizat pasiv pacientul iar din a-5-a zi
până la externare pacientul s-a mobilizat activ cu ajutor, apoi singur cu greutate, dar pe
distanţe scurte.
 În decursul efectuării mişcărilor pasive şi active am supravegheat faciesul, coloraţia
tegumentelor, pulsul şi respiraţia pacientului;
 Explic pacientului importanţa respectării tratamentului şi adoptării unui regim de viaţă
sănătos.
36
 Am încurajat pacientul să ceară ajutor ori decâte ori doreşte să se mobilizeze;
 Am deservit pacientul la pat cu tot ce a avut nevoie.
 Am felicitat pacientul pentru fiecare iniţiativă şi progres.
Îngrijiri delegate
Evaluare: Pacientul a respectat repausul la pat.Pacientul înţelege importanţa mobilizării

progresive, pasive şi active cooperând în limita posibilităţilor în efectuarea acestora ajungând la
externare să se mobilizeze activ prin salon dar cu dificultate.
P: Afectarea capacităţii de auto-îngrijire
E: diminuarea motilității hemicorp drept
S/S: pacientul necesita deservire la pat cu ploscă, bazinet, pampers pentru

satisfacerea nevoii
Obiectiv : pacientul sa fie independent în satisfacerea nevoii de a elimina
Îngrijiri autonome
 Am deservit la pat pacinetului de câte ori are nevoie ploscă și basinet

 Am schimbat de câte ori a fost nevoie lenjeria de corp și de pat
 Am făcut pacientului igiena zonei intime, aplicând o cremă de protecție
pentru pielea sa
 Am monitorizat cantitatea de urină eliminată și consistența materiilor fecale,
notându-le in F.O.
Îngrijiri delegate
 Am recoltat probe de urină și materii fecale pentru examene de laborator

 Am informat mediul cu privire la toate schimbările cu privință la culoare,
aspect și consistența eliminăriilor
37
Evaluare: în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă eliminări fizilogice
normale , și gradul de dependență este diminuat, fiind capabil să folosească de
unul singur plosca.
6. Nevoia de a avea tegumentele , mucoasele și fanerele curate și integre
P1 : deficit de autoîngrijire
E1: alterarea circulației cerebrale și cardiace
S/S 1: imposibilitatea efectuării toaletei în mod independent
Obiectiv: pacientul să prezinte o igienă bună, tegumente curate și integre
P2 : risc de escare
E2: repaus impus la pat, diminuarea mobilității
S/S2: posibil risc de degradare a pielii
Obiectiv : pacientul să nu prezinte escare
Îngrijiri autonome
 Am evaluat gradul de dependență a pacientului în satisfacerea nevoii

 Am efectuat igiena pacientului, protejând intimitatea acestuia cu ajutorul
unui paravan de protecție
 Am schimbat lenjeria de pat și de corp ori de câte ori a fost nevoie
 Am rugat familia pacientului să îi aducă acestuia produsele personale și
preferate de iginenă pentru a-i oferi o stare de bine general
 Am schimbat poziția pacientului regulat, la fiecare 4 ore, pentru a preveni
escarole, cu ajutorul unei perne..
 Am aplicat o crema de protecție in zonele în care riscul de escare era mai
crescut, și am pus o pernă sub genunchii acestuia pentru a proteja
călcâiele acestuia
38
 Am rugat un membru al familie să îi taie unghiile pentru a prevenii
posibilitatea zgârierilor, și am bărbierit pacietul pentru a-i creștestarea de
confort
Evaluare - în urma îngrijirilor oferite pacientul este curat, nu prezintă escare, iar
starea sa de bine psihică este una bună, pacientul fiind cooperant.
7. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficientă la nivel afectiv și motor
E :afectarea circulației cerebrale, anxietate, preocupare pentru boală
S/S: teamă, minime tulburări de vorbire, neliniște
Obiectiv: Pacientul să comunice eficient cu cei din jur, familia și echipa medicală
Îngrijiri autonome
 Am evaluat gradul de comunicare a pacientului

 Am liniștit pacientul și l-am informat despre boală și despre
tratament/investigații
 Am familiarizat pacientul cu mediul spitalicesc
 Am explicat familiei că trebuie să dea dovadă de înțelegere și empatie , și
că procesul de recuperare este unul de lungă durată, prognosticul este
unul bun
 I-am oferit pacientului hârtie de scris și pix, pentru a-și putea scrie
temerile
Evaluare – în urma îngrijirilor acordate pacientul este liniștit, familiarizat cu
mediul spitalicesc și echipa medicală, iar comunicare sa cu cei din jur este mult
îmbunătățită.
39
P: deficit de cunoștințe
E: dezinteres, lipsă de cunoștințe
S/S: pacientul solicită informații despre boală
Obiectiv: pacientul să fie informat asupra evoluției bolii și complicațiilor
Ingrijiri autonome
 Am evaluat gradul de cunoștințe a pacientului despre boala

 Am explicat pacientului și familiei acestuia ce înseamnă această boală, și durata procesului
de recuperare
 Am răspuns întrebărilor acestora
 Am explicat pacientului necesitatea și importanța respectării tratamentului și a regimului
impus
 Am explicat pacientului necesitatea respectarii programului de recuperare
 Am explicat familiei că procesul de recuperare este unul de lungă durată și că pacientul are
nevoie de toată susținerea familiei, și ca evitarea stresului este necesară
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul este informat cu privire la patologie,
regimul alimentar, asupra necesității continuării recuperării fizice și
administrarea tratamentului medicamentos.
40
Evaluare finală
Pacientul P.P. în vârstă de 63 de ani, a fost internat pe data de 09.01.21020, în secţia de
Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu următorele simptome:scăderea forței
muscular la nivelul membrelor drepte.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se precizeză diagnosticul de AVC Ischemic în
teritoriul carotidian stang
În urma îngrijirilor proprii şi delegate acordate în spital, starea pacientului s-a ameliorat,
starea neurologică s-a îmbunătăţit considerabil, bolnavul reuşind să se mobilizeze singur în
ultimele zile ale internarii, să mănânce singur şi să-şi acorde îngrijiri personale de igienă, este
echilibrat hidroelectrolitic şi prezintă constante biologice în limite normale, drept pentru care
pacientul este externat pe data de 17.01.2020
Recomandări: adoptarea unui stil de viaţă sănătos cu evitarea efortului fizic intens,a
situaţiilor conflictuale, a expunerii la temperaturi ridicate, regim hiposodat, hipolipidic,
renunţarea la fumat, respectarea tratamentului medicamentos cu responsabilitate, control
cardiologic si neurologic periodic.
Tratament la domiciliu: Trombostop 2mg-conform schemei; Atoris 40 mg, 1cp/zi;
Neurovert F 1 cp/zi- dimineața.
-se recomandă respectarea regimului alimentar hipolipidic și
hidratare corespunzătoare; interzis consumul băuturilor alcoolice;
Pacientul deţine cunoştinţe noi depre boală, înţelege importanţa recomadărilor primite şi
se angajează să le respecte întru-totul acesta având susţinere şi din partea familiei.
41
CAZUL II
Culegerea datelor:
Nume, prenume : T. C.
Sex : Masculin
Religie : Ortodox
Naționalitate:Român
Ocupație: Pensionar
Data externării: 15.01.2020
Diagnostic medical: AVC Ischemic sylvian stg. trombolizat, Hemipareză dr. predominant
brachial, Afazie mixtă, HTA
APP: AVC Ischemic emisfera dr, Hemipareză stg. remisă , HTA, Ateroscleroză
AHC: Nesimnificativ
Alergii: neagă
Motivele internării: Pacientul prezintă hemipareză dreapta, afazie mixtă.
Pacient cunoscut cu antecendente vasculare este transferat din secția

Neurologie pentru continuare tratament medicamentos și recuperare medicală.
Obișnuințe de viață: Condiții de viață normale
 Fumat: Zilnic: 1 pachet pe zi (20 țigări)

 Alcool: Da
 Cafea: Zilnic -2 căni pe zi
 Orar somn: 8 ore
 Greutate: 82 kg
 Înalțime:1.75 m
 IMC = 26.78- pacient suprapnderal
42
În prima zi de spitalizare, la indicația medicului am recoltat analize de sânge și de urină, și în
tabelul următor am prezentat valorile modificate față de normal

Leucocite 15.80 3.60-10.00
Eritrocite 6.03 3.5-6.0
Hemoglobină 18.70 12-17.5 mg/dl
Hematocrit 54.60 36-52
INR 3.71 Intervalul terapeutic în
orale este 2.00 4.5
Uree 105.14 10-50 mg%
Creatinină 1.84 0.7-1.2
Hematii în urină 80 Negativ
Densitate urinară 1025 1015-1022
Sediment urinar Hematii prezente
Leucocite prezente
Floră microbiană prezentă
Proteina C Reactivă 3.93 0-5 mg/l
Fibrinogen 593 200-400 mg/dl
Glicemie 106
Colesterol HDL 30,4 mg/dl
Colesterol LDL 123,50 mg/dl
Trigliceride 178.80 mg/dl
Observație generală:
Starea generală = bună
Stare de nutriție: supraponderal
Stare de conștiență: păstrată
43
Aparatul respirator = torace normal conformat;
Aparatul digestiv = abdomen suplu, nedureros la palpare;
Aparatul uro-genital = rinichi nepalpabili ; micțiuni –incontinență urinară.
T = 37.6;
Sistemului nervos, endocrine = afazie mixtă predominant expresivă, execută ordine simple,
Arnetin fi, 50mg/2ml, 1f/zi, i.v.
Manitol 20 % fl, 250 ml/zi, pev
Omez 20 mg
Amlopidină 5mg
Cerebrosylin fi 215,2 mg/ml, 1/f/zi, pev, începând cu ziua a 4-a de spitalizare
Simvastatin 20 mg
Karbis 8mg
Trombostop 2mg/1/2cp
Milurit 100mg 2cp/zi
Piracetam 800 mg 2cp/zi
Metoprolol 50 mg ½ cp/zi
Fraxiparină 0.4 ml /sc
44

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
1.Nevoia de a evita pericole
P 1:durere
E 1: afectarea circulației cerebrale
S/S 2: cefalee, stare generală alterată
Obiectiv : pacientul sa resimtă ameliorarea durerii
P2 : anxietate
E2: mediu spitalicesc, prezența bolii
S/S 2: neliniște, îngrijorare
Obiectiv : pacientul să fie liniștit

S/S 3: posibile complicații (coma, hemoragie cerebrală, exitus, IMA, risc de cadere și
accidentare, escare, infecții recurente) și IAAM
45
Obiectiv : pacientul să nu prezinte complicații și IAAM
Îngrijiri autonome
 Monitorizez funcțiile vitale și le notez în F.O.

 Asigur pacientului repaus la pat și l-am ajutat în adoptarea unei poziții antalgice
 Am ajutat pacientul să se liniștească, și să accepte noul statut de bolnav
 Am asigurat contactul pacientului cu familia, atât cât starea sa de sănătate i-a
permis, respectând programul de vizite
 Am evaluat caracterul durerii (localizare, intensitate, durată, frecvență)
 Informez pacientul asupra ingrijirilor programate.
Ingrijiri delegate
Evaluare – în urma îngrijirilor autonome și a tratamentului prescris, pacientul

esteliniștit, familia este înstiințată despre starea sa de sănătate, durerea este ameliorată și
nu a dezvoltat complicații sau IAAM.
S/S1: deficit motor hemicorp drept
Obiective: Pacientul sa prezinte valori tensionale în limite de siguranță,și să prezinte o

îmbunătățire a circulației cerebrale
46
Îngrijiri autonome
 Am asigurat pacientului o poziție care să permite o bună circulație/ respirație

 Am aerisit incaperea, liniștesc pacientul și-i asigur confortul necesar
 Am asigurat securitatea pacientului folosind anexele patului
Îngrijiri delegate

Evaluare- în urma îngrijirlor acordate valorile tensionale ale pacientului sunt stabile,
este liniștit, pacientul este cooperant
P: Regim alimentar impus
S/S: Pacientul necesită respectarea regimului recomandat
Obiectiv : Pacientul să respecte regimul alimentar
Ingrijiri autonome
47
 Am explicat pacientului și familiei acestuia necesitatea impunerii și respectării
regimului impus
 Am cântarit pacientul, stabilind astfel indicele de masă corporală a acestuia
 Împreună cu pacientul și cu familia acestuia am stabilit un meniu, în funcție de
preferințele culinare ale acestuia
 Am evaluat starea de deglutiție a pacientului, observând că acesta poate înghiți
cantități mici si cu usurință cele semilichide
 Am ajutat pacientul să se hidrateze cu lingurița, controlând astfel cantitatea de
lichid ingerată
 Am explicat pacientului și familiei acestuia regimul impus și anume: hiposodat,
hipolipidic
 Explic pacientului importanţa regimului alimentar impus, precum şi a respectării
sale.
 Sugerez să evite mesele copioase, grăsimile, prăjelile.
 Sugerez să consume alimente bogate în vitamine, proteine, fibre.
 Recomand un regim normoproteic, hipocaloric, hiposodat şi o hidratare adecvată.
Îngrijiri delegate
Evaluare : în urma îngrijirlor acordate pacientul respecta regimul impus, fiind

susținut și de familie, iar deși cantitățile ingerate sunt mici ele contribuie benefic
la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate
P1: afectarea mobilității fizice

E1: alterarea circulaţiei cerebrale
S/S1: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului drept;
P2: repaus impus

48
S/S2: imposibilitatea ortostatismului/ amețeli
Obiectiv:Pacientul să respecte repausul la pat, să prezinte o bună postură, să efectueze şi să
înţeleagă importanţa mobilizării pasive şi active.
 I-am explicat pacientului cât şi aparţinătorilor importanţa unei poziţii corecte în pat cât şi
a mobilizării progresive pasive şi active;
 Pun în legătură pacientul cu specialistul kinetoterapeut pentru a stabili cu acesta un
program de exerciţii care să ajute la recuperarea funcţiilor motorii ale bolnavului;
 Am asigurat o poziţie fiziologică a membrelor pacientului cu braţele pe lângă corp şi
 Explic pacientului importanţa respectării tratamentului şi adoptării unui regim de viaţă
sănătos.
 Am încurajat pacientul să ceară ajutor ori decâte ori doreşte să se mobilizeze;
 Am schimbat poziția pacientului la fiecare 2 ore , și am poziționat o pernă sub genunchii
acestuia, pentru a proteja călcâiele acestuia de aparăția escarelor
Îngrijiri delegate
Evaluare: Pacientul a respectat repausul la pat.Pacientul înţelege importanţa mobilizării

progresive, pasive şi active cooperând în limita posibilităţilor în efectuarea acestora.
P: Afectarea eliminării urinare/alterarea centrilor nervoși
E: afectarea circulației crebrale
S/S: pacientul necesită deservire la pat cu ploscă, bazinet, pampers pentru satisfacerea nevoii
49
Obiectiv : pacientul sa aibe micțiuni spontane, și să iși recapete controlul sfincterelor
Îngrijiri autonome
 Am deservit la pat pacietului de câte ori are nevoie ploscă și basinet

 Am schimbat de câte ori a fost nevoie lenjeria de corp și de pat
 Am făcut pacientului igiena zonei intime, aplicând o cremă de protecție
pentru pielea sa
 Am monitorizat cantitatea de urină eliminată, culoarea și consistența
materiilor fecale, notându-le in F.O
 Am folosit o protecție pentru pat și lenjerie
Îngrijiri delegate
 Am recoltat probe de urină și materii fecale pentru examene de laborator

 Am informat mediul cu privire la toate schimbările cu privință la culoare,
aspect și consistența eliminăriilor
Evaluare: în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă eliminări fizilogice normale , și

gradul de dependență este diminuat, fiind capabil să ceară ajutor când are nevoie să folosească
basinetul/plosca
S/S: pacientul solicită informații despre boală
Ingrijiri autonome

 Am explicat pacientului și familiei acestuia ce înseamnă această boală, și durata procesului de
recuperare
 Am explicat pacientului necesitatea și importanța respectării tratamentului și a regimului impus
50
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul este informat cu privire la patologie, regimul alimentar,
asupra necesității continuării recuperării fizice și administrarea tratamentului medicamentos.
E: lipsă de cunoștințe
S/S: pacientul/familia solicită informații despre boală
Ingrijiri autonome

 Am oferit pacinetului informații clare pe înțelesul său
de recuperare
impus
Evaluare
51
În urma îngrijirilor acordate pacientul este informat cu privire la patologie, regimul alimentar,
Evaluare finală
Pacientul T.C în vârstă de 64 de ani, a fost internat pe data de 30.12.2019 în secţia de
Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu următorele simptome: hemipareză
dreaptă, afazie mixtă.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se precizeză diagnosticul de AVC Ischemic
sylvian trombolizat; Hemipareză dreapta predominant brachial; Afazie mixtă.
În urma îngrijirilor proprii şi delegate acordate în spital, starea pacientului s-a ameliorat,
starea neurologică s-a îmbunătăţit considerabil, bolnavul reuşind să se mobilizeze singur în
ultimele zile ale internarii, să mănânce singur şi să-şi acorde îngrijiri personale de igienă, este
echilibrat hidroelectrolitic şi prezintă constante biologice în limite normale, drept pentru care
pacientul este externat pe data de 15.01.2020.
Tratament la domiciliu: Sortis 40 mg seara; Omez 20 mg cu 30 min înainte de masă-
dimineașa, 10 zile; Milurit 100 mg 2cp/zi, dimin/seara , Metropolol 50 mg ½ cp/zi, Trombostop
2mg ½ cp seara- control peste 2 saptămâni, Piracetam 800 mg 2cp/zi, dimineața/prânz-2 luni.
Pacientul deţine cunoştinţe noi depre boală, înţelege importanţa recomadărilor primite şi
52
CAZUL III
Culegerea datelor
Nume, prenume: S.S.
Sex : Feminin
Religie: Ortodoxă
Naționalitate: Română
Ocupație: Pensionară
Data externării: 20.01.2020
Diagnostic medical: AVC Ischemic , Hemipareză stângă, HTA III
AHC : nesemnificative
APP: nu se cunosc
Alergii: neagă
Motivele internării: parestezii hemicorp stâng; deficit motor membru stâng, dificultate de
exprimare a limbajului verbal.
Obișnuințe de viață:
 Fumat: nu
 Alcool: nu
 Cafea: 1 cafea pe zi
 Orar somn: 7-8 ore/noapte
 Greutate: 54 kg
 Înalțime: 163cm
 IMC = 20.3
După ce pacienta S.S. a fost internat pe Secția Neurologie, la indicația medicului am recoltat
analize de sânge și de urină.
53
Glicemie 93 70-115 mg/dl
Hemoglobină 13.2 11-16 g/dl
Trombocite (PLT) 187 150-450
Uree 47.04 10-71 mg.dl
Creatinină 1.08 0.5-0.9 mg/dl
T.G.O. 16.38 0-32 U/L
T.G.P. 9.64 0-31 U/L
INR 1.07 Intervalul therapeutic în
este de 2-4.5
Colesterol total 242 120-200 mg/dl
Observație generală
Starea generală = ușor alterată, pacienta este conștientă, dar anxioasă;
Aparatul respirator = torace normal conformat;
Aparatul digestive = abdomen mobil, nedureros la palpare;
Aparatul uro-genital = micțiuni fiziologice, loje renale libere;
T = 37.4
Sistemului nervos, endocrine = pacienta este conștienta, cooperantă;
deficit motor membru stâng
Omeprazol iv
Aspirină 500mg
Sortis 40 mg 1cp/zi, p.o.
54
Fraxiparină 0.4 1fi/zi, s.c/
Cerebrosylin fi ,2 mg/ml, 1/f/zi, pev
Enap cp 5 mg, 1x2cp/zi, p.o.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
6. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre
P 1:durere
E 1: afectarea circulației cerebrale (disfuncție cerebrală)
S/S 2: cefalee, stare generală alterată
Obiectiv : Pacienta să resimtă ameliorarea durerii
P2 : anxietate
E2: mediu spitalicesc, statul de bolnavă/pacientă
S/S 2: neliniște, îngrijorare, plâns
55
Obiectiv : pacienta să fie liniștită

S/S 3: posibile complicații (comă, hemoragie cerebrală, exitus, IMA, risc de cădere și
accidentare, escare, infecțiirecurente) și IAAM
Obiectiv : pacienta să nu prezinte complicații și IAAM
Îngrijiri autonome
 Am monitorizat funcțiile vitale și le-am notat în F.O.

 Am asigurat pacientei repaus la pat și am ajutat-o în adoptarea unei poziții
antalgice
 Am ajutat pacienta să se liniștească, și să accepte noul statut de bolnav
 Am sfătuit pacienta să ceară ajutorul în momentul în care are nevoie de asistență
 Am asigurat contactul pacientei cu familia, atât cât starea sa de sănătate i-a permis,
respectând programul de vizite
 Am evaluat caracterul durerii (localizare, intensitate, durată, frecvență)
 Am informat pacienta asupra ingrijirilor programate.
Ingrijiri delegate
Evaluare – în urma îngrijirilor autonome și a tratamentului prescris, pacienta S.S. este

liniștită, familia este înstiințată despre starea sa de sănătate, durerea este ameliorată și nu
a dezvoltat complicații sau IAAM.
56
P1: valori tensionale crescute
E1: alterarea funcției cardiace
S/S1: TA 150/100 mmHg,cefalee, anxietate
S/S2: deficit motor hemicorp stâng
Obiective: Pacienta să prezinte valori tensionale în limite de siguranță, să respire eficient

și să prezinte o îmbunătățire a circulației cerebrale
Îngrijiri autonome
 Am asigurat pacientei o poziție care să permite o bună circulație/ respirație

 Am hidratat pacienta oferindu-i apă de băut
 Am aerisit incaperea, și am asigurat confortul necesar
 Am asigurat legătura cu familia
 Am asigurat securitatea pacientuei folosind anexele patului
Îngrijiri delegate

Evaluare- în urma îngrijirlor acordate valorile tensionale ale pacientei sunt stabile,
pacienta este cooperantă
57
P: Regim alimentar recomandat/ regim impus
S/S: Pacienta necesită respectarea regimului recomandat
Obiectiv : Pacienta să respecte regimul alimentar
Ingrijiri autonome
 Am explicat pacientei și familiei acesteia necesitatea impunerii și respectării

regimului impus
 Am cântarit pacienta, stabilind astfel indicele de masă corporală a acestuia
 Împreună cu pacienta am stabilit un meniu, în funcție de preferințele culinare
ale acestuia
 Am evaluat starea de deglutiție a pacientei, observând că acesta poate cu usurință
cele semilichide
 Am ajutat pacienta să se hidrateze cu lingurița, controlând astfel cantitatea de
lichid ingerată
 Am explicat pacientei necesitatea regimul impus și anume: hiposodat, hipolipidic
Îngrijiri delegate
Evaluare : în urma îngrijirlor acordate pacienta respectă regimul impus, fiind susținută și de
familie; deși cantitățile ingerate sunt mici ele contribuie benefic la menținerea și îmbunătățirea
stării de sănătate
58
P1: afectarea mobilității fizice
E1: alterarea circulaţiei cerebrale
S/S1: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului stâng;
P2: repaus impus

S/S2: imposibilitatea ortostatismului
Obiectiv:Pacienta să respecte repausul la pat, să efectueze şi să înţeleagă importanţa mobilizării
pasive şi active.
 I-am explicat pacientei importanţa unei poziţii corecte în pat cât şi a mobilizării
progresive pasive şi active;
 Pun în legătură pacienta cu specialistul kinetoterapeut pentru a stabili cu acesta un
program de exerciţii raportate la vârsta și mobilitatea pacientei în vederea recuperării;
 Am asigurat o poziţie fiziologică a membrelor pacientei cu braţele pe lângă corp şi
 Am încurajat pacientei să ceară ajutor ori decâte ori doreşte;
 Am schimbat poziția pacientului la fiecare 2 ore , și am poziționat o pernă sub genunchii
acesteia, pentru a proteja călcâiele acestuia de aparăția escarelor , și o pernă sub cearceaf
pentru a proteja zona sacrală de apariția escarelor, poziție ce am schimbat-o la fiecare 2
ore
 Am aplicat o crema de protecție pe zonele înnroșite
 Am cerut ajutor unei college în momentul în care am schimbat poziția pacientei pentru a
preveni eventualele accidentări
Îngrijiri delegate
Evaluare: Pacienta a respectat repausul la pat.
59
Pacienta înţelege importanţa mobilizării progresive, pasive şi active cooperând în limita
posibilităţilor în efectuarea acestora.
5. Nevoia de a se dezbrăca și îmbrăca
P: dificultate de a se îmbrăca și dezbrăca

E: afectarea circulție cerebrale
S/S : necoordonarea mișcărilor
Obiectiv : Pacienta să se îmbrace/dezbrace singură
Îngrijiri autonome
 Am identificat limitele fizice ale pacientei
 Am solicitat pacientei să se îmbrace, vorbindu-I clar, clam și respectând
ritmul acesteia
 Am sugerat familiei, să îi aducă haine largi, ușor de îmbrăcat, papuci fără
șireturi
 Am ajutat pacienta să îsi aleagă îmbrăcămintea
 Am protejat intimitatea pacientei folosinf un paravan de protecție
 Am îmbrăcat și dezbrăcat pacienta, susținând membrele paralizate, și am
început îmbrăcatul cu membrul bolnav, și dezbrăcatul cu membrul sănătos
 Am încurajat pacienta pentru inițiativă
Evaluare: Pacienta este optimist chiar dacă rezultatele sunt limitate
60
6.Nevoia de a menține tegumentele curate și integre
P1: Risc de alterare a integrității tegumentelor și mucoaselor
S/S1: imobilizare la pat, imposibilitatea efectuării igienei personale
Obievtiv: Pacienta să prezinte tegumente , mucoase și fanerecurate și integre
Îngrijiri autonome
 La internare am verificat și evaluat pielea pacientei, verificând zonele expuse

escarelor
 Am efectuat toaleta pe regiuni, protejând intimitatea acesteia cu un pravan de
protecție, repetând acest proces ori de câte ori a fost nevoie
 După toaleta pacientei, am schimbat lenjeria de corp și de pat
 Am aerisit încapărea și am menținut o temperatură de 20- 22 grade în interior
 Am aplicat o cremă de protecție pe zonele exspuse escarelor
 Am îndepartat proteza dentară, am curățat-o și am pus-o într-o soluție cu produse de
curățare specific
 Am efectuat igiena cavității bucale, folosind un burete mic, special conceput pentru
așa ceva, masând cu blândețe zona
 Am tăiat unghile pacientei , punând multă atenție la membrul superior afectat, pentru
a preveni strpungerea pielii datprită poziție anormale a mâinii
 Am spălat pacienta pe cap, folosind o aleză și mușama pentru protecția patului și a
lenjeriei de corp
 Am informat medical cu privire la eventuale nereguli gasite pe pielea pacientei
 De fiecare dată după ce am schimbat pacienta de pamapers, am spalat zona, și am
aplicat o pudră de protecție
 Am rugat familia să aducă un deodorant pentru starea de bine psihic a pacientei,
întrucât aceste mici detalii fac parte din recuperare
 Am rugat de asemena familia, să îi aducă hainele preferate,
 Am schimbat pacienta în fiecare zi după toaletă de pijamale în haine curate, pentru a
reduce senzația de pacientă
Evaluare : În urma îngrijirilor acordate pacienta nu prezintă zone de escare, iar

tegumentele, mucoasele sunt curate și integre.
61
S/S: pacienta solicită informații despre boală
Obiectiv: pacienta să fie informată asupra evoluției bolii și a posibilelor complicații
Ingrijiri autonome
 Am evaluat gradul de cunoștințe a pacientei despre boala

 Am explicat pacientei ce înseamnă această boală, și durata procesului de recuperare
 Am răspuns întrebărilor acesteia
 Am explicat pacientei necesitatea și importanța respectării tratamentului și a regimului impus
 Am explicat pacientei necesitatea respectarii programului de recuperare
 Am explicat familiei că procesul de recuperare este unul de lungă durată și că pacientei are
 Am verificat dacă pacienta a înțeles ceea am zis, prin întrebari scurte, cu răspuns simplu
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta este informată cu privire la patologie, regimul alimentar,
E: lipsă de cunoștințe
S/S: pacientul/familia solicită informații despre boală
62
Ingrijiri autonome

 Am oferit pacinetului informații clare pe înțelesul său
de recuperare
impus
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta este informată cu privire la patologie, regimul alimentar,
63
Evaluare finală
PacientA S.S. în vârstă de 88 de ani, a fost internat pe data de 05.01.21020, în secţia de
Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu următorele simptome:parestezii
hemicorp stâng, dificulatate de exprimare a limbajului verbal.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se precizeză diagnosticul de AVC Ischemic.
În urma îngrijirilor proprii şi delegate acordate în spital, starea pacientei s-a ameliorat,
starea neurologică s-a îmbunătăţit considerabil, bolnava reuşind să se mobilizeze singură în
ultimele zile ale internarii, să mănânce singură dar nevie de ajutor în efectuarea toaletei, este
echilibrată hidroelectrolitic şi prezintă constante biologice în limite normale, drept pentru care
pacienta este externat pe data de 20.01.2020
Tratament la domiciliu: Trombostop 2mg-conform schemei; Atoris 40 mg, 1cp/zi; Enap
cp ..
-se recomandă respectarea regimului alimentar hipolipidic și
hidratare corespunzătoare; interzis consumul băuturilor alcoolice;
Pacienta deţine cunoştinţe noi depre boală, înţelege importanţa recomadărilor primite şi
64
Capitolul IV
Concluzii finale
Am efectual stagiul practic în secția neurologie, timp în care mi-am format o idee asupra
modalitații de lucru cu bolnavii acestei secții.
Am înțeles cât de importantă este empatia, răbdarea în îngrijirea unui bolnav neurologic.
Pacientul neurologic prezinta în general deficit motor, de aceea îngrijirile medicale trebuie
sa fie complete, legate de mobilizarea pacientului, alimentație, hidratare.Un rol essential îl
prezintă comunicarea si încurajarea pacienților, dar şi participarea aparținatorilor în procesul de
recuperare.Primordiale sunt ingrijirea şi tratamentul recuperator pe care pacientul le primeste
acasă, după externare şi să ințeleagă importanța lor în a preveni reapariția unui AVC.
După un accident vascular cerebral:

 Pacienții de regulă au cel mai mare progres în capacitatea de a merge în primele 6
săptămâni . Cea mai mare parte din recuperare are loc în primele 3 luni.
 Vorbirea, echilibrul, și abilitățile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recâștigă mai
lent, și pot continua să se îmbunătățească în primul an;
 Circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral au problem de
coordonare, de comunicare, de raționare sau d comportament care le afectează munca și
relațiile interpersonal;
 După ce o persoană a avut un accident vascular cerebral, membrii familiei pot învăța
moduri de a-I asigura acesteia suport în vederea reabilitării și de a-I oferi încurajare
Tratament ambuatoriu la domiciliu
 După un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliueste o parte important a
procesului de reabilitare
Poate fi nevoie de dispositive care să ușureze activitatea cotidiană:

 Alimentarea: dacă mâna este slăbită, se pot folosi dispositive de agățat, din metal prin a
căror manevrare cu ușurință se pot apuca și utilize obiectele în cazul persoanelor slăbite;
65
 Îmbrăcarea: dispositive denumite –reachers- pot ajuta la punerea șoșetelor sau a
ciorapilor , dacă mâna sau brațul este slăbit;
 Mersul :pot fi folosite cârje. Cadre special pentru a preveni căderile
Pacientul trebuie să se implice cât de mult poate în îngrijirea sa. Deși el poate simți nevoia să il
lase pe îngrijitorul său să preia conducerea, cu cât pacientul participă mai mult în procesul de
reabilitare cu atât mai bine. Este recomandat ca pacientul să ceară ajutor atunci când trebuie să
facă față oricărei dezabilități pe care o are și să încerce să îi facă pe ceilalți să ințeleagă care sunt
limitele sale.
Trebuie să recunoască , să accepte faptul că are o depresie, și să încerce să gasească rezolvarea
ei. Depresia este frecventă după un accident vascular cerebral.
Participarea la un program de reabilitare după un accident vascular cerebral, trebuie făcută cât
mai repede posibil. O combinație de terapie fizică, logopedie, și terapie ocupațională poate fi
utilă pentru a-l ajuta pe pacient să facă față activităților cotidiene de bază, cum ar fi spălarea,
îmbrăcarea și alimentarea.
O echipă formată dintr-un doctor, anumiți specialiști într-o varietate de terapii și asistențe îl pot
ajuta să depășească dizabilitățile , să învețe noi metode pentru a putea duce la îndeplinire
sarcinile și să întărească acele părți slăbite ale organismului.
Suportul pentru reabilitare implică participarea în programul de recuperare a pacientului a
familiei acestuia. Este indicat ca familia pacientului să ofere cât de mult sprijin , susținere și
încurajare se poate.
66
Anexe
67
7 Bibliografie
68
• Prof I.C. Petricu, Prof I.C. Voiculescu : Anatomia și fiziologia omului- Editura
Medicală, București, 1959
• Cezar Th. Niculescu, Cristian Niţă, Radu Carmaciu „Anatomia şi fiziologia omului” –
Compediu, Ed. Corint, ediţia a-II-a, Bucureşti, 2009;
• Gh. Năstăsescu, Zoe Partin - “ Manual de anatomia şi fiziologia omului” – Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 2000;
• Constantinovici Alexandru – ” Ghid practic de neurochirurgie ” – Editura Medicală,

București, 1998
• Doctor Călin Man- Curs Nursing Comunitar-Universitatea de Vest -Vasile Goldiș-

Facultatea de Asistență Baia Mare
• Titircă L., Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editura Viața
medicală românească, 2008
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104

Proiect: Examenul de Absolvire A Şcolii Postliceale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: Examenul de Absolvire A Şcolii Postliceale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Profesor îndrumător: Absolvent:

3 . Capitolul I- Noțiuni de anatomie și fiziologie a sistemului nervos central

4 . Capitolul II- Noțiuni de patologie in accidentul vascular cerebral ischemic

6 . Capitolul IV- Concluzii finale

Sistemul nervos face legătura dintre organism și mediul înconjurător, controlează și

A.H.C –antecedente heredocolaterale

A.P.P–antecedente personale patologice

F.O.C.G–Foaie de Observație Clinică Generală

F.O – foaie de observaţie

H.T.A –hipertensiune arterială

h.T.A – hipotensiune arterială

IAAM – Infecţii Asociate Asistenţilor Medicali

i.v.– injecţie intravenoasă

S.N.C –sistemul nervos central

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcțiilor

Sistemul nervos central

Funcțiile măduvei spinării

Sistemul nervos periferic

I. Nervul olfactiv - nerv senzorial;

- lezarea duce la anosmie;

II. Nervul optic - nerv senzorial;

- lezarea duce la cecitate unilateral;

III. Nervul oculomotor - nerv motor;

- lezarea poate duce la diplopie,

IV. Nervul trohlear sau patetic - nerv motor ;

- lezarea poate duce la dipoplie

V. Nervul trigemen - nerv mixt;

- lezarea poate duce la slăbiciunea mandibulei;

VI. Nervul abducens - nerv motor ;

- lezarea poate duce la strabism si dipoplie;

- lezarea poate duce la paralizie facială;

VIII. Nervul acustico-vestibular (vestibule-cohlear)

- lezarea poate duce la hipoacuzie uni sau bilateral;

IX. Nervul glosofaringian, - nerv mixt;

- lezarea duce la tulburări de deglutiție;

X. Nervul vag (pneumogastric) - nerv mixt;

- lezarea sa duce la tulburări respiratorii , de ritm cardiac;

XI. Nervul accesor sau spinal - nerv motor;

- lezarea sa duce la paralizia laringelui;

XII. Nervul hipoglos - nerv motor;

- lezarea sa duce la hemiatrofia limbii cu tulburări ale cuvintelor.

Rolul sistemului nervos vegetativ

• controlează și reglează activitatea organelor interne, vaselor sanguine, glandelor cu

Circulația internă cerebrală

• Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din:

• artera cerebeloasă anterioară inferioară - ia naștere din 1/3 proximală a arterei

• artera superioară - ia naștere înaintea bifurcației terminale.

• un sistem de vene superficiale pe suprafața emisferelor

• un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidinene.

Circulația cerebrală prezintă o serie de particularități în raport cu circulația sistemică,

Prin intervenția mecanismelor nervoase și chimico-umorale de regenerare se menține o

Noțiuni de patologie in accidentul vascular cerebral ischemic

tului vascular cerebral ischemic

Etiologia AVC ischemic:

Semne și simptome AVC

În tromboză cerebrală debutul este de obicei precedat de semne premonitorii cu:

Factorii care cresc riscul de AVC

a. Factorii de risc care pot fi controlați

• tensiunea arterială crescută - este al doilea factor de risc după vârstă

• fumatul, inclusiv fumatul pasiv