N NGRIJIREA PACIENILOR
CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ISCHEMIC
1
CUPRINS
Motivaia lucrrii............................................................................................................. 1
Scurt istoric al afeciunii.................................................................................................. 2
CONCLUZII................................................................................................................ 90
.
PROPUNERI I NOUTI....................................................................................... 92
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Motivaia lucrrii
Definit ca un episod scurt al unei disfuncii neurologice urmare a unei ischemii focale
sau retiniene, ale crei simptome clinice au o durat de timp sub o or, fr proba unui infarct
cerebral acut, accidentul vascular ischemic tranzitoriu constituie o serioas problem
medical, riscul de apariie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) n
primele 48 de ore.
Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) precede, cel mai adesea cu 48 de ore, apariia unui
accident vascular cerebral (AVC) n 20% din cazuri. El reprezint deci o urgen diagnostic
i terapeutic, oferind o ans unic de a aplica tratamentele adecvate care permit reducerea
riscului de apariie a unui AVC constituit. AIT rmne totui o manifestare patologic
neurovascular dificil de identificat, avnd o aparen benign, ce rmne puin cunoscut
publicului i medicilor.
AIT este definit astzi ca un episod scurt al unei disfuncii neurologice urmare a
unei ischemii focale cerebrale sau retiniene, ale crei simptome clinice au o durat de
timp sub o or, fr proba unui infarct cerebral acut. Datele noi se refer la durata
simptomelor, care a fost apreciat la mai puin de o or i o imagerie cerebral obligatorie
pentru eliminarea unui infarct cerebral constituit, recent.
Frecvena AIT este dificil de evaluat, avnd n vedere obligativitatea utilizrii
criteriilor clinice (modificate n timpul anilor), modalitile de explorare radiologic,
caracteristicile populaiei, calitatea investigatorilor etc. n Frana, de exemplu, se estimeaz o
inciden a AIT de 0,5 pn la 1/1.000 de locuitori/an, sau 30 pn la 60.000 de cazuri n
fiecare an, la 3/4 din subiecii de peste 75 de ani. Populaia cea mai atins este cea masculin.
Prin definiie, examenul neurologic este normal, doar interogatoriul pacientului i/sau
anturajul pot oferi informaii. Tabloul clinic cuprinde simptome evocatoare ale unui AVC n
teritoriul carotidian, n care principalele manifestri sunt cecitatea monocular, tulburrile
de limbaj (afazie), tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale atingnd faa i/sau membrele
i simptome evocatoare pentru un AVC n teritoriul vertebro-bazilar, n care principalele
manifestri sunt pierderea de vedere ntr-un hemicmp vizual homonim sau bilateral (cecitate
cortical), tulburri motorii/senzitive bilaterale sau n bascul atingnd faa/membrele.
Alte simptome sunt compatibile cu un AIT, n special cnd se asociaz ntre ele
(vertij, diplopie, disartrie, tulburri de deglutiie, pierderi de echilibru, tulburri senzitive care
nu ating dect o parte a unui membru. Cteva caracteristici orienteaz ctre un veritabil AIT:
instalarea brusc (sub un minut); absena antecedentelor similare; absena semnelor
aspecifice (lipotimie, confuzie sau stare de ru). n realitate, diagnosticul este nc subiectiv
i dependent de operator. Astfel, la pacienii care prezint semne focale tranzitorii, considerai
drept AIT n medicina general sau n urgen, neurologul nu va reine un mecanism vascular
dectla mai puin de un caz din dou i chiar n cazul neurologilor antrenai, concordana
diagnostic rmne mediocr.
De-a lungul deceniilor problema accidentului vascular cerbral a fost mereu n centrul
ateniei multor cercettori din mai multe motive. O problem ar fi c Stroke-ul este a treia
cauz de deces i invalidizare n rile nalt industrializate. Conform Jurnalului American al
Asociaiei Cardiologilor Circulation din 2013 sunt prezentate urmtoarele date statistice
referitor la incidena Stroke-ului i anume cca. 795 000 persoane dezvolt un Accidentul
Vascular Cerebral anual, dintre care 610 000 cazuri se manifest pentru prima data, iar 185
000 prezint accidente vasculare cerebrale repetate. O alt problem ce vizeaz acidentul
vascular cerebral tardiv este c nu s-a descoperit nici medicamentul nici metode efective de
tratament, care ar trata pacienii de consecinele acestuia precum ar fi: dificite motorii grave,
tulburri cognitive, dereglari de vorbire, tulburri vizuale, epilepsii secundare, depresii i alte
sechele invalidizante ale ictusului. Pn n prezent tromboliza rmne a fi metoda de elecie n
tratamentul ictusului ischemic din perioada acut, avnd avantajele i dezavantajele sale.
n ultimul timp a luat amploare cercetarea mecanismelor endogene neuroprotective
precum ar fi pre- i postcondiionarea ischemic, care conduc la declanarea unei tolerane
ischemice celulare ulterioare.
Pentru prima data fenomenul precondiionrii ischemice a fost observat ntmpltor, la
nivel de cord de ctre Murry et. all n 1986, ulterior precondiionarea ischemic a fost testat
i la nivel de encefal de ctre Schurr et. al n 1986 i Kitigawa et. all n 1991.
Conform datelor din literatur i n contradicie ipotezei sus menionate, s-a stabilit c
o treime din persoanele care sufer un accident ischemic tranzitor (AIT), vor suferi i de un
accident vascular cerebral, de obicei n decursul aceluiai an. Conform AHA/ASA American
Heart Association/American Stroke Association) 12% din pacieni cu AIT vor suferi un ictus
veritabil n decursul urmtoarelor 90 de zile, iar ignorarea unui accident ischemic tranzitor
poate avea consecine grave asupra sntaii. Astfel accidentul vascular tranzitor poate fi att
un semnal de alarm, ntruct anun un ictus imminent, ct i o ocazie de a lua msuri pentru
a preveni accidentul vascular cerebral.
Accidentul vascular cerebral ischemic din bazinul posterior are o frecven de 20% din
totalul de AVC ischemice. De asemenea s-a constatat c accidentul ischemic tranzitor din
sistemul vertebro-bazilar se ntlnete n 30 % cazuri, prezint un risc mai mic de dezvoltare
ulterioar a unui Stroke propriu-zis (Dennis et al., 1989; Hankey et al., 1991, 1992; Dutch
TIA Trial Study Group, 1993; Streier et al., 1995; Benavente et al., 2001) i instalarea unui
ictus n bazinul posterior are un prognostic mai favorabil. Cauza principal a ictusulu este
boala aterosclerotic cu stenozarea ulterioar a vaselor magistrale din sistemul vertebro-
bazilar.
Migrena este cea mai frecvent cefalee la adulii tineri, cu o prevalen estimat la 4%
nainte de pubertate i tocmai 25% la femei dup 30 de ani. n Republica Moldova, conform
datelor epidemiologice recente, prevalena migrenei n mediul rural este de 22%, n mediul
urban 18%, iar migrena cronic n general a constituit 4.01 %.
Interaciunea dintre migren i ictus ischemic este o problem actual, creia i se
acord din ce n ce tot mai mult atenie. Recentele studii vin cu argumente convingtoare,
unde este demonstrat relaia ntre ictus i migrena. Studiile contemporane au artat incidena
ictusului migrenos, care din numrul total de accidente cerebrovasculare (AVC) poate
constitui cca 0,8 % n toate categoriile de vrst i peste 4% a accidentelor ischemice
cerebrale la pacienii sub 50 ani . Interaciunea migrena - ictusul ischemic prezint o corelaie
semnificativ, care demonstreaz majorarea riscului de ictus ischemic cerebral la pacieni cu
migren.
CAPITOLUL I- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ENCEFALULUI
1.1ANATOMIA ENCEFALULUI
Sistemul nervos central se poate impari din punct de vedere anatomic n doua
elemente:
- Mduva spinarii ce este conectata cu trunchiul cerebral i este localizat la nivelul canalului
vertebral si
- Encefalul. (fig 1)
Fig.1 Encefalul
TALAMUSUL
Talamusul este localizat la nivelul ventricului III, pe peretele lateral al acestuia i are
forma unui ovoid ce prezint patru fee (o faa superioara, o fa medial, o fa lateral) i doi
poli (unul anterior i unul posterior). Dimensiunea sa este de aproximativ 4 cm si are axul
lung orientat nainte,medial i sus.
Talamulsul este alctuit att din substan alb ct i din substan cenuie ce este
mprit in patru grupe nucleare:
Un grup nuclear anterior;
Un grup nuclear medial;
Un grup nuclear lateral;
Un grup nuclear reticulat;
Epitalamusul este alctuit din trei componente: glanda epifiz, trigonul habelunar i
comisura alb posterioar
Este o glanda endocrin, principalul hormon secretat fiind melatonina. Este alctuit
din dou lame, una superioar i una inferioar i prezint: o fa superioar, o fa inferioar,
un vrf i o baz.
Faa superioar este in raport direct cu corpul calos, delimitnd cu aceasta fanta
median a lui Bichat sau fisura cerebral transvers.
Faa inferioar este localizat la nivelul celor doi coliculi cvadrigemeni superiori.
Vrful este n raport cu marginea anterioar a tentorium cerebelli.
HIPOTALAMUSUL
CEREBELUL
Cerebelul este localizat posterior de trunchiul cerebral, fiind separat de acesta prin
intermediul ventriculului IV. Conexiunile sale cu trunchiul cerebral se realiyeaya prin
interemediul celor trei perechi de pedunculi cerebeloi: superiori, mijlocii i inferiori.
Superior de aceste se gasete tentorium cerebelli i lobii occipitali ai emisfereleor cerebrale.
n alcatuirea cerebelului intr trei pri: cele doua emisfere cerebeloase i vermisul.
Emisferele cerebeloase prezint trei fee:
Anterioara;
Superioar;
inferioar i o circumferin.
Pe suprafaa cerebelului se pot identifica anuri ce poart denumirea de fisuri, unele
ce ptrund pna n profunzime, mprind cerebelul n lobi i altele mai superficiale, mprind
cerebelul n lobuli.
Lobii cerebelului sunt reprezentai de lobul anterior, cel posterior si cel floculonodular.
n ceea ce privete structura intern, n alctuirea cerebelului intr att substan cenuie ct si
substan alb.
Substana cenusie este dispus att la exterior, ct i la interior. Cea dispus la exterior
alctuiete scoara cerebeloas. Iar cea dispus la interior alctuiete nucleii centrali ai
cerebelului.
Substana alba a cerebelului este alctuita din fibre mielinizate scurte sau lungi, fibre
aferente si eferente.
EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale sunt poriunea cea mai voluminoasa a encefalului i provin din
vezicula telencefalic. Sunt localizate la nivelul lojei supratentoriale, superior fa de
trunchiul cerebral si tentorium cerebelli.
Prezint doua emisfere ce sunt desprite prin intermediul fisurii interemisferice (la
nivelul ei ptrunde coasa creierului), iar poriunea n inferioar sunt unite prin corpul calos,
fornix si comisura alb anterioar.
Emsiferele cerebrale au o lungime de 17 cm, o lime de 14 cm i o nlime de 13 cm,
avnd o greitate medie de 1.380g la brbai i 1.350 la femei.
La nivelul fiecrui emisfer se pot identifica ase lobi: frontal, parietal, temporal, insula
Reil, occipital i limbic. n componenta emisferelor intr substan cenuie, dar i substan
alb.
Substana cenuie este distribuit superficial, alctuid cortexul cerebral sau scoara
cerebral, dar i n profunzime sub form de nuclei bazali.
Substana alb este distribuit ntre cortex i nucleii bazali, dar i ntre talamus i
nucleii bazali.
Nucleii bazali sunt reprezentai de: corpul striat, corpul amigdalian, antezidul.
VASCULARIZAIA CEREBRAL
Anastomoza oftalmic
Colateral oftalmic deja descris asigura alimentarea cu snge a sistemului carotidei
interne prin anastomozele pe care le are cu ramuri din carotid extern pe aceeai parte sau
din partea opus.n domeniul fronto-orbital al anastomozei se gsete o "cumpn a apelor"
care n cazul unei obstruci a arterei carotide interne situat naintea originei arterei
oftalmice,sngele circul n mod invers,adic orientat spre creier. De asemeni acest fenomen
se observ i n cazul unei stenoze accentuate a arterei carotide interne dar i al carotidei
externe homolateral,situaie in care circulaia n artera oftalmic n sens retrograd este posibil
prin arterele orbitare corespunztoare circulaiei care vine din artera carotid extern de partea
opus (de exemplu,ramura comunicans de la arterele "dorsale nasi" sau anastomoze distale n
zone de alimentare a arterelor supra trochleares). Este de menionat ca n regiunea ramurilor
finale frontoorbitale ale arterei "ophtalmica" (arterele supra trochlearis i orbitalis) se face
estimarea indirect prin sonografie Doppler a sistemului carotidian.
Anastomoza dintre arterele occiptal i vertebral
Aceast anastomoz realizat prin ramurile descendente ale arterei occipitale i
ramurile musculare ale arterei vertebrale,ce pornesc din bucla ei din atlas sunt cele mai
importante legturi extracraniene dintre sistemul carotidian i cel vertebral. Anastomoza
occipito-vertebral este folosit n caz de obstrucie proximal a arterei vertebrale pentru
irigarea poriuni ei distale de asemeni n caz de ocluzie a arterei carotide comune i a arterei
carotide externe proximale, atunci ns cu direcie invers a fluxului.
Artera vertebral n situaia de anastomoz
n situaia una din arterele vertebrale se ocluzioneaz atunci prin compensare crete
corespunztor fluxul sanguin n artera vertebral opus. n aceai situaie se realizeaz artera
vertebral drept colateral cnd se ocluzioneaz artera subclaviar inainte de originea arterei
vertebrale i la ocluzia trunchiului brahio-cefalic.n acest caz se produce aa numitul
"subclavian-steal-Effect".
Poligonul arterial cerebral Willis
Acest tip de anastomoz,denumit i circulus anteriorus cerebri reprezint la baza
creierului cea mai important anastomoz ntre sistemul arterial cartidian i cel vertebro-
bazilar n componena caruia,cel mai frecvent ntre cele dou artere cerebrale anterioare unite
prin artera comunicant anterioar i cele dou artere cerebrale posterioare unite prin
comunicantele posterioare.Dup cum am spus poligonul lui Willis reprezint cel mai
important sistem compensator al presiunii,dar n acelai timp este un sistem distribuitor pentru
arterele ce alimenteaz creierul. Aspectul su anatomic este foarte variabil iar n 3-4% din
cazuri nu este nchis; dac numai 1/4 din cazuri forma sa este tipic complet, n rest se
intmpl ca unul sau mai multe segmente pariale s fie hipoplazice. Aceasta explic de ce
uneori hipoplazia sau chiar agenezia unor poriuni s reduc sau chiar s mpiedice irigarea
colateral a unei benzi de flux cu perfuzie slab. Este de asemenea de subliniat ca uneori prin
acest inel vascular anastomotic bazal s fie posibil asigurarea ntregii perfuzii a creierului
doar de o singur arter de alimentare a creierului.
1.2FIZIOLOGIA CREIERULUI
FIZIOLOGIA CEREBELULUI
Dei cerebelul nu are conexiuni directe cu efectorii motorii, prezena sa este
indispensabil pentru activitatea normal a acestora.Cerebelul particip att la activitatea
motorie automat (meninerea tonusului, posturii i redresarea corpului), cat i la cea
intenional, voluntar (mers, scris, vorbit).
FIZIOLOGIA DIENCEFALULUI
TALAMUSUL
ndeplineste patru funcii: de releu(al tuturor analizatorilor cu exceptia celui olfactiv),
de asociaie (comenzi voluntare), funcia motorie (integrarea senzitivo-motorie) i cea de
talamus nespecific (reglarea ritmului somn-veghe i elaborarea unor procese afectiv-
emoionale).
HIPOTALAMUSUL
Numit si creierul vegetativ al organismului, hipotalamusul este organul nervos cu cele
mai multe funcii pe unitate de volum. Hipotalamul are conexiuni cu toate etajele sistemului
limbic. De asemenea, hipotalamusul si structurile sale nvecinate trimit eferene in trei
direcii: descendent, ctre etajele superioare ale diencefalului i ale scoarei cerebrale, in
special ctre talamusul anterior i cortexul limbic, i spre infundibul pentru a controla cea
mai mare parte a funciilor secretorii ale hipofiyei anterioare si posterioare.
Hipotalamusul, care reprezint mai putin de 1% din masa cerebral, este unul dintre
cele mai importante ci eferente motorii ale sistemului limbic, controleaz cea mai mare parte
a funciilor endocrine si vegetative ale organismului, ca i multe aspecte ale
comportamentului emoional. El integreaz toate reglarile vegetative din organism. Poriunea
sa anterioar coordoneaz activitatea parasimpaticului, iar cea posterioar pe cea a
simpaticului. De asemenea, hipotalamusul are rolul de a integra activitatea cardiovascular cu
cea respiratorie, digestiv, excretorie. Hipotalamusul intervine i in reglarea metabolismelor
intermediare lipidic, glucidic, portidic i a metabolismului energetic.Hipotalamusul anterior
favorizeaz procesele anabolice, iar cel posterior pe cele catabolice, generatoare de energie.
Hipotalamusul regleaz activitatea secretorie a glandei hipofize. Totii hormonii
secretai de hipotalamus se numesc produi de neurosecreie.
Hipotalamusul regleaz temperatura corpului, prin mecanismul de feedback
(traductorii sunt termoreceptorii cutanai i neuronii termosensibili, iar efectorii sunt aparatul
cardiovascular, pielea, muchii scheletici si tiroida).
Hipotalamusul regleaza echilibrul hidric al organismului prin doua mecanisme
diferite: produce senzaia de sete i controleaza excreia renal a apei. Tot aici se gsesc
centrii foamei i ai saietii.
Hipotalamusul regleaz activitatea de reproducere a organismului, att prin
participarea la geneza impulsului sexual, ct si prin reglarea secreiei de hormoni gonadotropi
hipofizari.
Hipotalamusul este un centru important al vieii afective, alturi de sistemul limbic. La
acest nivel se elaboreaz emoiile, sentimentele, pasiunile, precum i expresia vegetativ a
acestora: variaiile frecvenei cardiace, ale tensiunii arteriale.
Hipotalamnusul regleaz ritmul somn-veghe, participa la reacia de trezire, regleaz
hepatipoieza, crete capacitatea de lupt antiinfecioas a organismului etc.
Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai voluminoas a encefalului. Cele dou
emisfere sunt desprite prin fisura interemisferic i legate ntre ele prin corpul calos,
trigonul cerebral si comisuri.
SCOARA CEREBRAL
Este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al senzaiilor,
motricitii, contiinei, voinei, nvarii, memoriei, strilor emoionale i
comportamental.Structural si functional, scoarta cuprinde doua formatiuni distincte:
a) Sistemul limbic
- paleocortexul, creierul olfactiv, are funcii legate se simul primar al mirosului;
- arhicortexul, creierul de comportament, centrul de reglare al unor reacii vegetative
(n corelaie cu hipotalamusul, determin comortamentul emoional i instinctual, reglarea
aportului alimentar,miscri legate de actul alimentaiei, reglarea activitii sexuale i
meninerea ateniei).
b) Neocortexul
Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone senzitive (neocortexul
receptor), motorii (neocortexul efector) i de asociaie.
Fig 5. Neuronul
Neuronii sunt o clas de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o
celul adaptat la recepionarea i transmiterea informaiei, unitatea elementar (celular),
embriologic, anatomic, funcional, trofic i metabolic a sistemului nervos.
Neuronii au mrimi cuprinse ntre 100-200 m i 4-8 m. Au un corp celular (soma) i
un numr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcional neuronul se mparte n trei regiuni:
regiunea efectoare, informaia (potenialul de aciune) este recodificat aici sub form
chimic prin neurotransmitori i transmis prin sinapsa regiunii receptoare a urmtorului
neuron.
Proprietile functionale
SINAPSA
Sinapsa este regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron i un organ
efector (muchi, gland etc.). Transmiterea impulsului nervos nu se realizeaz printr-un salt
electric, deoarece membrana postsinaptic nu este excitabil electric. Transmiterea se
realizeaz printr-un mecanism chimic.Excepie fac sinapsele electrice, prin care PA (influxul
nervos) se transmite neuronului urmtor ca atare (mesaj electric), fr mediaie chimic, fr
recodificare.
CAPITOLUL II ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR
ISCHEMIC
2.1 DEFINIIE
2.2 ETIOLOGIE
2.2 FIZIOPATOLOGIE
Cea mai frecventa cauza a atacului ischemic tranzitor este reprezentata de cheagurile
sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier. Cheagurile de sange se pot
forma din diverse cauze.
Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt
susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de
arterioscleroza.
Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul
creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul zaharat.
Un cheag sanguin se poate forma si intr-o alta parte a corpului (frecvent in cavitatile
inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere cerebrale pe
care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare:
dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
ca rezultat al altor afectiuni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul inimii
cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica), afectiunile
valvelor cardiace si insuficienta cardiaca.
In plus, o artera poate fi partial obstruata de o placa de aterom, care reduce fluxul de
sange catre creier pana la un nivel critic, ceea ce duce la aparitia simptomelor atacului
ischemic tranzitor.
Cauze mai rare de producere a ataculuii ischemic tranzitor prin formarea unor
cheaguri sanguine sunt:
agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul vaselor si
perturba fluxul sanguin
afectiuni ale celulelor sanguine cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai
mare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii
cu forme anormale)
inflamatii ale peretelui vascular care se pot datora unor afectiuni ca sifilis, tuberculoza sau
alte boli inflamatorii cronice.
Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor
sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident ischemic tranzitor.
Factorii care cresc riscul de aparitie a unui atac ischemic tranzitor si a unui accident
vascular cerebral sunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi modificati prin tratament
si schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi modificati.
Factorii care pot fi modificati sunt:
hipertensiunea arteriala
fumatul si fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc riscul
de aparitie a atacului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si accidentului acut
coronarian
nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia)
nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia)
consumul excesiv de alcool
utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au avut
anterior o afectiune produsa de cheaguri sanguine
sedentarismul
utilizarea cocainei.
Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani
istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un atac ischemic tranzitor sau un
accident vascular cerebral au un risc crescut
antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut un
accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de a face
iarasi una dintre aceste boli
boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii cum sunt:
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana
(afecteaza arterele carotide care iriga creierul cu sange), fibrilatia atriala cronica, boala
ischemica coronariana, insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace (valvulopatii)
afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum sunt
policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel normal)
sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).
Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infectiile sa declanseze aparitia unei
inflamatii la nivelul peretelui arterial, inflamatie care poate conduce la ateroscleroza si
consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau accident
vascular cerebral.
z
Fig 6 Semne si simptome AVC
2.6 FORME CLINICE
INFARCTUL CEREBRAL
Din punct de vedere al simptomatologiei clinice, dup instalarea brusc a deficitelor
neurologice (care se constituie ntr-un sindrom vascular cerebral, n funcie de topografia
leziunii), infarctele cerebrale pot evolua: cu deficit staionar pentru urmtoarele ore/zile (ictus
finit sau accident constituit), cu deficit de instalare progresiv (ictus n progresie), n care
agravarea semnelor neurologice se produce de+a lungul a 24 de ore pentru teritoriul
carotidian i chiar 48+72 de ore pentru teritoriul vertebro+bazilar sau cu deficit important
iniial care regreseaz parial n urmtoarele ore (ictus n regresie) sau chiar dispare complet
(AVC ischemic remis clinic).
n perioada de evoluie acut , AVC ischemic este rareori fatal. Infarctele cerebrale pot
determina exitus dac se produc n teritoriul vertebro-bazilar i afecteaz i partea lateral a
bulbului rahidian, cu rol n reglarea ritmului cardiac i respirator. De asemenea, infacrctele
cerebeloase de mari dimensiuni, prin edemul asociat leziunii ischemice pot determina
compresiune asupra trunchiului cerebral, cu stop cardio-respirator. AVC ischemice carotidiene
de mari dimensiuni se nsoesc de edem cerbral important, sndrom de hipertensiune
intracranian sever (mai ales la pacienii tineri), uneori cu herniere secundar a parenchimului
cerebral i astfel se pot solda cu deces. Pacienii cu infarct cerebral pot deceda n primele zile
de evoluie i din cauza complicaiilor (infarct miocardic, pneumonie de aspira ie, alte
complicaii septice). Mortalitatea cumulativ la o lun dup primul AVC ischemic este de 5%,
cauza acestor decese fiind n trei sferturi din cazuri,vascular.
INFARCTUL LACUNAR
n cadrul microangiopatiilor (bolile de vase cerebrale mici), obliterarea vaselor
lenticulostriate, perforante, paramediane sau circumfereniale duce la leziuni cerebrale de mici
dimensiuni,izolate, subcorticale, adesea multiple. Acest tip de ocluzie, produs prin
lipohialinoz sau aterotromboz, afecteaz arterele cu diamentru ntre 30 i 300 m,
producnd infarcte cerebrale mici, care au fost denumite lacune, din cauza aspectului de mici
caviti evideniat la examenul anatomo-patologic. Cele mai frecvente localizri ale
infarctelor lacunare sunt la nivelul putamenului, nucleului caudat, capsulei interne,
talamusului, substanei albe profunde i punii.Cel mai important factor de risc pentru
infarctul lacunar este HTA cronic.
Din punct de vedere semiologic, infarctele lacunare determin o simptomatologie
caracteristic. Cu toate acestea, multe lacune, ale cror localizri nu sunt strategice, nu se
manifest. Cu timpul ns, acumularea leziunilor de tip lacunar i extinderea bilateral a
acestora duc la deteriorarea progresiv a pacienilor, care ajung s prezinte sindrom
bipiramidal (fr deficit motor invalidant), cu reflexe osteotendinoase vii i spasticitate de tip
parkinsonian (rigiditate) la care uneori se asociaz i tremor (prin lezarea ganglionilor bazali),
disfonie i tulburri de deglutiie (prin lezarea fibrelor corticonucleare), rs i plns facil (prin
leziuni ale fibrelor cortico-pontine). Acest tablou clinic este reprezentativ pentru sindromul
pseudobulbar.
Acumularea de infarcte lacunare mai poate duce, asociat sau nu cu sindromul
pseudobulabr, la demen vascular, condiie n care apar tulburri de atenie , de memorare,
delir, modificarea structurii de personalitate, incontine sfincterian.
2.7 INVESTIGAII
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai bun.
Prima prioritate va fi s se determine dac accidentul vascular cerebral este ischemic
sau hemoragic. Aceasta distincie este critic deoarece medicamentele administrate pentru un
AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintoare de via dac accidentul
vascular cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Medicul va trebui de asemenea s ia in considerare si alte afeciuni care pot da
simptome asemanatoare unui AVC si sa vad dac exist complicaii.
Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular
cerebral este tomografia computerizata(TC) cerebral, care reprezint o succesiune de
radiografii ale creierului; aceasta poate identifica existena unei sangerri. Acest test va pune
diagnosticul de AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN
(rezonanata magnetica nucleara) cu scopul determinrii extinderii leziunii cerebrale; el poate
ajuta la prezicerea recuperrii.
Alte teste care pot fi recomandate initial intr-un accident vascular cerebral ischemic
includ:
- electrocardiograma (ECG, EKG) pentru a cauta afeciuni cardiace, precum
aritmiile si fibrilaia atrial;
- teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma complet (HLG), glicemia (glucoza din
sange), electroliii, testele pentru evaluarea funciei ficatului i rinichilor i timpul de
protrombin (un test care masoara ct timp este nevoie pentru ca sangele s se coaguleze).
Aceste teste l ajut pe doctor s aleag conduita terapeutic i s caute alte afeciuni care pot
cauza simptome asemntoare cu cele ale accidentului vascular cerebral;
- n cazul in care doctorul suspecteaz, sau alte teste sugereaz existena unei ngustri
a unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea
fluxului sanguin din arter; poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta
magnetica (MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau o
angiogram carotidian;
- n cazul n care se suspecteaz c accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat
de o afeciune cardiac, se poate efectua o ecocardiogram sau o monitorizare
electrocardiografic Holter sau un test telemetric;
Este de asemenea recomandat evaluarea factorilor de risc pentru afeciunile Tardiac
cu scopul prevenirii dizabilitilor sau decesului datorate unei Tardiac Tardiac, care ar putea
aprea in viitor.
2.8 DIAGNOSTIC
Testarea neurodiagnostic
Evaluarea unui pacient cu accident cerebrovascular ncepe cu colectarea istoricului
medical al pacientului i un examen clinic detaliat. Cu aceste informaii, se ncearc
localizarea procesului ischemic i identificarea mecanismului. Odat formulat diagnosticul
iniial, se evalueaz n continuare pacientul folosind testarea neurodiagnostic pentru a
confirma sau modifica diagnosticul iniial. n final decizia n urma creia se stabilete
tratamentul este bazat pe fiziopatologia i localizarea accidentului cerebrovascular.
Cnd un pacient se prezint cu accident cerebrovascular, problemele clinice majore
sunt reprezentate de mecanismul evenimetului ischemic i instituirea terapiei adecvate pentru
prevenirea recurenei i a progresiei deficitelor neurologice. Stenoza carotidian sever i
ocluzia carotidian recent sunt asociate cu un risc substanial pe termen scurt, i se indic
tratamentul cu anticoagulante i endarterectomia carotidian. Datorit senzitivitii i
specificitii mari a testrii carotidiene noninvazive, poate fi un excelent test de screening
pentru stenoza carotidian important. Dac studiul relev stenoz mai mult de 70% din
diametru i simptomele sunt atribuite circulaiei carotidiene de pe partea stenozei,
endarterectomia este considerat o opiune important. Pacienii cu stenoz prin testare
noninvaziv cuprins ntre 50% i 70% sunt supui angiografiei pentru a vedea dac nu ating
pragul de 70% ce necesit endarterectomie.
n ciuda progreselor n depistarea stenozelor foarte strnse cu ajutorul imaginilor color
flow, testarea carotidian noninvaziv n orice form nu poate diferenia cu siguran o
ocluzie aproape constituit de o ocluzie complet. Din acest motiv cnd nu se obine semnal
Doppler la nivelul arterei carotide interne majoritatea ultrasonografelor raporteaz ocluzie
aproape constituit sau o ocluzie complet.
Dei testele noninvazive ale carotidei rmn un screening bun pentru bolile bifurcaiei
carotidiene, este probabil ca angiografia s fie necesar indiferent de rezultate pentru a
exclude un tandem de boli intracraniene. Dei studii carotidiene pot oferi indicii pentru
rezultatele angiografiei, uneori aceasta se poate face ca test iniial.
Din cauza riscului finit al angiografiei, n unele centre endarterectomia carotidian
este fcut pe baza rezultatelor testrii noninvazive. Combinaia a cel puin dou teste ca
ultrasunetele i angiografia cu rezonana magnetic sau angiografia cu computer tomograf
mbuntesc acurateea diagnosticului.
Ultrasunete n mod-B
Imagistica cu ultrasunete folosete frecvene similare cu cele de la undele Doppler
continue dar depinde de semnale reflectate la interfaa dintre dou structuri cu impedana
acustic diferit.
Duplex Doppler
Combinaia dintre imagistic cu ultrasunete n mod-B i Doppler se numete duplex
Doppler.
Doppler transcranian
Doppler transcranian se folosete n zone de subiere relativ ale craniului sau ferestre
naturale ce permit penetrarea lor de ctre ultrasunete. Un transductor este poziionat n aceste
ferestre i ndreptat spre arterele de la baza craniului. Artera cerebral medie, artera cerebral
anterioar, artera cerebral posterioar i ramul terminal al arterei carotide interne sunt
insonate dintr-o fereastra cu localizare temporal deasupra arcului zigomatic. Arterele
vertebrale i bazilare sunt insonate dintr-o fereastr occipital de-a lungul unei linii orizontale
prin protuberana occipital. Fereastra orbital este accesat plasnd transductorul pe ochi i
ndreptat spre posterior se insoneaz sifonul arterei carotide interne i artera oftalmic.
Stenoza intracranian
Boala aterosclerotic intracranian este detectat n procent de 5% pn la 10% la toi
pacienii ce necesit ngrijire medical i au accident cerebrovascular este mai frecvent la
africani-americani i la asiatici. Totui, riscul de recuren a accidentului cerebrovascular dup
un eveniment ischemic asociat cu stenoza sifonului arterei carotide interne sau arterei
cerebrale medii, este substanial, i detectarea leziunilor faciliteaz tratamentul i poate
preveni leziuni ischemice viitoare
O cretere a vitezei peste limita normal ntr-un segment al arterei intracraniene cu o
scdere brusc a vitezei dup stenoz este semnul caracteristic al stenozei. Gradul de cretere
a vitezei este corelat cu gradul stenozei arterei cerebrale medii, dar aceasta corelaie este mai
puin precis pentru artera bazilar, arterele vertebrale, i artera comunicant anterioar.
Sensibilitatea i specificitatea dopplerului transcranian de a detecta stenoza este de 80%-90%.
Evaluarea doppler transcranian este util pentru teste screening pentru boli
intracraniene la pacieni cu accident cerebrovascular i sau accident ischemic tranzitor. n
circulaia anterioar, stenoza intracranian poate fi detectat fr a utiliza angiografia.
Evenimente ischemice multiple sau accidente ischemice tranzitorii repetate cu teste ale
carotidelor n poriunea extracranian normale necesit testarea pentru stenoza intracranian.
Angiografia cu rezonana magnetic i angiografia cu tomografie computerizat n
combinaie cu doppler transcranian ofer mai multe informaii dect oricare alt test asupra
circulaiei intracraniene.
2.9 TRATAMENT
Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce
au avut un accident ischemic tranzitor (AIT) - care este un semnal de alarma ca un AVC ar
putea sa apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la
prevenirea unui accident vascular cerebral.
Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala (vertij), o slabiciune sau amorteala
intr-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa
10 pana la 20 de minute, desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.
Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Daca la pacientul respectiv s-a spus ca are o rigidizare/ingrosare a arterelor
(ateroscleroza), poate fi nevoie sa ia o aspirina pe zi si/sau medicamente care sa scada
colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVC ischemic.
Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea fluxului sanguin din vasele sanguine
mari de la nivelul gatului (arterele carotide), se recomanda continuarea examinarii, de obicei
cu efectuarea unei ecografii carotidiene. Poate fi folositoare administrarea de aspirina sau o
interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotide blocate.
La unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi necesara
inserarea unui stent (un tub de metal) in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului
de sange in zonele blocate de placa de aterom. Acest lucru il face un chirurg de chrurgie
vasculara.
Alte metode de control a factorilor de risc includ:
- controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acest
lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat
- viata mai activa.
Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ riscul de accident
vascular cerebral, in parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru
AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cat o persoana e mai activa din
punct de vedere fizic, cu atat se reduce mai mult riscul de AVC. Persoanele cu activitate
moderata au un risc cu 20 de procente mai mic decat cele inactive. Persoanele cu activitate
crescuta au un risc cu 34 de procente mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la
cresterea nivelului de HDL colesterol (colesterolului protector) din organism, care duce si ea
la randul ei la scaderea riscului de AVC.
- controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (in special fibrilatia
atriala), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sange, cum ar fi boala arterelor
coronare ;
- fara fumat/renuntarea la fumat (consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de
doua ori si jumatate);
- administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un AIT
sau un accident vascular cerebral.
Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ:
- administrarea de aspirina daca a existat un infarct miocardic;
- administrarea de anticoagulante la indicatia doctorului, daca persoana are fibrilatie
atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii;
- mentinerea unei greutati optime (supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a
tensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace si a diabetului, care sunt factori de risc
pentru AIT si AVC);
- consumarea unei diete sanatoase, echilibrate, care are un continut scazut in
colesterol, in grasimi saturate si sare. Alimentele bogate in grasimi saturate si in colesterol pot
inrautati ingrosarea si rigidizarea arterelor. Cresterea consumului de fructe si de vegetale duce
la marirea aportului de potasiu si de vitamine din grupul B, C, E si riboflavina. Adaugarea de
cereale cat mai putin prelucrate scade riscul de AVC ischemic. Consumul de peste cel putin o
data pe luna de asemenea reduce riscul de AVC
- limitarea consumului de alcool. Consumul de alcool scazut pana la moderat (la un
pahar pe sapatamana) poate scadea riscul de AVC ischemic. Consumul excesiv (mai mult de 2
pahare pe zi) creste acest risc.
- evitarea consumului de cocaina si de alte droguri ilegale. Cocaina poate creste
tensiunea arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul de accident
vascular cerebral
- evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca exista si alti factori de risc.
Daca persoana respectiva fumeaza sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut in trecut
episoade de formare de cheguri de sange, administrarea de pilule anticonceptionale creste
riscul de aparitie a unui AVC
- evitarea terapiei de substitutie hormonala(la femeile care sunt la menopauza, s-a
demonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC).
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul
de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia
sunt fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul
acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de
aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Deoarece fibrilatia atriala, care creste semnificativ riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral este, adesea, asimptomatica (nu produce nici un fel de manifestari) si astfel
pacientul nu stie de existenta sa, este recomandat ca toate persoanele peste 55 ani sa isi
verifice pulsul o data pe luna. Daca pulsul nu are un ritm regulat trebuie cerut sfatul
medicului.
Rezultatele studiului clinic ONTARGET au demonstrata ca medicamentul cu
denumirea comuna internationala telmisartan, comparativ cu celelalte medicamente,
protejeaza in reducerea riscului de deces cardiovascular, de infarct de miocard, de accidente
vasculare cerebrale si de spitalizare in caz de insuficienta congestiva cardiaca, in situatia uni
numar mare de pacienti cu risc crescut cardiovascular asigurand o tolerabilitate superioara, a
declarat intr-o conferinta de presa, luni, specialistul neurolog Dan Ionescu, manager pentru
Romania al Companiei Boehringer Ingelheim.
Bolile cardiovasculare sunt cauza principala a deceselor in intreaga lume, cauzand
peste 17,5 milioane de decese pe an. In fiecare an , 7,6 milioane de oameni mor din cauza
atacurilor de cord si alte 5,7 milioane din cauza unui accident vascular cerebral. Potrivit
estimarilor, numarul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare la nivel global va atinge
aproximativ 25 de milioane in 2020.
In prezent, bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, una din principalele cauze ale
handicapurilor si se preconizeaza ca vor fi cauza principala de handicap in intreaga lume,
pana in 2020. Un accident vascular cerebral major este privit de peste jumatate dintre cei
aflati in pericol ca fiind mai rau decat decesul.
In Romania, bolile cardiovasculare ocupa un loc fruntas.
Dr.Dan Ionescu a facut referire si la medicamente care administrate in primele ore de
la producerea unui accident vascular cerebral sau in primele sase ore dupa un infarct
miocardic pot salva vieti. Este vorba de Actylise, care folosit in primele trei ore de la un
accident vascular cerebral poate dizolva cheagul de singe, si de un alt medicament, Metalyse,
care utilizat in infarctul de miocard in primele sase ore, fara sa fie necesar un Computer
Tomograf, ci numai o electrocardiograma, salveaza viata pacientului.