ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI

CU NEVROZA ASTENICĂ
COORDONATOR:

CUPRINSUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII............ 4

1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului

afectat................4

1.2.
Definitie......................................................................................5

1.3. Simptomatologie.................... 6

1.4. Etiologie........................ 7

1.5. Patologie ...................... 8

1.6. Clasificarea si forme clinice.............. 8

1.7. Tratamentul medicamentos............... 9

CAPITOLUL II.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRĂRII PÂNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR
IMPUSE DE AFECŢIUNE..................... 11

2.1. Internarea pacientului în spital............ 11

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.......... 12

 2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati.... 13

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative...... 14

2.5. Alimentatia bolnavului............... 15

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea

organismului .. 16

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale

impuse

de afectiune.................... 19

2.9. Educatia pentru sanatate.............. 20

2.10. Externarea bolnavului................ 21

CAPITOLUL III.

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ ............ 22

- Cazul nr. 1 - plan de îngrijire ............... 23

- Cazul nr. 2 - plan de îngrijire................24

- Cazul nr. 3 - plan de îngrijire .............. 25

CAPITOLUL IV.

ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII

GENERALE ASUPRA LUCRĂRII................ 34

BIBLIOGRAFIE.....................36
 CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

CENTRAL
Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din
mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii
si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii
sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului
si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul înconjurator.

Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este împartit în:

-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura

echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului;

-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent

activitatea organelor interne.

Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul

cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care
formeaza nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din trei
membrane: piamater, arahnoida si dura mater. Între arahnoida si piamater exista
un spatiu mai larg în care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie
mecanica si trofica.

Maduva spinarii, adapostita în canalul vertebral, se întinde de la gura

occipitala CI-pâna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o
formatiune subtire- filum terminale- pâna la vertebra a doua coccigiana. Nervii
lombari si sacrali, în traiectul lor spre gaurile intervertebrale, împreuna cu
filum terminale, constituie coada de cal. În sectiune transversala maduva apare
constituita, în interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si
strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din
fibre nervoase mielinice si celule gliale.

Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb,

punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni
cenusii si albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata în
interior si fragmentata în numerosi nuclei, separati prin substanta alba care
apare si la periferie.

Cerebelul este situat în etajul inferior al cutiei craniene, înapoia

trunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale,
conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu
trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care îl
leaga de bulb, punte si mizencefal.

Diencefalul situat în prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele

cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,
metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului

nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate în partea
bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral,
comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta
cenusie dispusa la suprafata, formând scoarta cerebrala si substanta alba la
interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie.

Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente

strâns legate între ele: compartimentul de cunoastere (gândirea, atentia,
orientarea, învatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea
si patrunde în descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din
trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le încearca în viata si
comportamentul volitional, constând în totalitatea hotarârilor, deciziilor si an
preseverenta împlinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale
activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizico-
biologic si social, fiind din ce în ce mai mult studiat de catre fiziologi.

1.2. Definitie

Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament

anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu îl poate
stapani..
Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile
intelectuale.
Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza întalnita la om si
caracterizeaza în special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala
nervoasa) persistenta.
 - este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si însotita
de tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari;
- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos
central, fara leziuni organice, determinata în special de conflicte sufletesti,
boala de care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya
astenica fiind trecatoare si vindecabila.
1.3. Simptomatologie
Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.
Oboseala sau astenia este simpomul principal.
- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)
- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie
de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;
- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la
trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.
Chiar daca în timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a
oboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.
- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de
neputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici,
fiecare închidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate
diminua catre seara.
Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape întotdeauna prezent.
- în cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este
intermitenta.
Apare brusc sau se accentueaza progresiv.
- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de
oboseala;
- ca localizare apare în regiunea cefei cu o senzasie de
apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul
coloanei verterbrale;
- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.
Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi însa
constante sau durabile. În general este vorba de un somn foarte superficial si
mai rar de insomnie pura si poate fi însotita de somnolenta în timpul zilei.
 - din punct de vedere al orarului ea se manifesta la începutul noptii
(insomnie de adormire);
- în timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de
ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o
senzatie de teama.
Tulburari secundare:
- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala
intelectuala.
Bolnavul constata treptat o greutate în gandire, atentia mult scazuta
(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);
- tulburarea vointei: nu-si mai duc la îndeplinire selurile
propuse (disbulie) ;
- tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli,
senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea
dificila, încetosata;
- tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate
observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;
- hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea însosit
de spasmofilie;
- secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce
printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un
ritm regulat.

1.4. Etiologie
Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei
astenice:
- factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:
- factorul somatogen adica tulburarile organice
corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza;
- factorul predispozant care tine de ereditate si
constitutie.
Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica.
La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti
care în general pot îmbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile,
deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt
acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia
bolii. O importanta deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi în
special frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele
familiare.
Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este
surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca în asalt, munca neritmica, toate
pot conduce catre o nevroza.
Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii,
fara a provoca în mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli
cronice, daca nu sunt îndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la întretinerea
nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia
neurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine
endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza.
De asemenea, un factor somatogen important îl constituie si bolile
infectioase si surmenajul.
Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti
îl constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si
tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri
constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza,
dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.
1.5. Patogenie
Nevroza astenica este destul de raspandita.
Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai
frecvent este între 25-45 ani.
În ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea
apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.
Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de
energie si de aici apar toate semnele clinice.
1.6. Clasificare si forme clinice:
În functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost
izolate mai multe forme de neurastenie:
- nevroza astenica pura;
- nevroza astenica cu elemente anxioase;
- nevroza astenica cu elemente depresive;
 - nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
- nevroza astenica cu elemente (isterice).
Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:
- nevroza de esec- apare la cei care îsi propun teluri
care îi depasesc;
- nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta
noua în care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;
- nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau
certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi;
- nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta
vreme îndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata
sa.

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:
- tratament igieno-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- psihoterapie.
Tratamentul igeno-dietetic presupune:
a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus
munca;
b) tratament dietetic care trebuie sa aiba în vedere hranirea substantiala
a bolnavului cu atât mai mult cu cât aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa
a poftei de mâncare. Se vor întrebuinta si vitamine, în special vitamina A, B1,
B6, C.
Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. În general el se
îndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca
somnul.
Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante
minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (în doze mici).
În ceea ce priveste corectarea somnului si îndepartarea insomniei se folosesc
în special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.
 Efectul cel mai bun se obtine însa prin asocierea barbituricelor cu
tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc.
La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mâncare sa aplicat cu
succes o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze
mici, 5 unitati.
Somnoterapia are indicatii mai restrânse. Ea se aplica de obicei an nevroza
astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn
prelungit (18-24).
Tratamentul balnezofizioterapic:
Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de
odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste într-o localitate situata
la o altitudine medie si înconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia
(bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de
acid carbonic.
Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza atât
intelectului, cât si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde atât o latura
analitica cât si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.
Psihoterapia în grup da rezultate foarte bune.
Foarte importanta este educatia vointei.
Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin
munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc
salutar de a-si întari sistemul nervos.
Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare.
Câta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza în general
persista si multa vreme si este o lupta fara învingator.
Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. Pentru calmarea
bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:
- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.
Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;
- alergie la barbiturice;
- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism
Reactii abverse: - oboseala, ameseli;
- de toleranta si dependenta;
 - supradozare acuta de coma.
Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant
Contraindicatii: - coma colaps;
- alergie la substanta;
Reactii adverse: - ameteli;
- tulburari de vedere;
- astenie fizica si psihica;
- hipotensiunea arteriala.
În ceea ce priveste corectarea somnului si înlîturarea insomniei se folosesc
în special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.
Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al
actiuni sale.
Contraindicatii: -intoleranta la substanta;
- psihoze, depresii psihice, miastenie;
- prudenta la vârstnici, insuficienta respinratorie;
Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza
administrata;
- injectabil poate apare somnolenta
 CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRĂRII PÂNĂ LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECŢIUNE

2.1. Internarea pacientului în spital

Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face în clinica de psihiatrie

când acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un
eveniment important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau
obisnuit si este nevoit sa decurga la ajutorul oamenilor straini.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate,

a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii
lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind înscrisi în registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de
la bolnav sau însotitori.

În vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta

bolnavul sa se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a
examinarii.

Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice

si patologice si de un examen psihologic.

Dupa stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în sectia cu paturi,

bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

- va fi îmbaiat si - daca e cazul - deparazitat;

- hainele si obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea

înmagazinarii pe perioada internarii.
 - dupa terminarea baii bolnavul va fi îmbracat cu pijama sau
camasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta

sefa sau registratorul medical în vederea internarii.

O primire adecvata în sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la

internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon
introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, îl
ajuta sa-si aranjeze obiectele în noptiera, îl conduce pentru a cunoaste sectia,
prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, îl aduce la
cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

În spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor

are un rol foarte important.

Bolnavii internati aici sa se simta cât mai confortabil, de aceea se vor

asigura saloane de zi cât si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de
dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea însa grija ca
prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar
rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt
prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure
bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.

Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii în pat acesta

trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite
care sa satisfaca atât cerintele de confort ale bolnavului cât si ale personalului
de îngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca în voie, sa nu limiteze
miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori
este nevoie.

În sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se

aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

 Asigurarea igienei generale si corporale este importanta în evolutia unei
boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea
regulilor de igiena.

În cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este în

majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru
propria-i persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla în mod

discret, de a îndruma si la nevoie, de a efectua, atunci când este cazul toaleta de
dimineata si seara. Astfel ea va îndemna bolnavul sa-si spele fata, gâtul,
membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta
cavitatii bucale si sa-si îngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si
asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si îngrijita.

Observarea pozitiei pacientului în pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia

bolnavului în pat pentru ca în foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja
partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. În cazul
neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie în
pat sau în timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc în
pat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se
poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari
survenite în timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De

cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care
tradeaza, oboseala, astenia de care el se plânge. Este un facies putin mobil, cu
trasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecându-si
bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie
comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca
îngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de
efectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful,

cearsaful plic, fata de perna.
 Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema în asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si

îngrijirea bolnavilor.

La intrarea în salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata,

salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de câte ori este nevoie si pe
parcursul internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru

asistenta medicala, atât pentru a urmari evolutia boli, cât si pentru a urmari
evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.
Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate în
foaia de observatie.

Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina

dioxid de carbon, poate prezenta unele modificari în neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plâng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de

lipsa de aer (dispnee) ceea ce îi face sa inspire din când în când profund uneori
sa ofteze.

Ritmul respiratiei ( în mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai
des, iar uneori poate exista o adevarata aritmie.

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C°) nu prezinta modificari

importante în cazul unui bolnav neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse

între 60-80 batai/minut la un adult sanatos.

În cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentând o usoara

tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o
nestatornicie a pulsului, care bate când mai încet, când mai tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sângele circulant asupra

peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult
sanatos sunt cuprinse între 115-140/70-90 mmHg.
 În cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)

În cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata câteva modificari:

- diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

- scaunul în cazul nevrozei astenice cu predominanta

tulburarilor digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii
pot avea fie constipatie, fie diaree;

- varsaturile în cazul nevrozei astenice cu predominanta

tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator,
fara sa influenteze evolutia bolii;

- transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza,

care însa creeaza doar un usor disconfort;

- nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor

endocrine, ele apar însa mult mai târziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista

înainte, poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea
hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea însotit de spasmofilie, mai ales
la femeile tinere.

Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o

menstruatie abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa
constatat de asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo - frigiditate,
respectiv pseudo - impotenta.

2.5. Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie

sa aiba în vedere hranirea substantiala a bolnavului cu atât mai mult cât acestia
sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mâncare.

Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima,

însa, pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de
conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales în
starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata în legume si fructe, care sa-i asigure
un aport marit de vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.
 2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind

consemnate în rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data
calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de
administrare, doza unica si orarul.

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala,

vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice într-o
forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea,
ameliorarea sau vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza

medicamentele, prescrise, tinând cont de regulile de administrare a
medicamentelor.

2. În cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza

urmatoarele medicamente:

Glucoza 5% - 250 ml x 2/zi;

- se administreaza parenteral prin punctie

venoasa;

Insulina - 15 UI/ zi;

- se administreaza subcutanat;

Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;

- se administreaza per oral;

Peritol - 3 x 1 comprimat / zi;

- se administreaza per oral;

Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi;

- se administreaza oral;

Vitamina B1 lf - o fiola / zi;

 B6 lf - se administreaza subcutanat sau
intramuscular;

Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);

- se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;

- se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza în aplicarea precautilor universale:

o considerarea toti pacientii potentiali infectati;

o considerarea ca sângele, alte fluide biologice

si tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV;

o considera ca acele si alte obiecte folosite în

practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are în
îngrijirea bolnavilor îl reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice
si patologice.

Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice

completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata
modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

În nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a

exclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.

V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se

produce asezarea hematiilor.

Asistenta medicala se spala pe mâini, îmbraca manusile de cauciuc

sterile, aspira în seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena
si se aspira 1,6 ml sânge. Se scurge seringa în eprubeta si se agita. Se
eticheteaza si se trimite la laborator.
 V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

4,2 -4,8 mil/mm la femei;

hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

13+/-2g la 100 ml la femei;

leucocite: 4200-8000/mm;

trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm³.

Recoltarea sângelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sau

absenta anticorpilor în serul bolnavului. Sângele se recolteaza prin punctie
venoasa direct în eprubeta într-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de sânge de pe peretele eprubetei si

dupa 30 de minute se decanteaza serul într-o eprubeta sterila. Din el se fac mai
multe reactii, în functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

Examenul de laborator furnizeaza:

- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

- date microscopice (sediment în care se gasesc elemente figurate,

cilindri, celule epiteliale).

- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie,

creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie în limitele

valorilor normale în cazul neurasteniei.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale

impuse de afectiune

Electrocardiograma (EKG) înregistrarea grafica a rezultantei

fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
 Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a

înlatura factorii emotionali;

- se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de preferinta cu

caruciorul cu 10-15 min. înainte de înregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat

sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:

- Montarea electrozilor pe membre

rosu - mâna dreapta;

galben - mâna stânga;

verde - picior stâng;

negru - picior drept.

- Montarea electrozilor precordiali

V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stânga a sternului;

V3- între V2 si V3;

V4- spatiul V intercostal, stâng pe linia medioclaviculara;

V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia

axilara anterioara stânga;

V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia

axilara mijlocie stânga.

Îngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se îmbrace;

 - este ajutat sa se întoarca în salon.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de

materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, decât prin
îndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se
datoreaza mediului înconjurator.

Asistenta trebuie sa-si desfasoare în asa fel activitatea educational

sanitara, încât aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra
psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care
urmaresc otimismul si încrederea bolnavului în medic si asistenta medicala si
în eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam încrederea
bolnavului în vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta
constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.

Cuvântul medicului si al asistentei, joaca un rol important în întarirea

neuropsihica a bolnavului. Un cuvânt cald de lamuriri si îmbarbatarea totodata
da forte noi organismului în lupta sa cu boala, dupa cum un cuvânt nechibzuit,
care ar îngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta în vindecare, poate scade
puterea organismului si înrautatii cursul bolii.

Masurile de educatie sanitara se încadreaza tendintelor mereu actuale ale

asistentei psihiatrice de tip comunitar. În acest scop toti membrii unei echipe
terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional în legatura
cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice
reabilitative.

Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde în mare parte si de

familia, care îl îngrijeste.

Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate învins".

Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a
o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din
vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei
elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: întarirea sanatatii,
psihoprofilaxia si organizarea activitatii atât în ce priveste regimul de munca
cât si regimul de odihna.
 2.10. Externarea bolnavului

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul

curant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la
bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura

alimentatia pâna în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea iesirii din
spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,
cuprinse în biletul de iesire. Va lamurii în special prescriptiile referitoare la
tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a însusit în mod corespunzator
tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data
indicata sa se prezinte la control.

Asistenta va însoti bolnavul pâna la magazia cu efecte, unde îl va ajuta

sa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte de
externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si
retetele pentru tratamentul prescris.

Capitolul 3
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ
Cazul numarul 1

Date fixe Numele si prenumele: D.M.

Vârsta: 48 ani

Sexul : F

Ocupatia: asociata la o societate comerciala

Domiciliul : Reghin
 Data internarii: 06.04.2008

Data externarii: 22.04.2008

Manifestari de dependenta: - tristete

- irascibilitate
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
- plâns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu

câteva luni datorita programului foarte încarcat de la locul de munca si a
problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plâns, inapetenta.
Simptomele s-au exacerbat în urma cu doua saptamâni, motiv pentru care se
interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului
- alterarea nutritiei

- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor

cotidiene
 Diagnostic de Obiective Interventii E
îngrijire
1. Diminuarea Pacienta sa îsi recapete -se discuta cu bolnava În decurs de câteva zile, în
interesului pentru interesul pentru de câte ori aceasta redobândeste interesul pen
efectuarea activitati cotidiene, sa simte nevoia sa o care trebuie sa le faca.
activitatilor nu mai plânga. faca.
cotidiene - este lasata sa-si
manifestate prin exprime sentimentele,
tristete, plâns. temerile,de asemenea
mesajul transmis
bolnavei va fi unul
clar.
2. Alterarea starii - pacienta sa-si - se asigura bolnavei oÎn urma plimbarilor scurte
generale recapete linistea de camera linistita, cu prin parc, starea ei psihica
manifestata prin care are nevoie. temperatura optima, zâmbeasca.
fatigabilitate, - reluarea relatiilor care sa ofere
astenie. interpersonale. siguranta.
- stimularea bolnavei
în efectuarea unor
activitati si la sfârsitul
lor va fi recompesata
cu laude.
3. Alterarea Asigurarea unui somn - pacienta nu va fi Dupa doua, trei saptamâni
somnului datorita corespunzator din lasata în timpul zilei doarme bine si somnul va
insomniei punct de vedere prea mult sa se vedere calitativ si cantitati
manifestata prin calitativ si cantitativ. odihneasca, iar seara
neliniste, se asigura o camera
irascibiliatea. linistita lipsita de
factori nocivi.
- ca interventie
delegata se
administreaza un
somn usor.
4. Alterarea nutritiei Bolnava sa se Se asigura alimentatia Apetitul pacientei revine l
datorita aportului alimenteze normal, sa în functie de hidrateaza corespunzator.
insuficient fie echilibrata preferintele bolnavei
manifestat prin hidroelectrolitic. si de necesitati, toate
inapetenta. pentru a-i stimula
apetitul. Daca refuza
alimentele se
utilizeaza alimentarea
parenterala.
 Cazul numarul 2

Date fixe Numele si prenumele: D.T

Vârsta: 40 ani

Sexul : F

Ocupatia: vânzatoare

Domiciliul : Tg. Mures

Data internarii: 22.05.2008

Data externarii: 10.06.2008

Manifestari de dependenta: - tristete

- cefalee
- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu

aproximativ un an de când îi pleaca fratele în strainatate (singurul frate). De
câteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie,
motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului

- alterarea nutritiei

- deficit de autoîngrijire
Diagnostic de îngrijire
1. Alterarea starii generale
datorita nelinistii,
irascibilitate manifestata
prin cefalee anxietate.
2. Alterarea nutritiei
manifestata prin inapetenta
datorita aportului
insuficient.
3.Alterarea somnului
datorita insomniei de
adormire manifestata prin
astenie, neliniste.
4.Deficit de auto îngrijire
datorata problemelor cu
care se confrunta manifestat aspectul ei exterior.
printr-un aspect exterior
neângrijit.
5. Stabilirea fizica adinamie Bolnava sa-si
manifestata prin
fatigabilitate.
- slabire fizica
Data Functii vitale
Temp Puls T.A
Obiective Interventii
Pacienta sa fie mai -bolnava este incurajata sa discute cu
linistita, mai relaxata. familia despre problemele ei si în
aceeasi timp va fi ascultat atent ;
-vor fi înlaturati factorii iritanti;
Asigurarea unui aport Se va stimula apetitul bolnavei
alimentar în functie de asigurarea alimentatiei în functie de
necesitatile pacientei. preferintele ei.
Pacienta sa aiba un somn Se asigura camera linistita, lipsita de
odihnitor, linittit excitanti cu temperatura optima
corespunzator calitativ si aerisita.Bolnavul nu va fi lasata în
cantitativ. timpul zilei sa doarma si va fi
îndemnata sa faca plimbari lungi.
Pacienta sa se preocupe, sa -se va stimula sa se spele, sa se
se îngrijeasca si de îmbrace, sa-si aranjeze parul;
-se va schimba lenjeria de corp si de
pat de câte ori este nevoie;
-stimularea bolnavei în efectuarea
redobândeasca interesul unor activitati se va stabili un
pentru desfasurarea unor program de activitati agreate de
activitati sa-si bolnava pentru a preveni plictiseala;
redobândeasca încrederea -se previne izolarea prin stimularea
în fortei proprii. relatiilor intrepersonale.
Recoltarea de Explor. Tratament medicam
probe biologice si Paracl.
patalogice
Resp
22.05. 37 83 120/ 19 Erintrocite EKG: Electrovit: 1/3 dr/zi

2008 37,1 82 70 20 Vn 4,2-4,8mil/mm Înregistrarea Drajeuri contin vit. B

grafica a B12,PP
23.05. 36,8 82 125/ 19 Vo 4420.000/ rezultatei
fenomenelor - indic.: în tratament
2008 37 82 70 18 mm bioelectrice din polivitaminice tip B
cursul unui
24.05. 36,9 83 125/ 19 Leucocite ciclu cardiac. Insulina :
2008 75 Vn 4200- - nu reprezinta -flacon de 10 ml sol
modificari
25.05. 115/ 8000/mm Mod de administrare

2008 65 Vo 4800/mm Dormicum : 1tb sear

26.05. 120/ Trombocite Indic.: inductor al so

2008 70 Vn 150-4000000/ - Ci: intoleranta la s

miastenie;
Mm
Peritol : 3/1 comp. /
Vo 350.000/
-indic.: migrena, stim
m apetitului, boala seru
Limfocite CI: glaucom
Vn 20-40% -R. Adv.: somnolent
Vo 31% Vit. C: 1 f/zi(500mg
Hemoglobina - indic.: trat. scorbut
profilaxia, a vitamin
Vn 13+2g% hipovitaminozei C;
Vo 14g% Glucoza : 5% 250 m
VSH

Vn 2-12 m/g
Vo 8mm/h

Ex ser. Neg

Sumar de urina:

- culoarea galben
deschis

- dens. V. N.

1015-1025

Vo 1017

- ph Vn 5,6-6,4

Vo 6
 Cazul numarul 3

Date fixe Numele si prenumele: R.G

Vârsta: 38 ani

Sexul: F

Ocupatia: confectionera

Domiciliul: Tg. Mures

Data internarii: 18.04.2008

Data externarii: 06.05.2008

Manifestari de dependenta: - astenie

- fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie,

lipsa de forta)
- inapetenta
- irascibilitate
- insomnie
- tristete
- neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4

ani pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza
tristete, plâns, neliniste, inapetenta, cefalee în momentul când e agitata, usoara
insomnie.

Diagnostic medical: Neurastenie

Problemele pacientei: - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie

- alterarea somnului
- alterarea alimentatiei
- deficit de îngrijire
Diagnostic de îngrijire Obiective Interventii
1. Alterarea starii - bolnava sa-si - bolnava va fi ascultata atent, va fi D
generale manifestata prin redobândeasca interesul îndemnata sa-si exprime p
astenie. pentru desfasurarea sentimentele, va fi încurajata pentru p
activitatilor. comunicarea cu colegele de salon si s
familia; v

- stimularea pacientei în efectuarea

unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin

laude.
2. Slabirea fizica Bolnava sa-si redobândeasca- stimularea bolnavei în efectuarea Î
adinamie manifestate prin interesul pentru desfasurarea unor activitati: se va stabili un a
fatigabilitate. unor activitati, sa-si program de activitati agreat de s
redobândeasca încrederea în bolnava pentru a preveni plictiseala. f
fortele proprii. - se previne izolarea prin stimularea d
relatiilor interpersonale.
3. Alterarea nutritiei Asigurarea unui aport Se va stimula apetitul bolnavei prin Î
manifestata prin alimentar în functie de alimente oferite în cantitati mici si la b
inapetenta. necesitatile bolnavei. intervale scurte de timp.
4. Deficit de autoîngrijire Bolnava sa se îngrijeasca de Se va stimula bolnava sa-si faca D
manifestat prin aspectul aspectul ei exterior. toaleta, sa se spele, sa se îmbrace, s
exterior neîngrijit. sa-si aranjeze parul. a

a
 Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
de îngrijire
5. Alterarea Asigurarea unui - asigurarea microclimatule În decurs de câte
somnului somn corespunzator: camera linistita, lipsita urma tratamentu
datorita corespunzator din de excitati, temperatura optima; bolnavei va fi co
insomniei de punct de vedere - bolnava nu va fi lasata în timpul zilei din punct de ved
adormire calitativ si sa se odihneasca prea mult. si cantitativ.
manifestata cantitativ.
prin
oboseala,
agitatie.
Pacienta sa-si Asigurarea microclimatului Dupa câteva zile
recapete linistea corespunzator care sa ofere siguranta: linistea sufleteas
sufleteasca de care camera linistita, lipsita de excitati. sa zâmbeasca si
are nevoie. generala se îmbu
foarte mult.

Data Functii vitale Recoltarea de prod Explor. Tratament

biologice Paracl. medicamentos
temp Puls TA Re si patologic
Sp e
18.04. 36,7 80 130/ 18 Glicemie : EKG: Piracitam: 2/1
tb/zi;
2008 36,4 82 80 19 Vn 80-120mg% Înregistrarea
grafica a Indic: involutie
19.04. 36,6 79 125/ 20 Vo 95 mg% rezultatei intelectuala(tulb
fenomenelor de atentie,
2008 36,6 81 70 19 Colesterol : bioelectrice memorie)
din cursul întârziere psihic
20.04. 36,5 82 120/ 19 Vn 1,8-2,80g% unui ciclu tulb. de
cardiac. comportament
2008 70 Vo 2,10 g%
- nu prezinta CI: insuficienta
21.04. 125/ Eritrocite :
modificari. renala severa.

R. adev. :
2008 80 Vn 4,2 mil/mm ocazional
nervozitate,
22.04. 120/ Vo 4,3 mil/mm insomnie, greata
dearee.
2008 75 Leucocite :
Vitamina B1:
Vn 4200-8000/mm
1/f/zi SC sau IM
Vo 5000/m
-indic.: starii de
Trombocite : hipovitaminoza,
boli epuizante,
Vn 150-400000/mm nevrite, hepatite
Vo 250000/m CI: alergie la vit
B1 r.adv.: foarte
Limfocite :
rar IV poate fi
Vn 20-40% urmate de reacti

Vo 22% grave(soc)

Hemoglobina : vit. C:

Vn 13+2g% 1/f/zi(500mg)

Vo 13g% -indic.:
tratamentul
VSH : scorbutului, a
asteniilor
Vn 2-12m/g profilaxia
avitaminozei sau
Vo 7mm/h hipovitaminozei

Examen serologice: CI: litiaza renala

Negative -r.adv. la doze

crescute
Sumar de urina: favorizeaza tulb
digestive sau
Culoare galben
deschis urinare.

Densitatea Vn 1015- Dormicum: 1tb.

1025 seara

Vo 1017 pH - indic.: inductor

al somnului,
Vn 5,6-6,4 caracterizat prin
un debut rapid a
Vo 5,7 actiunii sale.
-proteinuria negativa - CI : intoleranta
la substanta,
miastenie,
psihoze.

Insulina:

Flacon de 10 ml
sol. neutra

Mod de
administrare 15
UI /zi SC

Frontim:

1comp. Seara

Se administreaza
ca si sedativ

Glucoza:

5% 250mlx2
 Capitolul IV

ANALIZA CAZURILOR DE BOALĂ PREZENTATE sI

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII
"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici ataca
nevrozele si în special boala numita "nevroza astenica".

În aceasta lucrare am încercat sa ating cât mai multe teme din aceasta
boala, sa le cunosc si sa încerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

În primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat în primul rând

definitia neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala,
fovorizata de surmenaj si însotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu
diferite localizari".

M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si
anume oboseala, cefaleea si insomnia.

Dar pe lânga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice,

tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei,
tulburari endocrine.

În ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai

importanti raspunzatori pentru aparitia ei:

- factorul psihogen(tulburari sufletesti)

- factorul somatogen(tulburari organice
corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu în ultimul rând surmenajul psihic.

Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca în

mod direct o nevroza o pot declansa.

În ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai

raspândita la barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.
 În functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

- nevroza astenica pura;

- nevroza astenica cu elemente anxioase;
- nevroza astenica cu elemente depresive;
- nevroza astenica cu elemente obsesivo-
fobice;
- nevroza astenica cu elemente pitiatice,
sau :
- nevroza de esec;
- nevroza de neadaptare;
- nevroza de frustrare;
- nevroza de asteptae, din punct de vedere al
cauzelor declansatoare.
În ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:
- tratament igienico-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- tratament psihoterapeutic.

În capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pâna

la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune" am descris îndatoririle
si îngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu
neurastenie. Am început cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de
spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului în pat,
urmarirea faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.

În ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta câteva

modificari legate de respiratie, uni putând prezenta aritmie, pulsul de obicei
instabil si tensiunea arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta

inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente
bogate cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si

patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator
care se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de
urina.
 Iar în final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea
bolnavilor.

În capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit
în clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vârsta cuprinsa 30-48 de ani
si care erau internate în clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza
astenica cu elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care
le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au
facut o nevroza astenica dar care în urma internarii si a tratamentului urmat s-au
externat vindecate sau în stare ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost în primul rând

psihoterapia, discutiile cu pacientele, întelegerea care le-a ajutat sa îsi
depaseasca, sa îsi priveasca prin alta prisma problemele cu care se confruntau,
ceea ce înseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea si
Marin Preda "suferinta e o criza din care trebuie sa iesi cât mai rapid, adâncimile
ei ne racesc spiritul". si ele au înteles acest lucru.

BIBLIOGRAFIE
1. Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala

2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala

3. Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie",

Editura medicala

4. Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorari

functionale", Editura medicala

5. Carol Mozes: "Tehnica îngrijirii bolnavului"