Sunteți pe pagina 1din 138

CAPITOLUL I – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

SISTEMULUI NERVOS

Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in


receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din
mediul extern sau intern, formeaza sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos:
 Face legatura dintre organism si mediul inconjurator
 Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se
elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.
Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza
arcurile reflexe:
 Receptor
 Cale aferenta
 Centrul nervos
 Cale eferenta
 Efector
Sistemul nervos este impartit in:
1. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura
organism-mediu exterior.Acesta se imparte in:
i. S.N. central – encefal + maduva spinarii
ii. S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali
2. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii
organelor interne. Acesta este format din: o portiune central situate in

1
maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre
nervoase vegetative.
I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

SISTEMUL NERVOS CENTRAL:

ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si


cerebelul.
Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi
temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central,
deci sediul miscarilor voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari
motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa, tulburari de
comportament.
 Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii
generale;
 Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv;
 Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual
Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in
partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.
DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru
toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive;
metatalamusul,releu al sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul – central
superior de integrare, reglare si coordonare ale principalelor functii ale
organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia

2
endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte
comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.

EMISFERELE CEREBRALE

Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului


nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin
ventriculii laterari I si II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi
localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum,
emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala).
Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius
si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal,
situate inaintea santului central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul
temporal sub fisura lateral; lobul occipital situate in partea posterioara.
Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.
Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla
scizura calcarina care este un sant orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in
lob orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat
posterior de fisura lateral. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie
antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei
H,intre care se delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si
santul occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic,
occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral.

3
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta
cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba
inconjoara ventriculii cerebrali I si II.

Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si


sunt situati deasuora si lateral de talamus.

SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos.
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie,
comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta
cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere
formand corpul calos, formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara.
Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.

PALEOCORTEXUL (sistemul limbic)


Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus,
epitalamus si mai putin cu neocortexul.
Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva
formata din nervii olfactivi si hipocampul.
Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor
cerebrale.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice
alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv.

Neocortexul
Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor
psihice superioare—activitatea nervoasa superioara- ANS.

4
Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si
semnificatia diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate
motorie somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest
control sunt cortexul motor si nucleii bazali

REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE


Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei
umane(ex:reflexul alimentar, reflexul de aparare).
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau
unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica).
La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de
experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent
animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare.

Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical.


Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel
absolut( inhibitie corticala).
La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia.
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei
activitati sau amplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau
sistarea unei activitati anterioare.
Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala
sau sa se concentreze intro zona limitata.

5
TRUNCHIUL CEREBRAL

Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si
mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece
perechi de nervi cranieni. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe
sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator,
cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si
lacrimal.
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele
cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat
inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are
forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni
laterale,voluminoase, numite emisfere cerebrare.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali
inferiori, mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei
mijlocii contin numai fibre aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi.
Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai
adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua,

6
care delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel), posterior
(paleocerebel) si floculo madular (arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta
cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in
interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si
numele,,arborele vietii’’ .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de
substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie
(tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.

MADUVA SPINARII

7
Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral.
Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri
celulare nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de
coarne, potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare.
Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare
sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive
ascendente. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite
meninge (spinale, la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului).
Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater- o structura fibroasa rezistenta si
separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural; arahnoida are o
structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine
lichidul cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu
rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in
grosimea ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este
indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare
somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in
intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de
cauciuc tendonul muschiului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul
tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului
cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de
proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este
asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de

8
prelungirile acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la
nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile
posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele
anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie
face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde
pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel
motor. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata.
Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la
stimularea dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt
localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt
prelungiri (dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt
polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie
si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar
efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului
cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC
antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor
care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de
reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale,
pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si
descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.

Fiziologia neuronului si a sinapsei

9
Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din
punct de vedere al formei si al dimensiunilor, sunt foarte diferiti. Forma neuronilor
este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara (in
ganglionii spinali ),piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale ), sifusiforma
(in stratul profund al scoartei cerebrale ).

In functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi: unipolari – au aspect


globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si
au oprelungire care se divide in t, dendrita se distribuie la periferie iar axonul
patrunde in sistemul nervos central; bipolari de forma rotunda, ovala sau fusiforma,
cele doua prelungiri pornind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii
spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari – au
o forma stelata, piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri
dendritice si un axon.
Dupa functie, neuronii pot fi; receptori, care prin dendritele lor,receptioneaza
stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si
viscerosenzitivi), motori ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare
(somatomotori sau visceromotori), intercalari (de asociatie) care fac legatura dintre
neuronii senzitivi si motori .
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe
prelungiri care sunt de doua tipuri; dendritele – prelungiri celulipete (majoritatea

10
neuronilor au mai multe dendrite) si axonul care, functional este celulifug,
prelungire unica a neuronului.

Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica), neuro –


plasma (citoplasma) si nucleu.
Neurilema celulei nervoase este subtire, delimiteaza neuronul si are o
structura lipoproteica.
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi,
reticul endoplasmatic, cu exceptia centrozomului deoarece neuronul nu se divide),
incluziuni pigmentare si organite specifice; corpii Nissl din corpul celular si de la
baza dendritelor, cu rol in metabolismul neuronal si neurofibrilele care se gasesc
atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic, de sustinere si in
conducerea impulsului nervos.
Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic, cu 1-2
nucleoli. Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu
excentric, aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli.
Dendritele, in portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza. În ele
se gasesc neurofibrile, acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre
corpul neuronului.
Axonul este o prelungire unica, lunga (uneori de 1m) si mai groasa. Este
format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc
mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care
acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea
impulsului nervos. De-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale
perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica; ultimele
ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care

11
înlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor. Butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.

Nevroglia
La mamiferele superioare, numărul nevrogliilor depăşeşte de 10 ori numărul
neuronilor. Forma şi dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile
variabile ca număr. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwaun,
astrcitul, oligodendroglia, microglia celulele ependimare şi celukle satelite.
Nevrogliile sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale ţesutului
nervos care dau naştere tumorilor din SNC), nu conţin neurofibrile şi nici corpi
Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de protecţie, trofic, rol fagocitar, în sinteza
tecii de mielină şi în sinteza de ARN şi a altor substanţe pe care le cedează
neuronul.
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica
pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus .
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale
determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia
unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este
consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior. Aceasta explica
de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta
primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei.
Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar
potentialul de actiune este condus intr-o singura directie opusa, unde s-a produs
potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta. De fapt
termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este
un eveniment complet nou, care se repeta, se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati

12
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la
nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita
saltatorie . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de
10m/s in fibrele amielinice). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe
decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. În SNC ,a
doua celula este tot un neuron dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara
sau secretorie, desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se
numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor,
transmiterea se face intr-un singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice, axoaxonice
sau dendrodendritice.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele
pot fi chimice sau electrice.
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari
foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic, pentru ca, in urmatorele milisecunde,
numarul acestora sa scada accentuat. În acest caz, avem de-a face cu un mecanism
de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor
de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad
(unele anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul
reflex. Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei
zone receptoare.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente
anatomice: receptorul, calea aferenta, centrii nrevosi, calea eferenta si efectorul.

13
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de
potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor
sunt celule epitoriale, diferentiale si specializate in celule senzoriale (gustative,
auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici
organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase
dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale
dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in
impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
 Exteroreceptori – primesc stimulii din afara organismului;
 Interoreceptori – p imesc stimulii din interiorulorganismului;
 Proprioreceptori – primesc stimuliide la muschi, tendoane, articulatii si
informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii, în functie de
tipul de energie pe care o prelucreaza;
 Chemoreceptori – stimulati chimici: muguri gustativi, epiteliul olfactiv,
corpii carotidieni si aortici, nociceptorii sunt considerati ca facand parte din
aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de
celulele distruse;
 Fotoreceptori – sunt stimulati de lumina: celule cu conuri si bastonase;
 Termoreceptori – raspund la variatiile de temperatura: terminatii nervoase
libere;
 Mecanoreceptori – stimulati de deformarea membranei celulare: receptori
pentru tact, vibratii si presiune.
In functie de viteza de adaptare :
 Fazici – răspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar în ciuda
mentinerii acestuia, activitatea lor scade ulterior: receptorul olfactiv;
 Tonici – prezintă activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii
stimulului: receptorul vizual;

14
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in
informatie nervoasa specifica (impuls nervos).
Calea aferenta – receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice
ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central
care participa la actul reflex respectiv.
Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos periferic (SNP) contine prelungirile neuronilor care
constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi
neuronali situati in afara SNC; cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a
nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni
senzitivi; cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in
apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi).
Prelungirile axonilor sunt: axonul (prin care influxul nervos pleaca de la
celula) si dendritele (prin care influxul vine la celula).
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar
prelungirile acestora formeaza substanta alba.
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi, fie
motori sau micsti. Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12
perechi nervii rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i permit persoanei
miscarea si activitatile zilnice. Afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele
dereglari:
 Nervul I – olfactiv (senzorial): anosmie, hiposmie, parosmie.
 Nervul II – optic (senzorial): amauroza, ingustarea campului vizual,
acromatoxie, hemeralopie, nictalopie .
 Nervul III – oculomotor (motor): strabism, diplopie, midriaza .

15
 Nervul IV – trohlear (motor): diplopie prin paralizia muschiului oblicul
mare.
 Nervul V – trigemen – cel mai mare nerv cranian: are o componenta motorie
care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care
inerveaza corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv
produce: nevralgie faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea
maxilarului), paralizia muschilor masticatori.
 Nervul VI – oculomotor – extern (motor): diplopie, strabism intern.
 Nervul VII – facial (motor): paralizia fetei, fata asimetrica, imposibilitatea
incretirii fruntii si a inchiderii ochiului, comisura bucala coborata, tulburari
de gust, scaderea secretiei lacrimale si salivare.
 Narevul VIII – acustico – vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari
din punte): tulburari de echilibru.
 Nervul IX – glosofaringian (mixt): tulburari de gust, paralizia muschilor
faringelui cu dificultate de deglutitie.
 Nervul X – vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne
toraco – abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii,
deglutitie, digestive.
 Nervul XI – spinal (accesor; motor): tulburari de fonatie, paralizia laringelui
si valului palatin, paralizia maschilor trapez si sternocleidomastoidian.
 Nervul XII – hipoglos (motor): hemiparalizia si hemiatrofia limbii, tulburari
in articulatia cuvintelor, tulburari in masticatie si inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
 III+IV – din mezencenfal
 V+VI+VII+VIII- din punte
 IX+X+XI+XII – din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

16
II. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de


vointa; de aceea este numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata
de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor
interne: bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor
respiratorii, secretia, etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si
endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni
antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste
activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul
parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste
anabolismul.
Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV

Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk


nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane,
aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus).

CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR

Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul


nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor

17
periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite
axonul la organele efectoare(ex: muschi).

CAP. II BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

DEFINITIE
AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare
brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta),
frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte
sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera

18
antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie
ischemica, arteroscleroza).
ETIOLOGIE
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic
- peste 60-65 de ani – AVC ischemic
b) Sexul – AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe,
totusi hemoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la
barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila
asupra organismului in ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de
catecolamine cu efecte hiperglicemiante, hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie
de disfunctii pe plan metabolic. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori
de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc;
tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect
vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul reprezinta un factor de risc prin
urmatoarele mecanisme: creste grasimile circulante in sange, intensifica unel
tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange, creste
secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale.
Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia
accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii,
arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc.

19
Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos, adica cu
o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca
sa fie rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia
hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii
vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta
la originea unor anevrisme la nivel cerebral.
C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de
tensiune emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice,
insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri
viscerale.
CLASIFICARE
AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata,
instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este
posibila incontinenta sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este
prezenta HTA, hTA sau TA normala; pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala);
tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rar modificata;
aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza hemiplagia membrelor
drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este
absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.
AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este
supraacuta, brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este
frecventa; respiratia este profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt
rosiatice, facies vultuos; se instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este
rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor, uneori tatraplegie; de obicei
redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut; LCR este hemoragic.

20
Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii
TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata
de: cefalee, tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de
convulsii, deficit motor discret, LCR sanguinolent.
Formele de coma sunt:
Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet
pierduta; circulatia si respiratia sunt normale.
Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei;
pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite;
functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate.
Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii
si circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie.
Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin
respiratie mecanica (asistata).

EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE


PACIENTILOR CU AVC

Accident vascular ischemic:


I. Accident vascular ischemic tranzitor
a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate
monoculara, defect de camp vizual), afazie (tulburari de vorbire si/sau de
intelegere a vorbirii), deficit motor (hemiplegie facio-brahiala, monioplegie
crurala), tulburari de sensibilitate segmentara (brahial, crural);
b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca, fara pierderea starii
de constienta); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburari de sensibilitate
pentru jumatae din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de
deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa

21
nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este
raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular); fenomene
cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in coordonarea
miscarilor)
II. Accident vascular constituit
AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru
cord, leziunile sunt permanente si definitive. Semnele clinice de atac ischemic
constituit:
a) In teritoriul carotidian
1. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit
motor la membrele de partea opusa.
2. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea
opusa si tulburari psihice (depresie, apatie sau din contra euforie).
3. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in
ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru
superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se
asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia; obstructia totala se
manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare
comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei +
hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) +
tulburari de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari
vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral
(importanta acestuia). Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si
paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este localizata in emisfera
cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste
spre leziune).
b) In teritoriul VB

22
1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta
(coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In
formele grave evolutia este rapida spre deces. In formele de supravietuire
sechele sunt severe. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa
somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic +
paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari
vegetative.
2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII:
tulburari de deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a
vaslului palatin, amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor
sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de
sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de
echilibru + dispnee. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI.
VII, VIII: paralizia miscarii globilor oculari, paralizie faciala, surditate sau
hipoacuzie + tulburari respiratorii, tulburari ale starii de constienta. Daca
bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate, lezarea este in
trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele paralizate.
In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III,
IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat +
tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus
muscular, miscari involuntare.
3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in
raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari
involuntare. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri
deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul
membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare +
tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe.

23
Accidentul vascular hemoragic
I. Hemoragia subarahnoidiana
Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei
malformatii vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in
evolutia HTA, ASC, luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen,
tumori si metastaze cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii, purpura
trombocitopenica), in boli hepatice si renale, insolatii, administrarea necontrolata
de anticogulante.
Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de
iritatie meningeene + LCR hemoragic
Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de
rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces.
In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se
altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de
nervi VI + redoare de ceafa).
Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe
de elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident
diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios.
In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii,
tulburari de ritm si frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si
aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema.
De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta
sangelui in LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un riol deosebit il are
explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in
spatiile lichidiene.
II. Hemoragia cerebrala
HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii
acestei mari drame a creierului.

24
Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta
relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea
hemoragiei manifestate prin cefalee, varssaturi, ameteal cateva zile.
Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la
inceput, cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila +
incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente +
cresterea TA, fata este cianozata, congestionata, crizele de rigiditate decerebrata
completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile.
Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta
crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie,
incontinenta sfincteriana.
In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este
pastrata, clinic se manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire,
somnolenta, obnubilare, crize de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.
Formele clinice
 Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se
manifesta violent cu coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de
rigidate decerebrata, redoare de ceafa, varsaturi.
 Hemoragia de emisfera cerebrala.
Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii
orientand spre locul de producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea
de constienta altereta, varsa, tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor
manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste
hemoragia. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil
deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu
semnul Babinski pozitiv bilateral.
 Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi).

25
Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in
acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de
luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul
globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor
aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta
respectabila.
Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop
cardiac iar in hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se
observa paralizii ale nervilor oculomotori, modificari ale tonusului muscular,
tulburari de coordonare.
 Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu
poate pastra ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de
coordonare a miscarilor, hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea
se adauga varsaturi, vertij, paralizii de nervi cranieni (VI, VII), sindrom
bilateral, tulburari cardiace si respiratorii.

Date anatomice de vascularizatie cerebrala


Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale:
I. Teritoriul anterior carotidian
II. Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB)

I. Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera


carotida comuna dreapta si stanga, artera carotida externa si interna dreapta
si stanga. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea
cervicala superioara si fata. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in
interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica, artera cerebrala
anterioara, artera cerebrala mijlocie (sylviana), artera comunicanta

26
posterioara. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este
reprezentata de:
- globii oculari
- lobii frontali
- lobii parietali
- fata externa a lobilor temporali
II. Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera
subclavie (dreapta/stanga), artera vertebrala (dreapta/ stanga). Cele doua
artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens
ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala, unde se unsesc intre ele
si formeaza artera bazilara. Artera bazilara (unica, nepereche), se afla in
dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia
acestuia (ramurile circumferintei bulbare, pontine, mezencefalice). Ramurile
terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare
(drepta/stanga).
Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata
de:
a) Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza:
perechile III si IV – mezencefal, perechile V, VI, VII, VIII – punte, perechile IX, X,
XI, XII – bulb.
b) Fata interna a lobului temporal
c) Lobul occipital
d) Cerebelul
e) Structurile nervoase specifice: talamusul, hipocampul, aria hipotalamica
posterioara, zona subtalamica.
Intre cele doua teritorii vasculare, carotidian si VB, exista un sistem de
anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. De asemenea
27
intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite
trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. Vasele de sange ale
fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul
craniului.
Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul
producerii unui accident ischemic, intr-un anumit teritoriu, deoarece aprovizioneaza
cu sange, prin sistemul de anastomoze, contribuind la restrangerea, la limitarea
zonei afectate de ischemie.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE


INVESTIGATIE

Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea


cailor respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA,
observarea respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de
spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea
unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea
membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa
daca starea lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat
poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca
anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic, baston).
De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie;
capacitatea de deglutitie; observa integritatea mucoaselor.
Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta
este supus unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi,
examinari electrice, unor punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi,
recoltarii produselor pentru examene de laborator; serveste medicul cu materialul
necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.

28
RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN
LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului
IV, cu rol de protectie a SNC, cu rol nutritiv si excretor, care circula in spatiul
subarahnoidian.
Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul
neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si
neurochirurgicale, al starilor comatoase .
Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala
sau ventriculara . La pacientii cu stare generala alterata se executa in
decubit lateral pentru a evita lipotimia. Tehnica de punctionare si prelevare
va fi strict asptica. Se observa presiunea de scurgere sau se masora
tensiunea cu manometrul Claude. Se extrag 10 – 20 ml (dupa scurgerea catorva
picaturi). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( entru
diferite examinari) – aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari :
- Citologice (masurarea elementelor celulare /mm: limfocite, polinucleare,
eozinofile, atipii celulare)
- Bacteriologice – BK si alti germeni
- Serologice - sifilisul SNC
- Biochimice
LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca.
Volum: 100 -150 ml; D =1005 – 1009; pH = 7,4 – 7,5
Tensiunea :
o 10 – 20 cm apa in decubit lateral
o 20 – 25 cm apa in pozitie sezand
o 0 – suboccipital
o 0 – 5 cm apa la sugari
Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui.
Punctia lombara este conta indicata in caz de hipertensiune craniana – deoarece,
prin extragerea de lichid, exista riscul de a provoca accidente foarte grave.
29
Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea structurilor cerebrale (amigdalelor
cerebeloase in gaura occipital), producand compresiune bulbar (asupra centrilor
vitali), ceea ce poate cauza moartea. Pentru aceasta, toate punctiile lombare
trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi – pentru a verifica
presiunea intracraniana.
EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI (OFTALMOSCOPIA)
Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care
mareste elementele de 15 – 20 ori. Prin oftalmoscopie directa se examineaza:
corpul vitros, retina, papilla nervului optic (pata oarba), macula (pata galbena),
vasele retiniene.
Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este
necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1
– 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30
minute inainte de examinare .
Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate
in glaucom .
MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI
Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ;
pregatirea bolnavului este comuna pentru ambele examinari .
Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10
Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile
cardiovasculare, renale, diabet zaharat, pulmonare precum si in tumori
cerebrale, boli neurologice.
ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )
Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului.Legatura cu pacientul se
face prin cabluri cu electrozi metalici. Se pot inregistra simultan 4, 6, 8, 10,
12 sau 24 derivatii, dupa numarul canalelor pentru care sunt construite. Pe traseele
obtinute, se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale:

30
-ALFA =8 – 12 c/ s
-BETA =14 – 30 c/s
-TETA = 4 – 7 c/s
-DELTA = 0,5 – 3 c/s
E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie;
al infectiilor neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori
cerebrale.
Pregatirea pacientului :
 3 zile inainte este interzisa medicatia
 scalpul si parul sa fie curate (se spala parul)
 se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca
 se explica procedura: durata 1 ora sau mai mult; testul nu este
dureros; electrozii sunt atasati pe cap
 pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat, cu ochii
inchisi, nemiscat, pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular
modifica rezultatul
 copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA
Arteriografia cerebral: este indicata pentru vizualizarea radiologica a
sistemului arterial cerebral; usual, vasele folosite pentru introducerea cateterului
sunt: carotida, vasele cerebrale sau femurale; substanta de contrast se injecteaza
atunci cand se fac filmele.
Pregatirea pacientului:
o sedare, evaluarea funcţiilor vitale, testarea la iod, explicarea
procedurii; durata 2 – 3 ore;
o anestezia locală la locul puncţiei.

31
După extragerea cateterului se aplică presiune la locul puncţiei cel putin 5
minute. Se verifica frecvent locul puncţiei pentu prezenta unui eventual hematom.
În cazul folosirii carotidei, se verifică eventuala apariţie a dificultăţii respiraţiei sau
a deglutiţiei. Substanţa folosită poate creşte presiunea intracraniană.

EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU


Funcţia de echilibru se controlează prin semne spontane vestibulare şi probe
provocate.
 Semne spontane
 Nistagmusul spontan (mişcarea ritmică a globilor oculari, care poate fi
orizontală, pe verticală sau rotatorie)
 Proba braţelor întinse (persoana examinată trebuie sa tina bratele intinse, in
pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari
functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie.
 Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp
si picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului
nu deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.
 Proba mersului in stea (Weil-Babinsky): bolnavul legat la ochi si supravegheat
de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca
exiata o leziune labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia
progresiv spre labirintul in hipofunctie.

 Semne provocate
o Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se
urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)
o Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10
turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului,
care in mod normal este de 10-20 secunde)
32
o Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea
cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule
labirintice.
o Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi
inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La
trecerea curentului electric, de la un pol la altul, la un individ normal se
constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII


AUTONOME ŞI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI

Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun intrega lor nadejde in
asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asistenta creeaza
conditii optime de comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura
alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala (urmareste si
noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura,
diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor
(aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne complicatiile,
desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.
Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din
tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza
hipertone, corticoizi, solutii clorurate izotone.
Reguli de administrare a medicamentelor:
 Respectarea medicamentelor prescrise
 Identificarea medicamentelor prescrise
 Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate
 Respectarea caii de administrare
 Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic

33
 Respectarea dozei prescrise
 Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului
 Evitarea incompatibilitatii intre medicamente
 Servirea pacientului cu doza unica de medicament
 Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor
 Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
 Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor
 Administrarea imediata a medicamentelor deschise
 Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Asistenta medicala asigura tratamentul la pat, bolnavilor. Din tratament fac


parte si lichidele administrate intravenous: manitol solutii de glucoza hipertone,
corticoizii, solutii clorurate izotone.
Medicamentele sunt substante de origine animală, vegetală sau chimice de
sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr–o forma de administrare
(tabletă, drajeuri, capsule, solutii ), folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau
vindecarea bolilor. Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern. Ele se
administreaza pe diferite cai cum ar fi:
- Cai directe :
o Suprafata cutanata si a mucoaselor;
o digestiva (orala, sublinguala, gastric, intestinala);
o respiratorie (nazala, traheobronsica);
o urinara (uretrala).
- Cai indirect
o Tesutul celular subcutanat;
o Tesutul celular muscular;
o Intravenos;
o Intradermic;
34
Calea intradermica este rezervata unor probe biologice (reactia la
tuberculina), vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale.
Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre
medicament, aliment si otrava, doza administrate determina diferntierea actiunii
asupra organismului ca aliment, medicament sau toxic.
De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment, dar poate fi folosita ca
medicament.
In ingrijirea bolnavului este foarte important sa se cunoasca pentru fiecare
medicament urmatoarele:
 DOZA TERAPEUTICĂ este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului
terapeutic dorit;
 DOZA MAXIMĂ este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara
aparitia unor fenomene toxice;
 DOZA TOXICĂ este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru
organism;
 DOZA LETALĂ este cantitatea care provoaca moartea.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat
pentru medic cat si pentru asistenta medicala si pentru a evita erorile care pot fi
fatale se vor respecta urmatoarele reguli:
o RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un
medicament cu altul cu efect asemanator fara aprobarea medicului;
o IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – prin verificarea
etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi (asistenta
medicala trebuie sa-l recunoasca dupa ambalaj, forma de prezentare,
consistent, culoare , miros);

35
o VERIFICAREA CALITĂŢII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate,
degradate. Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul (decolorare,
tulburare, precipitare, sedimentare, lichefiere);
o RESPECTAREA CĂII DE ADMINISTRARE–este obligatorie;
nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave;
o RESPECTAREA ORARULUI DE ADMINISTRARE, A RITMULUI
PRESCRIS DE MEDIC – este obligatoriu, deoarece unele substante se
descompun sau se elimina din organism intr-un anumit timp. Medicamentele
la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul
se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor. De asemenea
nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui terapeutic, iar in cazul
antibioticelor, chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata
de germeni. Orarul de administrare este in functie si de alimentarea
pacientului deoarece unele pentru a avea efect terapeutic se administreaza
inainte de masa (pansamentele gastrice ), altele in timpul alimantatiei
(fermenti digestive), iar altele numai dupa masa (antiemetice). Nu se
respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala a
pacientului sau manifestari de intoleranţă. Acestea se aduc de urgent la
cunostinta medicului;
o RESPECTAREA DOZEI PRESCRISE;
o RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI - orarul de
administrare va fi stabilit astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului,
cu exceptia antibioticelor, chimioterapeuticelor al caror ritm impune trezirea.
o EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau
daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea
medicamentelor pe care urmeaza să le administreze.
o SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICĂ DE MEDICAMENT–vor fi
administrate personal de către asistenta medică şi luată în prezenta ei.

36
o RESPECTAREA SUCCESIUNII ÎN ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR–constă în a păstra urmatoarea ordine:
- Tablete
- Capsule
- Soluţii
- Picături
- Injecţii
- Ovule vaginale
- Supozitoare
o LĂMURIREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICAŢIEI PRESCRISE în
cazul în care efectul medicamentului ar putea nelinişti pacientul. Asistenta
medicală trebuie să cunoască astfel pe lângă indicaţii şi contraindicaţii,
incompatibilităţile şi efectele secundare ale medicamentului respective.
o ANUNŢAREA IMEDIATĂ A GREŞELILOR DE ADMINISTRARE A
MEDICAMENTELOR. Schimbarea medicamentului, nerespectarea dozei, a
căii de administrare sau a orarului va fi adusă imediat la cunoştintă medicului
pentru a se putea interveni şi pentru a preîntâmpina complicaţiile care ar
putea fi fatale pacientului.
o ADMINISTRAREA IMEDIATĂ A MEDICAMENTELOR DESCHISE
Soluţiile injectabile trebuie administrate imediat după deschiderea fiolei,
deoarece păstrarea lor permite scăderea eficacităţii medicamentelor sau chiar
degradarea lor.
o PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea
masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de
administrare.

37
BOALA – EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PROGNOSTIC

AVC-uI tranzitor se datorează unui aport insuficient de sânge intr-un


anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu
oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. Evolutia consta in
reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta.
In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu supravietuire
sechele sunt severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp
si corect, se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta
pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.
Hemoragia subarahnoidiana, daca nu s-a produs cu sangerare masiva,
bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile
sau oricand mai tarziu.
Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia.
Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta
produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii,
absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj; astfel el se acumuleaza
in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita.
Alte complicatii sunt: apilepsia, tulburari psihice, paralizii sechelare de nervi
cranieni, tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre
cele mai grave suferinte a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru
supravietuitori - de sechele neurologice importante (paralizii, tulburari pshice).

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii:

38
o În perioada embrionară, sifilisul, alcoolismul părinţilor, rubeola mamei pot
leza creierul fragil al copilului;
o Sifilisul să fie tratat la timp şi înainte de concepţia unui copil;
o Mama să se ferească de boli în timpul sarcinii şi să respecte regimul dietetic;
o Naşterea să se facă în unităţi spitaliceşti;
o Control periodic al activităţii vizuale;
o Tratamentul HTA;
o Evitarea stresului emotional şi a oboselii fizice;
o Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus;
o Evitarea expunerii la căldura excesivă;
o Renunţarea la tutun, alcool, cafea în exces, grăsimi de origine animală.
Profilaxia secundară constă în depistarea precoce şi tratarea corespunzatoare
a afecţiunilor.
Pentru unele persoane, prevenirea accidantului vascular poate începe după ce
au avut un accident ischemic tranzitor (AIT) – care este un semnal de alarmă ca un
AVC ar putea să apară în curând. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar
putea ajuta la prevanirea unui AVC. Este imperios necesară solicitarea unui ajutor
medical de urgenţă în cazul în care apar simtome de AIT, care sunt asemanatoare
celor ale unui AVC şi care cuprind probleme de vedere, de vorbire, de
comportament şi a procesului de gândire. Un AIT poate provoca o pierdere de
cunoştiţă, convulsii, ameţeală (vertij), o slăbiciune sau amorţeală într–o parte a
corpului. Simtomele unui AIT, totuşi, sunt temporare şi de obicei dispar după 10-20
minute, deşi uneori ele pot persista până la 24 ore. Multe AVC–uri pot fi prevenite
prin contolul factorilor de risc şi prin tratarea altor condiţii medicale care pot duce
la apariţia unui AVC. Dacă la pacientul respective s-a spus că are o
ridigizare/îngrosare a arterelor (ateroscleroză), poate fi nevoie să ia o aspirina pe zi
şi / sau medicamente care să scadă colesterolul. Administrarea unei tablete de
aspirină zilnic poate reduce riscul de apariţie a unui AVC la o persoană care a mai

39
avut deja un AVC ischemic. Dacă se aude un sunet ca un foşnet la ascultarea
fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gâtului, se recomandă
continuarea examinării, de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene. Poate fi
folositore administrarea de aspirină sau o intervenţie chirurgicală pentru
redeschiderea arterei carotid blocate. La unele persoane cu un risc crescut de
accident vascular cerebral poate fi necesară inserarea unui stent (un tub de metal)
în interiorul arterei carotid cu scopul creşterii fluxului de sânge în zonele blocate de
placa de aterom. Acest lucru îl face un chirurg de chirurgie vasculară.
Educaţia pacientului cu afecţiuni neurologice efectuate de către asistenta
medicală constă în precizarea următoarelor informaţii:
- În perioada embrionară, sifilisul, alcoolismul părinţilor, rubeola mamei, pot
leza creierul fragil al copilului;
- Sifilisul să fie tratat la timp şi înainte de conceperea unui copil;
- Mama să se ferească de boli în timpul sarcinii şi să respecte regimul dietetic;
- Naşterea să se facă în condiţii spitaliceşti;
- Control periodic al acuităţii vizuale, al TA;
- Tratamentul HTA;
- Evitarea stresuluui emoţional şi al oboselii fizice;
- Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;
- Evitarea expunerii la căldură excesivă;
- Renunţarea la tutun, alcool, cafea în exces, grăsimi de origine animală.

NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu


aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea

40
diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se
desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au
fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care
lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
 Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
 Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen,
aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc);
 Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie,
manusi, sorturi);
 Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse
de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc);
 Modul de interventie in az de avarii sau accidente;
 Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de
stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si
materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo;
 Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc;
 Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota,
papuci ce pot fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele
pentru imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va
fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si
aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special
si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
41
1) Mainile – pe fetele palmare
2) Mainile – pe fetele dorsale
3) Palmele – interdigital
4) Degetele – cu palma opusa
5) Policele – cu palama opusa
6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa
Cand ar trebui spalate mainile:
- De lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor ori de cate
ori mainile sunt murdare;
- Inainte de contactul direct cu pacientul;
- Inainte de baie;
- Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- Dupa indepartarea manusilor;
- Inainte si dupa parasirea saloanelorl;
- Inainte de manuirea hranei;
- Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc;
- Inainte de contactul cu orice pacient.
 Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele
tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant;
 In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si
cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre
sintetice sau lana;
 Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau
sa se atinga gura sau fata cu mainile;
 Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor;
 Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din
activitatea medicala;

42
 Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

STUDII DE CAZ

43
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
DATE RELATIV STABILE
Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationjalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara
DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural

44
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in
gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA


Date antropometrice
Greutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate
Antecedente heredo-colaterale
TBC-ul in familie, infectia HIV.
Antecedente personale
Fiziologice :
- Menarha la 14 ani;
- Menopauza la 50 ani;
- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;
Patologice :
- Bolile copilariei fara a preciza care anume.
45
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii
- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

Istoricul bolii
Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta
la membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si
examene de specialitate.
Diagnostic la internare
AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.
Data internarii
26.10.2012
Examen clinic pe aparate
Stare generala: alterata
Stare de nutritie: buna
Stare de constienta: constienta
Facies: asimetric
Tegumente: palide, normal colorate
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical

46
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT
dr<st, fara tulburari de limbaj.

II.2. Analiza si interpretarea datelor


II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dif


fundamentala independenta dependenta
A respire si a avea o Ambele hemitorace Tahicardie Alterarea m
buna circulatie prezinta aceeasi miscare HTA cardiac, a
de ridicare si coborare in arteriali,
timpul inspiratiei si supraincarcar
expiratiei
A bea si a manca Reflex de deglutitie Dificultate de a se alimenta Diminuarea
present si hidrata mobilitatii
Masticatie umana Hemipareza
Digestive lenta,
nestingherita
A elimina Urini normo-crome Glob vezical Retentie urin
Aspect normal Mictiuni absente
A se misca si a avea TA se modifica in raport Dificultate de a se ridica, Diminuarea m
o buna postura cu intensitatea efortului aseza, a merge Impotenta f
depus –
P creste frecventa si hemiparezei
amplitudinea lui in functie Alterarea
de intensitatea efortului nervos
depus

47
A dormi si a se Perioade de relaxare sit Somn peturbat Anxietate
odihni imp liber Ore insificiente de somn Spitalizare
A se imbraca si Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca si Impotenta fu
dezbraca climatului, statului socio- dezbraca Alterarea
cultural Dificultate de a-si misca nervos
membrul superior si
inferior drept
A mentine Temperatura corpului in
temperature limite fiziologice
corpului in limite Transpiratie minima
normale
A fi curat, ingrijit, a Mucoasa nazala umeda, Nu se spala, nu se Diminuarea
proteja tegumentele fose nazale libere piaptana, degaja miros mobilitatii p
si mucoasele Mucoasa bucala umeda dezagreabil dreapta
sir oz
Giungiile aderente dintilor
A evita pericolele Masuri de prevenire a
infectiilor
Temperatura ambianta
intre 18.3-25°C
Fara poluare fonica,
chimica, microbiana
A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a Alterarea
Exprimare clara a functiilor motorii muscular nervos
gandurilor pe partea drepata Hemiplegie d
Comunicare ineficienta la
nivel motor
A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica Spitalizare
propriilor Spiritualitate religia Imobilizare l
convingeri si valori, Morala

48
de a practicda
religia
A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate Peturbarea s
vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini sine
activitati inseminate Prezenta han
locomotor
A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini Lezarea i
activitati recreative fizice
A invata cum sa-ti Modificarea Cunostinte insufuciente Ignoranata
pastrezi sanatatea comportamentului fata de
sanatate

49
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale

- Alterarea respiratiei si circulatiei


- Eliminari inadecvate
- Dificultate de a se alimenta
- Dificultate de a se deplasa
- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Atingerea integritatii corporale
- Comunicare ieficienta la nivel motor
- Anxietate
- Somn peturbat
- Incapacitatea de arecrea
- Devalorizare
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare,


atrofii, anchiloze
- Infectii urinare

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi


fundamentale.

50
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac


manifestat prin HTA,tahicardie.
2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia
musculaturii vezicale.
3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii
manifestata prin hemipareza dreapta.
4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata
prin hemipareza dreapta.
5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata
prin dificultatea de a-si misca membrele, de a se incalta – descalta, de a-si
descheia nasturii.
6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei
manifestata prin carente de igiena.
7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos
manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea
dreapta.
8) Anxietate din cauza spitalizarii, a necunoasterii prognosticului bolii
manifestata prin neliniste, ingrijorare, somn perturbat.
9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle, treziri
frecvente, ore insuficiente de somn
10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii
integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil
preferate.

51
11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin
sentiment de incompetenta.
12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat
manifestat prin hemiplegie drepta.
13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative
manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de
prevenire.

52
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE II.3.2. INTERVENTII


GENERALE ZILNICE
STABILIREA
OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire cu privire la
Sa beneficieze de conditii optime peturbarea motrica a bolnavei,
de ingrijire si microclimate o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
fundamentale pe care nu si le poate satisface
autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
postura, a-si mentine tegumentele curate si
integre)
- Asigur un climat optim (temperature
optima, lenjerie curate, salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active
pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse
examinari si o ingrijesc dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in - Pregatesc materialul si instrumentalul
limite fiziologice necesar si in stare de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic
tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa
nu influenteze functiile vitale: liniste,

53
tem,peratura optima, umiditate
corespunzatoare
Sa prezinte mictiuni normale - Verific prezenta globului vezical
- Incerc stimularea evacuarii astfel:
introduce bazinetul cald sub pacienta,
pun comprese calde pe regiuniea
pubiana, las robinetul descis sa curga
apa (sa fie auzita de pacient)
- Efectuez sondaj vezical pentru
eliminarea urinei, la indicatia medicului
Sa fie alimentata conform - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul
nevoiilor organismului si boli usor ridicat si aplecat inainte pentru a
usura deglutitia sau in pozitie
semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o
temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului
alimentar in mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
Sa beneficieze de tratament - Administrez tratamentul prescris de
adecvat medic
- Supraveghez reactia pacientei la
tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua
psihic si fizic ore
- Masez regiunile predispuse la escare,
pudrez cu talc
54
- Efectuez exercitii passive la fiecare
doua ore
- Redau increderea bolnavei ca
imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o servesc la pat cu cele
necesare
Sa prezinte un somn odihnitor - Favorizez odihna pacientei prin
cu ore suficiente de somn suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin
discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile
depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al
spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace
auxiliare in vedera executarii unor
miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana
dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct
tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei,
asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon

55
- Efectuez sondajul vezical in conditii de
asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin interventiile anterioare

II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


II.5. EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE


DELEGATE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in -in urma interven
circulatiei prezinte functii foaia de temperature delegate,
vitale in limite -recoltez sange pentru VSH, uree, 26.10.2012
fiziologice in glicemie, cholesterol, fibrinogen, TA=180/100 mmH
termen de triglyceride, timp HOWEL, AV=105/min
aproximativ 3-4 transaminaze
zile -aAdministrez medicatia prescrisa: 28.10.2012
Manitol, Piracetam, Clexan, TA=170/100 mmH
Trombostop, ser fiziologic, AV=80/min
Digoxin, Nitropector

56
30.10.2012
TA=120/170 mmH
Av=80/min
Alterarea Pacienta: -asigur o pozitie fiziologica a 28.102012
mobilitatii -sa efectueze membrelor pacientei cu bratele pe Pacienta efectueaz
legata de miscari active cu langa corp, dar nu lipite de corp active ale memb
deficitul membrul inferior -asez membrele inferioare departe superior drept, m
motor si superior drept unul de celalalt cu colaci da vata superior.
manifestat -sa se deplaseze cu sub calcaie 30.10.2012
prin: ajutor cativa pasi -mobilizez pasiv pacienta la doua Pacienta se ri
-incapacitatea in termen de 3-4 ore din decubit dorsal in decubit semisezand ajutata.
de miscare zile, apoi pana la lateral stang si drept 31.10.2012
voluntata: toaleta in termen -solicit cooperarea pacientei la Pacienta se deplase
hemicorp de 7-8 zile schimbarile de pozitie pasi.
drept -sa nu prezinte -efectuez miscari passive ale 02.11.2012
-limitarea escare membrelor prin miscari de flexie, Pacienta, ajutata
amplitudinii extensie si rotire de trei ori pe zi toleta.
de miscare cate 5 minute
-lipsa -invat pacienta sa-si mobilizeze
coordonarii mana dreapta cu ajutirul celei
miscarilor stangi
-diminuarea
fortei
muscular
Deficit de Pacienta sa fie -antrenez pacienta in efectuarea 26.10.2012
autoingrijire capabila sa-si autoingrijirilor Pacienta a fost alim
din cauza satisfaca partial -evaluez cu pacienta ce poate sa I.V.
deficitului nevoile de faca singura si ce nu poate legat de 29.10.2012
motor autoingrijire, de a ingrijire de igiena (se spala pe fata Pacienta foloseste
57
manifestat se spala, de a se cu mana stanga, nu-si poate face a se alimenta, a se
prin: imbraca, in decurs toaleta intima) pe fata, pa maini
-incapacitate de aproximativ 7 -ma ingrijesc sa-I fie asigurate 01.11.2012
de a se spala zile ingrijirile de igiena personala lae Pacienta inceatca
-incapacitate pacientei (izolare cu un paravan) exerseze miscari cu
de a se -dupa fiecare toaleta efectuez
imbraca frictiuni ale spatelui, toracelui si
-dificultate de membrelor cu alcool mentolat si
a se alimenta pudra de talc
-incapacitate -incurajez pacienta sa se alimenteze
de a se folosind mana stanga
deplasa la
toaleta
Alterarea Pacienta: -ii explic pacientei care este cauza 26.10.2012
eliminarilor -sa prezinte retentiei, ca este o situatie Pacienta suporta so
diminuarea remediabila 29.10.2012
retentiei urinare -ii explic necesitatea sondajului Dupa scoaterea s
-sa redobandeasca vezical (instituirea sondei à episoadele de emi
emisie urinara in dèmeure pentru o perioada de timp) limite fiziologice
limite fiziologice -efectuez sondajul medical la -pacienta cere plosc
in decurs de indicatia medicului
aproximativ 7 zile -urmaresc diureza zilnica
Somn Pacienta sa -favorizez odihna pacientei prin 28.10.2012
peturbat beneficieze de suprimarea surselor care-I pot Pacienta are som
somn determina discomfort si iritabilitate cosmaruri
corespunzator -identific cauza anxietatii 29.10.2012
cal;iitativ si -administrez tratament mediacl Pacienta adoarme
cantitativ in decurs (diazepam- o fiola- seara trezeste odihnita
de trei patru zile -observ efectul acestuia asupra 30.10.2012
58
organismului pacientei Starea de neliniste
Pacienta s-a obisnu
care imparte salonu
fata situatiei cu pri
sanatate.
Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu
de a se recrea recapete sentimentele, ii castig increderea si sale de sanatate si
increderea in o ajut sa depaseasca momentele dispozitie si incre
fortele proprii in dificile forte
termen de o -aleg mijloaele de recreere in
saptamana functie de starea sa fiziologica
-administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
Devalorizarea Pacienta sa-si -ma ingrijesc sa cunosc Pacienta a reusit
recapete interesul sentimentele, in interesele si sentimental de i
fata de sine si de capacitatile pacientei, pruin pierdere a imaginii
altii in decurs de 7 dialogul pe care il port zilnic cu justa realitate cu re
zile aceasta, acordandu-I atentia
cuvenita
-ajut pacienta sa se adapteze la noul
rol, sa realizeze o perceptive justa a
realitatii, sa se integreze in colectiv
Deficit de Paqcienta sa -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este coo
cunostinte capete cunostinte pacientei privind boala, modul de prezinta interes pe
despre boala, manifestare, masurile preventive si noi cunostinte desp
regimul de viata curative, modul de participare la mod de recup
pentru a preveni recuperare recidivelor.
un nou accident -identific manifestarile de
vascular dependent, interactiunile lor cu alte

59
nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de
noi cunostinte

60
EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE VALORI VALOAREA


CERUT RECOLTARE NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7500/mm
vacutainer cu capac
mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,0 g%
vacutaner cu capac
mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 41 %
Vacutainer cu capac
mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 225000/mm
Vacutainer cu capac 400.000/mm
mov
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 202mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 20 u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 13 u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac

61
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 35 %
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 47 mg%
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Timp p.v. 4,5 ml sange / 90”-150” 180”
HOWEL 0,5ml oxalat de sodiu
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Cretinina -10 ml din prima -b=1-1,5gr% 0,8 gr%
urina -f=0,5 gr%

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 04.11.2012


Starea la externare: ameliorata

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de


partea dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul
intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc
ischemic .,in urma tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante
, diuretice , hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit
raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata ,
urmand tratament in ambulatoriu.
62
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min


Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dapa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.

63
CAZUL B
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.

II.1.CULEGEREA DATELOR

1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire,
familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile


Nume: S
Prenume: I
64
Varsta: 55 ani
Sex: feminine
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: casnica

Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si
fiul – ambii casaroriti);ea si sotul dipun de doua camera , dotate confortabil ,
incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si
agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

II.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta

65
Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie: desodata, fara grasimi animale
Eliminari: in limite fiziologice

1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE


-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
-sora, cancer mamar

1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE


-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-menopauza –la 52 ani;
-sarcini:2;nasteri :2
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
-HTA depistata la 50 ani;
-neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII


-cefalee
-ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta

66
1.3.b. ISTORICUL BOLII
Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij,
cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul
Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA
BUCURESTI.

1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE


AVC ischemic VB

1.3.d. DATA INTERNARII


8.10.2012 ora 13:50

1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE

STARE GENERALA: buna


STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: simetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg, AV=88/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu , durere difuza la palpare predominant
in etajul inferior
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen
meningiene, fara nigstagmus

67
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze sau focalizate intracerebrale;
sistem ventricular, relief cortical de aspect normal.

68
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dificult


fundamentala independenta dependenta
A respire si a Mucoasa respiratory roz, Tahicardie Alterarea m
avea o buna umeda. HTA cardiac, a
circulatie Ambele hemitorace prezinta arteriali, venosi;
aceeasi miscare de ridicare Obstructii
si coborare. supraincarcarea i
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Alimentative desodata si HTA
manca sete. saraca in grasimi animale. Alterarea centrul
Mucoasa bucala roz.
Reflex de deglutitie present.
Digestie normal.
A elimina Frecventa mictiunilor
normale.
Scaun normal.
Orar ritmic.
A se misca si Decubit dorsal Dificultate de a se Ameteli, devi
a avea o buna mobilize, de a merge. stanga, alterarea
postura nervosa.
A dormi si a Somn generator, fara
se odihni cosmaruri.
A se imbraca Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca si Oboseala, ametel
si dezbraca climatului. dezbraca
A mentine Temperatura corpului in
temperature limite fiziologice, piele de
corpului in culoare roz.

69
limite
normale
A fi curat, Par scurt, unghii curate. Nu poate sa urmeze Dificultate de a s
ingrijit, a totalitatea prescriptiilor de
proteja igiena, sa se spele, sa se
tegumentele pieptene, igiena bucala.
si mucoasele
A evita Metode de destindere. Nu poate realize controlul Deviere spre stan
pericolele asupra mediului
inconjurator.
A comunica Acuitate auditiva si vizuala Limbaj incorrect, Alterarea centrul
in limite fiziologice. dificultate de a-si exprima
dorintele.
A actiona Timp de rugaciune.
conform Libertate.
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda
religia
A fi Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de cunoast
preocupat in Sentiment de inferioritate. sale de sanat
vederea tratamentului.i
realizarii
A se recrea Satisfactie. Inactivitate. Dificultate de a-
Tristete. echilibrul.
Slabiciune.
A invata cum Modofocarea Cunostinte insufuciente Ignoranata
sa-ti pastrezi comportamentului fata de
sanatatea sanatate

70
71
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale

- Alterarea respiratiei si circulatiei


- Dificultate in a se misca
- Comunicare ineficienta
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Anxietate
- Risc de accidente(caderi, loviri)
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica,


escare, atrofii, anchiloze

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi


fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac


manifestat prin HTA.

72
2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin
deviere spre stanga.
3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii
mobilitatii manifestata prin oboseala.
4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata,
fara grasimi animale.
5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor
manifestate prin pierderea echilibrului.
6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin
caderi.
7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat
prin limbaj incorect.
8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata
prin tristete, neliniste, ingrijorare.
9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a
acumula noi cunostinte despre boala.

73
74
- Asigur conditii de ingrjire relati
Pacienta: bolnavei,
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fu
microclimate poate satisface autonom (a manca, bea, m
si mentine tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temper
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si
complicatiilor muscular si articular
- Pregatesc bolnava pentru diverse e
examinare
- Administrez medicatia recomandat
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumen
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I exp
necesitatea efectuarii ei si ii solicit
- Asigut conditii de microclimate ca
vitale: liniste, tem,peratura optima,

Sa fie alimentata conform nevoiilor - Asez pacienta in decubit dorsal cu


organismului si boli inainte pentru a usura deglutitia sau
- Servesc pacienta cu alimente la o
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regim
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerat
Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de
- Supraveghez reactia pacientei la tra

75
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare
- Masez regiunile predispuse la escar
- Efectuez exercitii passive la fiecare
- Redau increderea bolnavei ca i
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea n
cu cele necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente - Favorizez odihna pacientei prin su
de somn determina disconfortul si iritabilita
- Creez acesteia senzatia de bine prin
- Facilitez contactul cu membrii fam
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile
- Efectuez masaj cel putin 10 minut
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mi
executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze ma
stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate
corporala, schimbarea pozitiei, asi
microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in condit
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin ionterventiile anterioare

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

76
II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
II.5.EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de 28.10.2012
circulatiei prezinte valori temperatura TA=200/80mm
ale Ta in limite -recoltez sange pentru hematocrit , AV=88/min
fiziologice in 3 hemoglobin a, glicemie , timp de 30.10.2012
zile. protombina TA=170/90mm
-administrez medicatia prescrisa: 31.10.2012
vasodilatatoare , hipotensoare , diuretice. TA=160/70mm
Dificultate de Pacienta sa se -redau increderea pacientei ca starea de -in pima zi
a se misca poata deplasa pierdere a echilibrului , este trecatoare plosca la pat
-caderi, loviri, singura in Insotesc pacienta la baie -a doua zi me
raniri decurs de 3 -identific capacitatea si limitele fizice ale -a treia zi
zile pacientei cadru
Alimentatie Pacienta sa fie -constientizez bolnava de importanta si -pacienta se c
in deficit alimentata necesitatea respectarii regimului regimul alime
conform alimentar Zilnic mese

77
nevoilor -dupa pranz ii recomand ore de odihna nutritional cu
organismului si deoarece in aceasta perioada procesul necesare nevoi
bolii de digestie blocheaza energia
organismului prin angajarea unei mari
cantitati de sange la nivelul organelor
abdominal
Comunicare Pacienta: -cercetez posibilitatile de comunicare ale 28.10.2012-pa
ineficienta -sa foloseasca pacientei dornica de co
mijloacele de -formulez intrebari simple la care sa –mi 30.10.2012-pa
comunicare raspunda prin da sau nu, apoi, propozitii cuvinte , cu p
adecvate starii simple lor
sale pe durata 31.10.2012
spitalizarii -idem
Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se 28.10.2012
Dificultate de -sa fie imbraca si desbraca -pacienta se
a se capabila a se -ii recomand daca ameteste sa se imrace ajutata in efect
imbraca , de a imbraca si sezand pe fotoliu; sa foloseasca haine 31.10.2012
se incalta si desbraca , a se largi usor de imbracat si incaltaminte fara Pacienta se i
descalta incalta si sireturi in fotoliu
descalta in .
aproximativ 3
zile
Risc de Pacienta: -asigur conditii optime de microclimate Pacienta a fos
complicatii -sa prezinte in salon complicatiilor
tegumente -asigur conditii optime pentru a evita
integre pe tot pericolele de accidentare
parcursul
spitalizarii

78
Dificultate de Pacienta sa isi -formulez intrbari simple la care sa poata 28.10 2012 Pa
a comunica poata exprima raspunda afirmativ sau negative prin da sau nu
nevoile nu si apoi propozitii simple 30.10.2012 Pac
utilizand 31.10.2012 Pa
comunicarea simple
verbal in
termen de
aproximativ 3-
4 zile
Deficit de Paqcienta sa -explorez nivelul de cunostinte al pacientei Pacienta este
cunostinte capete privind boala, modul de manifestare, prezinta intere
cunostinte masurile preventive si curative, modul de cunostinte desp
despre boala, participare la recuperare recuperare, pre
regimul de -identific manifestarile de dependent,
viata pentru a interactiunile lor cu alte nevoi
preveni un nou -stimulez dorinta de cunoastere
accident -motivez importanta acumularii de noi
vascular cunostinte

79
EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA


CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 8500/mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,3g%
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 40,3 g%
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 223000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 273 mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer

80
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 26,4mg%
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Protein C p.v.-2ml sange simplu Present sau Absent
reactiva nehemolizat absent
vacutainer cu capac rosu
sau portocaliu

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,8 gr%


-f=0,5 gr%

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 18.10.2012


Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila

- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua


precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei.
Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC
COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. La prezentare probe de pareza
membre, ROT deflexie bilateral coordonare normal, Romberg pozitiv, cu deviere
spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost normal. Sub tratament
evolutia a fost favorabila

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

81
R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.

82
CAZUL C
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.

II.1.CULEGEREA DATELOR

Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire,
familia
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile


Nume: P
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
83
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu
patru camera si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice.
Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

II.1.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

1.2.a.Date antropometrice

Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+

1.2.b. LIMITE SENZORIALE


Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit

84
Eliminari: incontinenta urinara

1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE


-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie

1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE


-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. MOTIVELE INTERNARII


-deficit motor hemicorp stang

1.3.b. ISTORICUL BOLII


Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi
deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru
investigatii si tratament de specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA

1.3.d. DATA INTERNARII


24.10.2012 ora 14:15

1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE

85
STARE GENERALA: mediocra
STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100
mmHg, P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen
meningiene, hemiplegie stanga , pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv –
membru stang

SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea
dreapta cu fin edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta
cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia
mediana

86
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dificulta


fundamentala independenta dependenta
A respire si a Mucoasa respiratory roz, Fibrilatie latriala Tulburare de ritm
avea o buna umeda. HTA de impulsuri ectop
circulatie Ambele hemitorace prezinta foarte rapide
aceeasi miscare de ridicare 400-500/min
si coborare.
Tegumente calde.
A bea si a Prezinta senzatie de foame si Disfagie Dezechilibru neuro
manca sete. Consum redus de lichide
Mucoasa bucala roz.
.
A elimina Urini normocrome Incontinent urinala Afectiune neurolog
Miros specific
A se misca si Decubit dorsal cu o perna Dificultate de a se Alterarea centrilor
a avea o buna subtire mobilize, de a merge.
postura
A dormi si a Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem
se odihni neplacere fizica si
psihica
A se imbraca Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca Diminuarea m
si dezbraca climatului. si dezbraca membrelor superio
A mentine Stare afrebrila
temperature
corpului in
limite
normale
A fi curat, Mucoasa bucala umeda sir Par murder si gras in Paralizia hem
87
ingrijit, a oz, gingi aderente dintilor. dezordine stang
proteja Degaja miros dezagreabil Incontinent urinara
tegumentele Alterarea integritati
si mucoasele tegumentelor
A evita Temperature ambianta inre .
pericolele 18,3-25 C
Fara poluare microbiana
A comunica Auzul, vazul permit
comunicarea cu lumea
exterioara
Nu prezinta turburari de
limbaj
A actiona Posibilitatea de a actiona
conform conform propriilor dorinte
propriilor sau credinte
convingeri si
valori, de a
practicda
religia
A fi Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de co
preocupat in Sentiment de inferioritate fincterului urinar
vederea si depierdere a imaginii Hemiplegie:
realizarii de sine.

A se recrea Divertisment , amuzament


A invata cum Modofocarea Cunostinte insufuciente Lipsa de cunostinte
sa-ti pastrezi comportamentului fata de
sanatatea sanatate

88
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale

- Alterarea circulatiei
- Alterarea mobilitatii
- Alimentative inadecvata
- Eliminare inadecvata
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Incapacitatea de asi efectua singura toaleta
- Perturbarea stimei de sine
- Anxietate
- Deficit de cunostinte

Probleme potentiale

- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica,


escare, atrofii, anchiloze, constipatie

II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi


fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

89
1. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac
manifestat prin HTA, fibriatia atriala.
2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial
manifestat prin hemipegie stanga.
3. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos
manifestat prin dificultate de a inghitii
4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de
neplacere fizica si psihica si fizica.
6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului
nervos manifestat prin hemiplegie
7. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat
prin par murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil
8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului
urinar manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii
manifestata prin tristete, neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de
a acumula noi cunostinte despre boala.

90
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE II.3.2. INTERVENTII


GENERALE ZILNICE
STABILIREA
OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire relative la
Sa beneficieze de conditii optime peturbarea motrica a bolnavei,
de ingrijire si microclimate o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
fundamentale pe care nu si le poate satisface
autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
postura, a-si mentine tegumentele curate si
integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature
optima, lenjerie curate, salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active
pentru prevenirea complicatiilor
muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse
examinari si o ingrijesc dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in - Pregatesc materialul si instrumentalul
limite fiziologice necesar si in stare de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic
tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa

91
nu influenteze functiile vitale: liniste,
tem,peratura optima, umiditate
corespunzatoare
Sa fie alimentata conform - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul
nevoiilor organismului si boli usor ridicat si aplecat inainte pentru a
usura deglutitia sau in pozitie
semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o
temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului
alimentar in mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
Sa beneficieze de tratament - Administrez tratamentul prescris de
adecvat medic
- Supraveghez reactia pacientei la
tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua
psihic si fizic ore
- Masez regiunile predispuse la escare,
pudrez cu talc
- Efectuez exercitii passive la fiecare
doua ore
- Redau increderea bolnavei ca
imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o servesc la pat cu cele

92
necesare
Sa prezinte un somn odihnitor - Favorizez odihna pacientei prin
cu ore suficiente de somn suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin
discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte minimalizarea - Ii solicit cooperarea la schimbarile
parezei depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al
spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace
auxiliare in vedera executarii unor
miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana
dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct
tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei,
asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de
asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin ionterventiile anterioare

93
II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVAL


DELEGATE
Alterarea Pacienta sa -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de 24.10
circulatiei prezinte functii temperatura TA=2
vitale in limite -recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, AV=1
fiziologice in glucide, urobilogen, bilirubina, cholesterol, 26.10
termen de triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL. TA=1
aproxim ativ 3-4 -administrez medicatia prescrisa. AV=8
zile. 27.10
TA=1
AV=7
Alterarea Pacienta : Asigur o pozitie fiziologica a membrelor 27.10
mobilitatii fizice - sa efectueze pacientei cu bratele pe langa corp dar nu A inc
legata de deficitul miscari active cu lipite de corp. nferio
motor membrulinferior Asez membrele inferioare departe unul de 30/10
manifestata prin: si superior stang; celalat cu colaci de vata sub calcaie. Defic
- incapacitatea de - sa se deplaseze Solicit cooperarea pacientei la schimbara semn
miscare(hemicorp cativa pasi cu pozitiei. super
stang); ajutor in termen In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu in po
- lipsa de aprox 7-8 zile patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra 4/11/
coordonarii apoi pana la in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe Pacie
miscarilor; toaleta in decurs langa corp. toalet

94
- diminuarea de aprox 10 zile. Efectuez masajul spatelui si membrelor la
fortei de miscare fiecare schimbare de pozitie.
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga
cu ajutorul mainii drepte.
Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand 24/10
autoingrijire din capabila sa-si urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, Pacie
cauza deficitului satisfaca partial gatul si urechile, apoi bratele si mainile, 28/10
motor manifestat nevoile de partea anterioara a toracelui, abdomen, fata Pacie
prin autoingrijire in anterioara a coapselor, se intoarce pacienta in in dec
incapacitatea de a decurs de aprox o decubit lateral si se spala spatele, fesele si 29/10
se spala, de a se saptamana. fata posterioara a coapselor, din nou in Pacie
imbraca, de a se decubit dorsal se spala gambele si picioarele, sa ex
alimenta, de a se organelle genitale externe. picio
deplasa la toaleta. Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza
cu alcool mentolat indeosebi regiunile
expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative – alimentare
pasiva.
Incontinenta Pacienta: II explic pacientei care este cauza 25.10
urinara legata de - sa prezinte incontinentei si ca este o situatie remediabila. sonda
perturbarea diminuarea II explic necesitatea sondajului vezical. 27.10
sfincteriana(lipsa episoadelor de Efectuez sondajul medical la indicatia episo
controlului incontinent; medicului in conditii de asepsie atat a rare.
nervos) - sa pacientei si instrumentelor cat si a mainilor Pacie
manifestata prin redobandeasca asistentei medicale. stabil
emisie partial continenta Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta
involuntara de urinara in decurs un program de eliminare din 2 in 2 ore cu
urina. de 7-10 zile. cresteri progressive a intervalelor.
95
Urmaresc diureza zilnica.

Risc de alterare a Pacienta: Evaluez in permanenta capacitatea de 26.10


nutritiei prin -sa-si mentina deglutitie -paci
deficit legat de starea de Incerc administrarea orala de lichide (lapte deshi
tulburarile de nutritive prezenta , ceai ), alimente semisolide (piureuri , 27.10
deglutitie , sa fie legume pasate ), prin administrarea de Pacie
alimentata si cantitati mici la interval mici de timp. paiul
hidratata Manifest rabdare in alimentarea pacientei orala
corespunzator Institui la indicatia madicului perfuzii de 15
cantitativ si zilnice , supraveghez perfuzia instituita, ii 28/10
calitativ pe toata explic pacientei ca este necesara avand in Pacie
durata spitalizarii vedere aportul alimentar mic pe cale orala. cores
De pe
Perturbarea Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza 30/10
stimei de sine din accepte vointa ei de a se face bine, pentru a depasi Avan
cauza hemiplegiei modificarea aceasta faza grea. favor
manifestata prin imaginii Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei linist
neliniste, agitatie, corporale deoarece efectul ar putea fi negative pt ea. incea
anxietate. tranzitorie. situat

Perturbarea Pacienta sa Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30.10


somnului din beneficieze de Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare prezi
cauza confort fizic si obtinerii starii de satisfactie. psihic
disconfortului psihic pe durata Observ si notez schimbarile.
manifestat prin spitalizarii.
stare neplacuta
fizica si psihica.

96
Deficit de Pacienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei Pacie
cunostinte cunostinte despre privind boala, modul de manifestare, recep
boala, regimul de masurile preventive si curative, modul de acum
viata pentru a participare la recuperare despr
preveni un nou -identific manifestarile de dependent, recup
accident vascular interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi
cunostinte

97
EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA


CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000- 7800/ mm
vacutainer cu capac mov 8000/mm

Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 14 g %


vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 42 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 240.000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 6 ml / 1h
Steril +1,6 ml sange,Fara staza
venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu Nehemolizat 140-220 mg 202 mg %
Vacutainer cu capac %
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau

98
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 50 mg %
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml 200-400 mg 220 mg %
citrate de sodiu %
vacutainer cu capac bleu

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,57 gr %


-f=0,5 gr%

glicemie Punctie capilara –glucotest 80- 120 mg 124 mg%


Punctie capilara -2 ml sange / %
florura de Na- 4mg

Timp p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate 90”-150” 220”


HOWEL de sodium
vacutainer cu capac rosu sau
portocaliu

II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.11.2012


Starea la externare: ameliorate.

- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea


stanga, pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj,
cu tulburari de deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii
confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei. I s-au
administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea

99
generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este
externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:

R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min


Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg
Puls in limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte
suficiente despre boala si tratament.

Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.

100
CAPITOLUL AL III LEA

CONCLUZII

101
CONCLUZII

102
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare
brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta),
frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte
sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga).
Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC
este o boala grava, cu urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a
organismului; este o boala chiar cauzatoare de moarte.
In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC
COLENTINA BUCURESTI, impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o
atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si
profesionalism ingrijirile.
In lucrare am prezentat trei dintre ele :
- R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al
membrelor de partea dreapta; a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic
cardiogen stang, hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de spitalizare, in
timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate,
starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul
administrat (anticoagulante, diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu
stare ameliorata urmand tratament ambulator.
- S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic
VB; la internare prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea
starii de constienta. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si
investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost
favorabila.
- P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic,
hemiplegie stanga, HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii
de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase,
diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit, raspunzand
pozitiv la tratamentul administrat. La externare, starea ei de sanatate este
ameliorata si va urma tratament ambulator.

103
Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de
a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate, catre asistenta
medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si
de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca fiind lucruri
firesti.

,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e ...... nimic.”

104
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI

CAZUL A CAZUL B CAZUL C


NUME,PRENUME NUME,PRENUME : NUME,PRENUME : P.V.
: R.M. S.I. VARSTA:74 ani
VARSTA : 74 ani VARSTA:55 ani STAREA CIVILA:
OCUPATIA : STARE CIVILA: vaduva
pensionara casatorita OCUPATIA:pensionara
STARE CIVILA : OCUPATIA: casnica DOMICILIUL:rural
casatorita DOMICILIUL: rural
DOMICILIUL:
rural
MOTIVELE MOTIVELE MOTIVELE
INTERNARII : INTERNARII : INTERNARII :
Deficit motor al -cefalee -deficit motor hemicorp
membrelor de partea -ameteli stang
dreapta. -deviere spre stanga
-pierderea starii de
constienta

DATA DATA DATA INTERNARII


INTERNARII : INTERNARII : :
26.10.2012, ora 8.10.2012 ora 24.10.2012 ora 14:15
10:00 13:50

DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC MEDICAL


MEDICAL LA MEDICAL LA LA INTERNARE:
INTERNARE: INTERNARE:
AVC cardioembolic AVC hemoragic,hemiplegie
carotidian stang; AVC ischemic VB stanga , HTA
hemipareza dreapta.
PROBLEME DE DEPENDENTA

PROBLEM
PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE

-dificultate de a elimina
-vulnerabilitate fata de pericole
-alterarea circulatiei -comunicare ineficienta la nivel m
-alterarea mobilitatii
-deficit de autoingrijire
-anxietate
-carente de igiena
-deficit de cunostinte
-disconfort -incapaci
-risc de accidente ( caderi, loviri ) -comunic

-alimentatie inadecvata -p

-eliminare inadecvata -d

-comunicare ineficienta la nivel

INTERVENTII ZILNICE

106
OBIECTIVE SPECIFICE
OBIECTIVE COMUNE

-sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in -sa efectueze m


aprximativ 3 zile inferior si superi
-sa efectueze miscari active cu membrele -sa nu prezinte
paralizate ;sa se deplaseze cativa pasi in termen -sa prezinte dim
de 3-4 zile -sa redobandeas
-sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in fiziologice
decurs de 7 zile -sa-si recapete in
-sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii
pe perioada spitalizarii
-sa poata depasi carentele de igiena partial -sa se poata deplasa singura
-sa capete cunostinte despre boala ,regim de -sa fie alimentata conform ne
viata ,pentru a preveni un nou accident vascular -sa-si recapete increderea in
-sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata -sa foloseasca mijloace de comun
spitalizarii.

-sa efectueze miscari activ


-sa prezinte diminuarea ep
-sa redobandeasca partial
-sa accepte modificarea im

107
INTERVENTII AUTONOME SI INTERVENTII AUTONOME SI INTERVEN
DELEGATE PACIENTA:R.M. DELEGATE DELEGATE
-mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din
decubit dorsal in decubit lateral PACIENTA:S.I. PACIENTA
stang si drept; solicit pacientei -redau increderea pacientei ca starea -mobilizez
cooperarea la schimbarea de de pierdere a echilibrului este o stare decubit d
pozitie ;efectuez miscari passive, prin trecatoare; insotesc pacienta la si stang ;
miscari de flexie, extensie si rotire de baie ; identific capacitatea si limitele la fiecare
3 ori/zi cate 5 minute; invat pacienta fizice ale pacientei efectuez
sa-si mobilizeze mana dreapta cu -constientizez pacienta de importanta de flexie ,
ajutorul mainii stangi si necesitatea respectarii regimului cate 5 m
-dupa baie, pudrez si masez zonele alimentar mobilizeze
predispose la escare cu pudra de talc -creez un climat de intelegere, mainii dre
-ii explic care este cauza retentiei de empatie --ii explic
urina si necesitatea efectuarii -favorizez vizita membrilor familiei incontinen
sondajului vezical , pe care il -cercetez posibilitatile de comunicare situatie r
efectuez la indicatia medicului ale pacientei; formulez intrebari simple necesitate
-urmaresc diureza zilnica la care raspunsul sa fie da sau nu, vezical , p
-prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i apoi propozitii simple. indicatia m
cunosc sentimentele; ii acord atentia -ii explic p
cuvenita;ma ingrijesc ajut pacienta sa se bine , voin
adapteze la noul rol, sa realizeze o pentru a d
perceptie justa a realitatii

108
RECOMANDARI LA RECOMANDARI LA EXTERNARE RECO
EXTERNARE PACIENTA:S.I. EXTER
PACIENTA:R.M. -regim desodat , sarac in grasimi PACIE
-control medical periodic animale -regim
-contol medical de specialitate la 1 -control transaminaze grasim
luna de la externare -contol medical de specialitate -conto
-regim alimentar hiposodat, sarac in -control medical dupa 1 luna de la la 1 lu
grasimi animale externare -contro
-a se evita situatiile cu risc -a se evita situatiile cu risc medicu
( inaltime, sofat , inot , tensiune -a se evita consumul de alcool , cafea , -renun
electrica ) cola. cola
-a se evita consumul de cafea, alcool, -evitare
cola.

109
ANEXE

110
TRATAMENT ADMINISTRAT PACIENTEI : P.V.

Denumire Forma de Actiune Doza Doza


Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila asmatic
Saci PVC
-250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 Psihostimulant 4 tablete / zi 1 tableta
ml Combate
In perfuzie astenia
,surmenaj
psihic,ATS
cerebrala
PREDUCTAL Tablet – 75 Previne 1 tableta / zi 1 tableta -
mg crizele de 35 mg
Per os angina
pectoral in
actiune cu
alte
medicamente

111
FUROSEMID Fiole Diuretica 1 fiola / zi 1 fiola
Perfuzie - i. v. Creste
eliminarea de
sare
Effect rapid
SER Flacon -500 Combate 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC ml deshidratatrea
Perfuzie Aport de
-intravenos NaCl
ENAP Fiole hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola – 5
Perfuzie – i. v. ml
NITROPECTOR capsule antianginos 1 capsule / 1 capsule
zi
VITAMINA K fiole Antihemoragic 2 fiole / zi
prin 1 fiole
favorizarea
formarii de
protombina
metoprolol Tablet 2 tablete / zi 1 tablete
Per os
DIGOXIN tablete Tonicardiac 1 tablete / zi 1 tablete
cu actiune
rapida si de
scurta durata

112
Tratament administrat pacientei S.I.:

Denumire Forma de Actiune Doza Doza


Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic 125 ml / zi 250 ml
perfuzabila asmatic
Saci PVC
-250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
ml Combate
In perfuzie astenia
,surmenaj
psihic,ATS
cerebrala
ASPENTER Tablet – 75 mg Antitrombotic 2 tablete / zi 1 tableta
Per os Antiagregant
plachetar
FUROSEMID Tablet Diuretica 1 tablete / zi 1 tableta
Per os Creste
eliminarea de
sare
Effect rapid
SER Flacon -500 Combate 1000 ml/ zi 500 ml
FIZIOLOGIC ml deshidratatrea
Perfuzie Aport de
-intravenos NaCl
ENAP Tablet – 5 mg Hipotensor 1 tablete / 1 tablete
seara

113
Algocalmin Fiole - Analgesic 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml
intramuscular Antipiretic
Antispastic
antiinflamator

Tratament administrat pacientei R.M.:

Denumire Forma de Actiune Doza Doza


Medicament Administrare Zilnica Unica
MANITOL Solutie Diuretic 125 ml / 250 ml
perfuzabila asmatic zi
Saci PVC
-250 ml
PIRACETAM Fiole -20% -5 Psihostimulant 2 fiole / zi 1 fiola
ml Combate
In perfuzie astenia,
surmenaj

114
psihic, ATS
cerebrala
CLEXAN Seringa Pa Antitrombotic 1 seinga / 1 seringa
subcutanat zi
TROMBOSTOP Tablet – 2 mg antitrombotic 1 tableta / 1 tableta
zi
SER FIZIOLOGIC Flacon -500 Combate 1000 ml/ 500 ml
ml deshidratatrea zi
Perfuzie Aport de
-intravenos NaCl
METOCLOPRAMID Tablete Antiemetic 1 1 tableta
Favorizeaza tableta /
peristaltismul zi
Grabeste
golirea
stomacului
NITROPECTOR capsule antianginos 1 1 capsule
capsule /
zi
Fiole - Analgezic 2 fiole / zi
ALGOCALMIN intramuscular Antipyretic 1 fiola – 2
Antispastic ml
Antiinflamator

DIGOXIN tablete Tonicardiac 1 tablete / 1 tablete


cu actiune zi
rapida si de
scurta durata

115
PUNCTIA VENOASA

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr – o vena


prin intermediul unui ac de punctie .
Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator :
biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice.
Scop terapeutic:
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei
intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut, hipertensiune arterial

116
LOCUL PUNCTIEI
-venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor
-venele antebratului
-nenele de pe fata dorsal a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleinare interne
-venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic )

PREGATIREA PUNCTIEI
MATERIALE
-de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului, musama, aleza
-pentu dezinfectia tegumentului tip I
-instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10 mm( in functie de scop ), seringi de capacitate ( in functie de scop ),
pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate,
cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita
renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei )
PACIENTUL
-pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului:
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru
persoana care executa punctia ( decubit dorsal )
-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu
impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului
-se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima
-se dezinfecteaza tegumentele

117
-se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei,
strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel
turgescente

EXECUTIA PUNCTIEI
Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav:
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in
mana dreapta, intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica
( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta
elastic, pana cand inainteaza in gol
-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa
-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie
-in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din
polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului si a pumnului
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere
a acului si se retrage brusc acul
-se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie
vertical
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
-se face toaleta locala a tegumentului
-se schimba lenjeria daca este murdara

118
-se asigura o pozitie comoda in pat
-se supravegheaza pacientul
PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA
LABORATOR
-se face imediat
ACCIDENTE
Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul
si se comprima locul punctiei 1- 3 minute
Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul
venei
Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in
decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.

EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI


(OFTALMOSCOPIA)
Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul
oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin
oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului
optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene .
Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este
necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila
1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30
minute inainte de examinare.
Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este
contraindicate in glaucom .
MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI
Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ;
pregatirea bolnavului este comuna pentru ambele examinari .
Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

119
Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare ,
renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli
neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )
Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se
face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 ,
8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt
construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri
cerebrale :
-ALFA =8 12 c/ s
-BETA =14 – 30 c/s
-TETA = 4 – 7 c/s
-DELTA = 0,5 – 3 c/s
E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al
infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare ,
tumori cerebrale .
Pregatirea pacientului :
-3 zile inainte este interzisa medicatia
-scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul )
-se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca
-se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ;
electrozii sunt atasati pe cap
-pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii
inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular
modifica rezultatul
-copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma

120
Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce
rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza
prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat
de mult din fiecare tip de activitate neuronala (potentiale de actiune, potentiale
sinaptice, etc.) contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor inregistrate
reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod
normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. Electrozii de inregistrare pot
fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se inregistreaza o
electrocorticograma, amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV.
Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei
craniene.

Tipuri de unde
O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm
dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura
1).Amplitudinea reflecta nr. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de
activiate al fiecarui neuron.

Figura1. Exemplu de inregistrare EEG normala.

Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica


amplitudine; cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina
undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa
functioneze sincron. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri)
cerebrale:

121
1. Undele alfa
Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 μV si frecventa medie,
8-13 Hz (cicli pe secunda). In mod normal, amplitudinea lor creste si
descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). Se presupune ca
aceste unde reflecta

Figura 2. Unde alfa; observati forma de fus


determinata de cresterea si descresterea ritmica a
amplitudinii acestor unde.

activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. De cele


mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Sub influenta
activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie
de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Acelasi
fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale, a unei stari
emotive, etc.

2. Undele beta
Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30
μV (figura 3). Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte
nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali.
Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal
anterior.

122
Figura 3. Unde beta

3. Undele teta
Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV
(figura 4). Desi sunt normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de
veghe este considerata anormala.

Figura 4. Unde teta

4. Undele delta
Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de
maximum 4 Hz. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor
de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat.
Prezenta undelor delta la adulti, in stare de veghe semnifica existenta unor
lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie, neexistand
practic zone corticale de maxma incidenta.

5. Undele gamma
Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). Acestea se inregistreaza
pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca
de exemplu: perceptia, rezolvarea unor probleme complicate, teama,
constiinta, etc.

Semnificatia clinica a EEG


Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta
modificari cerebrale normale (induse de varsta, diferiti stimuli) sau
patologice. EEG este

123
Figura 5. Undele gamma

folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni


cerebrale. Deasemenea, este un test util pentru a diagnostica hemoragii
craniene (hematoame), crize de epilepsie, tumori, infectii, boli
degenerative sau metabolice, dereglari ale somnului.
In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EEG
se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor, deoarece
hematomul impinge cortxul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de
semnale electrice si electrozii de inregistrare.
In cazul crizelor de epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o
sincronizare puternica, la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda.
Neuronii functioneaza asadar, sincron iar caile motoare care pleaca din
cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice
contractii (convulsii).
EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. Undele
cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a
cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a
mortii cerebrale.

Exemple trasee patologice EEG

124
Figura 6. EEG in timpul somnului non-REM la copii.
Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde
epileptice

Figura 7. Pacient in coma, 16 ani, cu sindrom Reye.

125
Figura 8. EEG pacient, 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Se observa
descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde

Electrooculograma

Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-


retinal determinate de miscarile globilor oculari. Miscarile ochilor pot fi
inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica,
corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Se formeaza
astfel un potential de dipol, determinat de proprietatile diferite ale membranelor
si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. Acest potential
poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV, cu o
valoare medie in jur de 100 μV. Cand electrozii de culegere sunt plasati in
apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-
retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de
electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se
indeparteaza de electrosul pozitiv. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale
electrice, sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei.

126
Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru
diagnosticul a diverse disfunctii oculare. Una dintre acestea o reprezinta
nistagmus-ul. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara, neuniforma a ochilor
care se poate produce in orice directie: orizontal, vertical, oblic sau rotator. De
exemplu in cazul unui nistagmus orizontal, ochii se misca incet spre dreapta si
apoi revin rapid spre stanga. Directia miscarii rapide determina directia in care
se produce nistagmus, astfel, in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus
spre stanga. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei
stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei
modificari de pozitie a corpului).

Figura 9. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma


miscarii orizontale a ochilor.

Alte metode de investigare a creierului

CAT (computerized axial tomography)

127
Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute
cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Se utilizeaza pentru
investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Este o metoda
clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin
cerebral (masura a activitatii cerebrale).

PET (Positron Emission Tomography)


Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier,
ca masura a activitatii neuronale, dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate
mica de glucoza radioactiva. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active
consuma mai multa glucoza pentru a-si asigura necesarul de energie, se pot
identifica prin masurarea radioactivitatii, zonele active din creier. In acest fel se
pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. PET este una dintre
cele mai populare metode de imagistica.

MRI (magnetic resonance imaging)


Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor
atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic, obtinandu-se
astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier.

MEG (magnetoencephalography)
Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului.
Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier
ca urmare a activitatii cerebrale. Este cea mai avansata tehnologie de acest tip
dar si cea mai scumpa.

ANGIOGRAFIA CEREBRALA
- Arteriografia cerebral :
- este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral
; usual , vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida ,

128
vasele cerebrale sau femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci
cand se fac filmele .
Pregatirea pacientului :
-sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ;
durata 2 – 3 ore
-anestezia locala la locul punctiei
Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin
5 minute . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual
hematom . In cazul folosirii carotidei , se verifica eventual aparitie a
dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste
presiunea intracraniana .

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe


provocate.
Semne spontane
Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi
orizontala, pe verticala sau rotatorie)
Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in
pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari
functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie.
Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de
corp si picioarele apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati :
pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza in dreapta sau deviaza in
stanga.
Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si
supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie
indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul, in loc sa urmeze o linie
dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie.

129
Semne provocate
Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se
urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)
Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste
cu 10 turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata
nistagmusului, care in mod normal este de 10-20 secunde)
Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si
decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos,
in cazul unei fistule labirintice.
Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi
electrozi inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt
tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol la altul, la un individ
normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.

130
131
INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE
NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA
BUCURESTI PE O
PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 )

ARGUMENT :
a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre
organism si mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea
tuturor tesuturilor si organelor.
b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale,
pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de
echilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de
sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare.

SCOP :
Culegerea datelor ( varsta, sex, nationalitate, stare civila, domeniul de
activitate, bolile insotitoare, antecedente heredo-colaterale, domiciliul)

132
motivele internarii, stabilirea formelor de AVC.

RESURSE UMANE :
Salonul nr. 1 si nr. 2, sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC
COLENTINA BUCURESTI; 12 pacienti diagnosticati cu AVC.

METODA :
- Studiul documentelor –
Documentul este un obiect, un text ce ofera o informatie; mai poate reprezenta
un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt, un drept, o obligatie.
Documentele pot fi : scrise, statistice, iconografice, foto, fonice, verbale. Dintre
documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului.
Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in
informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate, data
si ora internarii, tratamentul administrat, evolutia zilnica a pacientului in urma
tratamentului medical.
Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite
motive, in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie, dizartrie.

REZULTATE :
Varsta :
50 - 65 ani - 2 femei, 2 barbati;
65 – 80 ani - 4 femei, 4 barbati;
Sex :
6 femei, 6 barbati
Nationalitate :
Romana : 12 pacienti
Stare civila :
Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei, 5 barbati

133
Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei, 1 barbat.

DOMENIUL DE ACTIVITATE :
Domeniul sanitar : 2 paciente (1 - medic de familie, 1- infirmiera)
Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati)
Contabilitate : 1 pacient
Pensionari : 3 pacienti

BOLI INSOTITOARE :
HTA : 2 pacienti
HTA + obezitate : 2 paciente
HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei, 4 barbati

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :
mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei, 4 barbati )

DOMICILIUL :
urban – 6 pacienti ( 2 femei, 4 barbati )
rural – 6 pacienti ( 4 femei, 2 barbati )

MOTIVELE INTERNARII :
La internare pacientii prezentau :
 vertij, tulburari de mers si echilibru, tulburari de coordonare a miscarilor :
5 pacienti ( 2 femei, 3 barbati )
 tulburari de vedere, afazie, hemiplegie, tulburari de sensibilitate : 2
pacienti ( 1 femeie, 1 barbat )
 hemiplegie ( faciala, crurala, brahiala ), somnolenta si stare comatoasa,
tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta
 cefalee, ameteli, varsaturi, coma insotita de tulburari vegetative (respiratie
si circulatie), incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei, 1 barbat)

134
 tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, tuburari
sfincteriene : 1 pacient.

STABILIREA FORMELOR DE AVC :


AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei, 3 barbati)
 AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie, 1 barbat)
 AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta
 AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie, 2 barbati)
 AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient.

FACTORI DETERMINANTI :
HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si
de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice,
insolatie, variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica, etc.

DISCUTII :
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular,
problemele pacientilor sunt :
- alterarea mobil;itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial,
diminuarea fortei musculare;
- alterarea comunicarii verbale;
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
- alterarea conceptiei despre sine;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- riscul alterarii tegumentelor;
- risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).

CONCLUZI :
1. In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita, am
concluzionat urmatoarele :
135
- 4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei, 2 barbati cu varste
cuprinse intre 50-65 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura,
contabilitate;
- 3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati;
- ceilalti 5 pacienti ( 4 femei, 1 barbat ) continua tratamentul
medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale.
2. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat
la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic
constituit ( infarct cerebral ). In functie de vasul afectat, deci de nivel
circulator de la care nu mai trece sangele, simptomatologia este
caracteristica.
3. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza
sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine
LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR
pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida spre deces.
AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza;
reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate
crescuta, iar pentru supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii,
tulburari psihice.

136
BIBLIOGAFIE

1. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare


nevoilor fundamentale vol.I.; (coordinator Lucreţia TITIRCĂ),Editura
Viaţa medicala românească, Bucuresti, 2002
2. Ion CRISTEA, Marin CIOBANU; Ghid de anestezie/terapie intensivă.
Editura Medicală, Bucureşti 2013
3. Lucreţia TITIRCĂ; Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.Editura
Medicală, Bucureşti, 2004
4. Constantin POPA; Neurologie. Editura Naţional Bucureşti, 2002
5. Corneliu BORUNEL. Manual de medicină internă pentru cădere medii.
Editura All Bucuresti, 2000
6. Gheorghe VUZITAS, Aurelian ANGHELESCU. Neurologie si
psihiatrie, Editura STIINTA SI TEHNICA , BUCURESTI 1996
7. Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar TH.
Niculescu, Radu Carmaciu, Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-
a , Editura CORINT Bucuresti, 2006
8. ROXANA ALBU. Anatomia si fiziologia omului- MANUAL PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Editura CORINT, Bucuresti, 1996
9. Lucretia TITIRCA , TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata
Medicala,Bucuresti, 2006
10.Lucretia TITIRCA, INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR
DE ASISTENTII MEDICALI, Editura Viata Medicala,Bucuresti, 2006

137
11.Lucretia TITIRCA, BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI, Editura Viata
Medicala,Bucuresti, 2006

138