NGRIJIREA BOLNAVULUI CU NEVROZA ASTENIC

COORDONATOR:

CUPRINSUL LUCRRII DE DIPLOM CAPITOLUL I. PREZENTAREA TEORETIC A BOLII............ 4 1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat................4 1.2. Definitie......................................................................................5 1.3. Simptomatologie.................... 6 1.4. Etiologie........................ 7 1.5. Patologie ...................... 8 1.6. Clasificarea si forme clinice.............. 8 1.7. Tratamentul medicamentos............... 9 CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE..................... 11 2.1. Internarea pacientului n spital............ 11

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.......... 12

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati.... 13 2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative...... 14 2.5. Alimentatia bolnavului............... 15 2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului .. 16 2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17 2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune.................... 19 2.9. Educatia pentru sanatate.............. 20 2.10. Externarea bolnavului................ 21 CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL ............ 22 - Cazul nr. 1 - plan de ngrijire ............... 23 - Cazul nr. 2 - plan de ngrijire................24 - Cazul nr. 3 - plan de ngrijire .............. 25 CAPITOLUL IV. ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII................ 34 BIBLIOGRAFIE.....................36

CAPITOLUL I. PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator. Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n: -sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului; -sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea organelor interne. Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofica. Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la gura occipitala CI-pna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o formatiune subtire- filum terminale- pna la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cu filum terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apare constituita, n interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale. Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata n

interior si fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie. Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoia trunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care l leaga de bulb, punte si mizencefal. Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate n partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strns legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia, orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si comportamentul volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizicobiologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi. 1.2. Definitie Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu l poate stapani.. Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile intelectuale. Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om si caracterizeaza n special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa) persistenta.

- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari; - este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central, fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufletesti, boala de care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind trecatoare si vindecabila. 1.3. Simptomatologie Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent. Oboseala sau astenia este simpomul principal. - poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta) - are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie; - astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat. Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare. - astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare nchidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara. Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent. n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta. - este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de oboseala; - ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei verterbrale; - este de obicei diurna si foarte rar nocturna. Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsa constante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii (insomnie de adormire); - n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o senzatie de teama. Tulburari secundare: - tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala intelectuala. Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta (hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie); tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurile propuse (disbulie) ; tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila, ncetosata; tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie; hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsosit de spasmofilie; secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

1.4. Etiologie Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei astenice: factorul psihogen adica tulburarile sufletesti: tulburarile organice factorul somatogen adica corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza; constitutie.

factorul predispozant care tine de ereditate si

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care n general pot mbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile,

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi n special frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare. Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate pot conduce catre o nevroza. Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a provoca n mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la ntretinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza. De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile infectioase si surmenajul. Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti l constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede. 1.5. Patogenie Nevroza astenica este destul de raspandita. Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai frecvent este ntre 25-45 ani. n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura. Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si de aici apar toate semnele clinice. 1.6. Clasificare si forme clinice: n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de neurastenie: - nevroza astenica pura; - nevroza astenica cu elemente anxioase; - nevroza astenica cu elemente depresive;

- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice; - nevroza astenica cu elemente (isterice). Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista: care i depasesc; nevroza de esec- apare la cei care si propun teluri

nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta; nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi; nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme ndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa. 1.7. Tratamentul medicamentos Tratamentul nevrozei astenice presupune: a) munca; tratament igieno-dietetic; tratament medicamentos; tratament balneofizioterapic; psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune: regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus

b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult cu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C. Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se ndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul. Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici). n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.

Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc. La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu succes o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati. Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit (18-24). Tratamentul balnezofizioterapic: Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata la o altitudine medie si nconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic. Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza att intelectului, ct si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde att o latura analitica ct si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase. Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune. Foarte importanta este educatia vointei. Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de a-si ntari sistemul nervos. Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Cta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general persista si multa vreme si este o lupta fara nvingator. Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmarea bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca: - Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata. Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala; - alergie la barbiturice; - insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism Reactii abverse: - oboseala, ameseli; - de toleranta si dependenta;

- supradozare acuta de coma. Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant Contraindicatii: - coma colaps; - alergie la substanta; Reactii adverse: - ameteli; - tulburari de vedere; - astenie fizica si psihica; - hipotensiunea arteriala. n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc. Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni sale. Contraindicatii: -intoleranta la substanta; - psihoze, depresii psihice, miastenie; - prudenta la vrstnici, insuficienta respinratorie; Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza administrata; - injectabil poate apare somnolenta

CAPITOLUL 2 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE 2.1. Internarea pacientului n spital Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatrie cnd acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa decurga la ajutorul oamenilor straini. Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie. Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori. n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii. Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si patologice si de un examen psihologic. Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde: va fi mbaiat si - daca e cazul - deparazitat; hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada internarii.

dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama sau camasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii. O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, l ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara. 2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte important. Bolnavii internati aici sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi ct si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa grija ca prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie. Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca att cerintele de confort ale bolnavului ct si ale personalului de ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori este nevoie. n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul. 2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena. n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este n majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i persoana si pentru cei din jur. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul sa-si spele fata, gtul, membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita. Observarea pozitiei pacientului n pat Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului n pat pentru ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n cazul neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n pat sau n timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc n pat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului. De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza, oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase. Pregatirea patului si accesoriile lui Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat. Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii. 2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia de observatie. Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid de carbon, poate prezenta unele modificari n neurastenie. Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa de aer (dispnee) ceea ce i face sa inspire din cnd n cnd profund uneori sa ofteze. Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar uneori poate exista o adevarata aritmie. Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificari importante n cazul unui bolnav neurastenic. Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse ntre 60-80 batai/minut la un adult sanatos. n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai tare. Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.

n cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala) n cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cteva modificari: diureza neurastenicului nu prezinta modificari; scaunul n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie constipatie, fie diaree; varsaturile n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze evolutia bolii; transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care nsa creeaza doar un usor disconfort; nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele apar nsa mult mai trziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista nainte, poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea nsotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere. Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo - frigiditate, respectiv pseudo - impotenta. 2.5. Alimentatia bolnavului Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult ct acestia sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, nsa, pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales n starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata n legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului 1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul. Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a medicamentelor. 2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele medicamente: Glucoza 5% venoasa; Insulina - 15 UI/ zi; - se administreaza subcutanat; Piracetam - 2 x 1 tableta / zi; - se administreaza per oral; Peritol - 3 x 1 comprimat / zi; - se administreaza per oral; Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi; - se administreaza oral; Vitamina B1 lf - o fiola / zi; - 250 ml x 2/zi; - se administreaza parenteral prin punctie

B6 intramuscular; Vitamina C

lf -

se

administreaza

subcutanat

sau

- o fiola / zi(500 mg); - se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara; - se administreaza oral. 2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice Regulile de baza n aplicarea precautilor universale: o o o considerarea toti pacientii potentiali infectati; considerarea ca sngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV; considera ca acele si alte obiecte folosite n practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n ngrijirea bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice. Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic. n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar. V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor. Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc sterile, aspira n seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira 1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la laborator.

V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati; 4,2 -4,8 mil/mm la femei; hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati; 13+/-2g la 100 ml la femei; leucocite: 4200-8000/mm; trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm. Recoltarea sngelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie venoasa direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml. Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute se decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe reactii, n functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze). Examen de urina Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina. Examenul de laborator furnizeaza: - date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate). - date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate, cilindri, celule epiteliale). - date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina); Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele valorilor normale n cazul neurasteniei. 2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru EKG: - se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emotionali; - se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul cu 10-15 min. nainte de nregistrare; - aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare; - bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Montarea electrozilor: - Montarea electrozilor pe membre rosu - mna dreapta; galben - mna stnga; verde - picior stng; negru - picior drept. - Montarea electrozilor precordiali V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului; V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului; V3- ntre V2 si V3; V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara; axilara V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara stnga;

V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stnga. ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace;

- este ajutat sa se ntoarca n salon. 2.9. Educatie pentru sanatate Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului nconjurator. Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc otimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si n eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale. Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea neuropsihica a bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit, care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade puterea organismului si nrautatii cursul bolii. Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale asistentei psihiatrice de tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipe terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional n legatura cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative. Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de familia, care l ngrijeste. Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins". Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii, psihoprofilaxia si organizarea activitatii att n ce priveste regimul de munca ct si regimul de odihna.

2.10. Externarea bolnavului Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

Capitolul 3 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

Cazul numarul 1 Date fixe Numele si prenumele: D.M. Vrsta: 48 ani Sexul : F Ocupatia: asociata la o societate comerciala Domiciliul : Reghin

Data internarii: 06.04.2008 Data externarii: 22.04.2008 Manifestari de dependenta: - tristete - irascibilitate - inapetenta - neliniste - astenie(slabiciunea starii generale) - fatigabilitate - plns Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu cteva luni datorita programului foarte ncarcat de la locul de munca si a problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plns, inapetenta. Simptomele s-au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care se interneaza. Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive. Problemele pacientei: - stare generala alterata - alterarea somnului - alterarea nutritiei - diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene

Diagnostic de ngrijire 1. Diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene manifestate prin tristete, plns.

Obiective

Interventii

Evaluare

Pacienta sa si -se discuta cu n decurs de cteva zile, n urma interventiilor, recapete interesul bolnava de cte ori pacienta si redobndeste interesul pentru pentru activitati aceasta simte majoritatea activitatilor pe care trebuie sa le faca. cotidiene, sa nu mai nevoia sa o faca. plnga. - este lasata sa-si exprime sentimentele, temerile,de asemenea mesajul transmis bolnavei va fi unul clar. 2. Alterarea - pacienta sa-si - se asigura n urma plimbarilor scurte si dese pe care bolnava starii generale recapete linistea de bolnavei o camera le face prin parc, starea ei psihica revine la manifestata prin care are nevoie. linistita, cu normal, ncepe sa zmbeasca. fatigabilitate, temperatura - reluarea relatiilor optima, care sa astenie. interpersonale. ofere siguranta. - stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati si la sfrsitul lor va fi recompesata cu laude. 3. Alterarea Asigurarea unui - pacienta nu va fi somnului somn corespunzator lasata n timpul datorita din punct de vedere zilei prea mult sa insomniei calitativ si se odihneasca, iar manifestata prin cantitativ. seara se asigura o neliniste, camera linistita irascibiliatea. lipsita de factori nocivi.

Dupa doua, trei saptamni pacienta va fi mai linistita, doarme bine si somnul va fi corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

- ca interventie delegata se administreaza un somn usor. 4. Alterarea Bolnava sa se Se asigura Apetitul pacientei revine la normal, se nutritiei datorita alimenteze normal, alimentatia n alimenteaza si hidrateaza corespunzator. aportului sa fie echilibrata functie de insuficient hidroelectrolitic. preferintele manifestat prin bolnavei si de inapetenta. necesitati, toate pentru a-i stimula apetitul. Daca

Cazul numarul 2 Date fixe Numele si prenumele: D.T Vrsta: 40 ani Sexul : F Ocupatia: vnzatoare Domiciliul : Tg. Mures Data internarii: 22.05.2008 Data externarii: 10.06.2008 Manifestari de dependenta: - tristete - cefalee - inapetenta - neliniste - astenie(slabiciunea starii generale) - fatigabilitate Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu aproximativ un an de cnd i pleaca fratele n strainatate (singurul frate). De cteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se interneaza. Diagnosticul medical: nevroza astenica. Problemele pacientei: - stare generala alterata - alterarea somnului - alterarea nutritiei - deficit de autongrijire

- slabire fizica

Diagnostic de ngrijireFunctii vitale Obiective Interventii de Data Recoltarea Explor. Evaluare Tratament medicam 1. Alterarea starii Pacienta sa fie mai -bolnava este incurajata sa n timp pacienta va fi mai probe biologice si Paracl. linistita mai relaxata. generale discute cu familia despre patalogice linistita, mai T.A Resp Temp Puls relaxata. problemele ei si n aceeasi timp datorita nelinistii, va fi ascultat atent ; irascibilitate 22.05. 37 83 120/ 19 Erintrocite EKG: Electrovit: 1/3 dr/zi manifestata prin cefalee -vor fi nlaturati factorii iritanti; anxietate. 2008 37,1 82 70 20 Vn 4,2-4,8mil/mm nregistrarea Drajeuri contin vit. B 2. Alterarea nutritiei Asigurarea unui aport Se va stimula apetitul bolnavei aPacienta va avea un aport grafica B12,PP manifestata prin 23.05. 36,8 82 n functie 19 asigurarea alimentatiei n alimentar de alimentar suficient si va 125/ Vo 4420.000/ rezultatei inapetenta datorita necesitatile pacientei. functie de preferintele ei. fi - indic.: n fenomenelor reechilibrata tratament aportului insuficient. 37 hidroelectrolitic. 2008 82 70 18 mm bioelectrice din polivitaminice tip B 3.Alterarea somnului Pacienta sa aiba un Se asigura camera linistita, Pacienta va reusi sa cursul unui 24.05. somn 83 125/ 19 Leucocite datorita insomniei de 36,9 odihnitor, linittit lipsita de excitanti cu ciclu cardiac. Insulina : doarma si sa fie odihnita, adormire manifestata corespunzator calitativ temperatura optima sa dispara nelinistea. 2008 Vn 4200prin astenie, neliniste. si cantitativ. 75 aerisita.Bolnavul nu va fi nu reprezinta -flacon de 10 ml sol - lasata n timpul zilei sa doarma si va fi modificari 25.05. 115/ 8000/mm Mod de administrare ndemnata sa faca plimbari lungi. 2008 65 Vo 4800/mm Dormicum : 1tb sea 4.Deficit de auto Pacienta sa se -se va stimula sa se spele, sa se Dupa cteva zile bolnava ngrijire datorata26.05. preocupe, sa se mbrace, sa-si aranjeze parul; ncepe sa se ngrijeasca din 120/ Trombocite Indic.: inductor al so problemelor cu care se ngrijeasca si de nou de aspectul ei si odata va 150-4000000/ confrunta manifestat 2008 aspectul ei exterior. -se Vnschimba lenjeria de corp cu aceasta seintoleranta la s 70 - Ci: obtine si o si de pat de cte ori este nevoie; ameliorare a starii printr-un aspect miastenie; exterior nengrijit. generale. Mm 5. Stabilirea fizica Bolnava sa-si -stimularea bolnavei n n urmaPeritol : 3/1 comp. / tratamentului Vo 350.000/ adinamie manifestata redobndeasca efectuarea unor activitati se va aprox. 2 saptamni starea prin fatigabilitate. interesul pentru stabili un program de activitati pacientei se mbunatateste -indic.: migrena, stim m de bolnava pentru a desfasurarea unor agreate foarte mult si are din nou apetitului, boala seru activitati sa-si preveni plictiseala; pofta de viata. Limfocite CI: glaucom redobndeasca -se previne izolarea prin ncrederea n fortei Vn 20-40% -R. Adv.: somnolent stimularea relatiilor proprii. intrepersonale. Vo 31% Vit. C: 1 f/zi(500mg Hemoglobina

- indic.: trat. scorbut profilaxia, a vitamin

Vn 13+2g% Vo 14g% VSH Vn 2-12 m/g Vo 8mm/h Ex ser. Neg Sumar de urina: - culoarea galben deschis - dens. V. N. 1015-1025 Vo 1017 - ph Vn 5,6-6,4 Vo 6

hipovitaminozei C;

Glucoza : 5% 250 m

Cazul numarul 3 Date fixe Numele si prenumele: R.G Vrsta: 38 ani Sexul: F Ocupatia: confectionera Domiciliul: Tg. Mures Data internarii: 18.04.2008 Data externarii: 06.05.2008 Manifestari de dependenta: - astenie fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de forta) inapetenta irascibilitate insomnie tristete neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete, plns, neliniste, inapetenta, cefalee n momentul cnd e agitata, usoara insomnie. Diagnostic medical: Neurastenie Problemele pacientei: - alterarea starii generale - slabirea fizica, adinamie alterarea somnului alterarea alimentatiei deficit de ngrijire

Diagnostic de ngrijire 1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie.

Obiective

Interventii

Evaluare Dupa cteva zile, n urma plimbarilor, a exercitiilor fizice pe care bolnava le face zilnic, starea ei psihica se mbunatateste vizibil, starea generala este buna.

- bolnava sa-si - bolnava va fi ascultata atent, redobndeasca interesul va fi ndemnata sa-si exprime pentru desfasurarea sentimentele, va fi ncurajata activitatilor. pentru comunicarea cu colegele de salon si familia; - stimularea pacientei n efectuarea unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin laude. 2. Slabirea fizica Bolnava sa-si - stimularea bolnavei n n urma tratamentului n adinamie manifestate redobndeasca interesul efectuarea unor activitati: se va aproximativ doua saptamni prin fatigabilitate. pentru desfasurarea stabili un program de activitati starea pacientei se unor activitati, sa-si agreat de bolnava pentru a mbunatateste foarte mult si redobndeasca preveni plictiseala. are din nou ,,pofta de viata". ncrederea n fortele - se previne izolarea prin proprii. stimularea relatiilor interpersonale. 3. Alterarea nutritiei Asigurarea unui aport Se va stimula apetitul bolnavei n urma interventiilor manifestata prin alimentar n functie de prin alimente oferite n apetitul bolnavei revine la inapetenta. necesitatile bolnavei. cantitati mici si la intervale normal. scurte de timp. 4. Deficit de Bolnava sa se Se va stimula bolnava sa-si Dupa cteva zile pacienta autongrijire ngrijeasca de aspectul faca toaleta, sa se spele, sa se ncepe sa se ngrijeasca din manifestat prin ei exterior. mbrace, sa-si aranjeze parul. nou de aspectul ei aspectul exterior exterior si o data nengrijit. cu acesta se obtine si o ameliorare a starii generale.

Diagnostic de ngrijire 5. Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin oboseala, agitatie.

Obiective Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Interventii - asigurarea microclimatule corespunzator: camera linistita, lipsita de excitati, temperatura optima; - bolnava nu va fi lasata n timpul zilei sa se odihneasca prea mult.

Evaluare n decurs de cteva zile n urma tratamentului somnul bolnavei va fi corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Pacienta sa-si Asigurarea microclimatului Dupa cteva zile recapata recapete linistea corespunzator care sa ofere siguranta:linistea sufleteasca, ncepe sufleteasca de care camera linistita, lipsita de excitati. sa zmbeasca si starea sa are nevoie. generala se mbunatateste foarte mult.

Data

Functii vitale temp Puls 80 82 79 81 82 TA 130/ 80 125/ 70 120/ 70 125/ 80 120/ 75 Re

18.04. 36,7 2008 36,4

Sp 18 Glicemie :

Recoltarea de prod Explor. biologice si patologic Paracl. e EKG:

Tratament medicamentos

Regim alimentar

19 Vn 80-120mg% 20 Vo 95 mg% 19 Colesterol : 19 Vn 1,8-2,80g% Vo 2,10 g% Eritrocite : Vn 4,2 mil/mm Vo 4,3 mil/mm Leucocite : Vn 4200-8000/mm Vo 5000/m Trombocite :

19.04. 36,6 2008 36,6

20.04. 36,5 2008 21.04. 2008 22.04. 2008

Regimul alimentar este nregistrarea unul normal, grafica a Indic: involutie dar mai bogat rezultatei intelectuala(tulb. n legume si fenomenelor de atentie, fructe. bioelectrice memorie) din cursul ntrziere psihica, Bolnava va unui ciclu tulb. de avea mai cardiac. comportament multe mese pe zi, usoare si - nu prezinta CI: insuficienta dese. modificari. renala severa. Pentru un timp R. adev. : se vor suprima ocazional alcoolul, nervozitate, condimentele insomnie, greata, si excesul de dearee. carne sau conserve. Vitamina B1: 1/f/zi SC sau IM -indic.: starii de hipovitaminoza,

Piracitam: 2/1 tb/zi;

Capitolul IV ANALIZA CAZURILOR DE BOAL PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII

"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici ataca nevrozele si n special boala numita "nevroza astenica". n aceasta lucrare am ncercat sa ating ct mai multe teme din aceasta boala, sa le cunosc si sa ncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea. n primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat n primul rnd definitia neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala, fovorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu diferite localizari". M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume oboseala, cefaleea si insomnia. Dar pe lnga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice, tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari endocrine. n ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti raspunzatori pentru aparitia ei: factorul psihogen(tulburari sufletesti) factorul somatogen(tulburari organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu n ultimul rnd surmenajul psihic. Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca n mod direct o nevroza o pot declansa. n ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspndita la barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.

n functi de simptome neurastenia se clasifica astfel: nevroza astenica pura; nevroza astenica cu elemente anxioase; nevroza astenica cu elemente depresive; nevroza astenica cu elemente obsesivofobice; nevroza astenica cu elemente pitiatice, sau : nevroza de esec; nevroza de neadaptare; nevroza de frustrare; nevroza de asteptae, din punct de vedere al cauzelor declansatoare. n ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri: tratament igienico-dietetic; tratament medicamentos; tratament balneofizioterapic; tratament psihoterapeutic. n capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pna la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune" am descris ndatoririle si ngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu neurastenie. Am nceput cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului n pat, urmarirea faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale. n ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta cteva modificari legate de respiratie, uni putnd prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea arteriala este usor scazuta. Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente bogate cu legume si fructe. La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urina. -

Iar n final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor. n capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit n clinica de psihiatrie. Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vrsta cuprinsa 30-48 de ani si care erau internate n clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au facut o nevroza astenica dar care n urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat vindecate sau n stare ameliorata(cazul trei). Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost n primul rnd psihoterapia, discutiile cu pacientele, ntelegerea care le-a ajutat sa si depaseasca, sa si priveasca prin alta prisma problemele cu care se confruntau, ceea ce nseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda "suferinta e o criza din care trebuie sa iesi ct mai rapid, adncimile ei ne racesc spiritul". si ele au nteles acest lucru.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie", Editura medicala Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorari functionale", Editura medicala Carol Mozes: "Tehnica ngrijirii bolnavului"