MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

CURTEA DE ARGEŞ
Nivel 5
Calificarea Asistent medical generalist

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENȚE PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT

2020
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

GLAUCOM
 CUPRINS

Motto…………………………………………………………………………………….pg.4

Argument………………………………………………………………………………..pg.5

Capitolul I-Analizatorul vizual…………….………………………………………….pg.6

Capitolul II-Glaucomul..……….……………………………………………………..pg.9

Capitolul III- Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacenților cu Glaucom….

…………………………………………………………….………….pg.13

Capitolul IV-Cazuri clinice…………………………………………………………….pg.18

Caz nr.1…………………………………………………………………………………pg.18

Anexa nr 1……………………………………………………………………………….pg.27

Caz nr.2…………………………………………………………………………………..pg.28

Anexa nr.2……………………………………………………………………………….pg.36

Caz nr.3……………………………………………………………………………….....pg.37

Anexa nr.3…………………………………………………………………………….....pg.46

Concluzii…........................................................................................................................pg.47

Bibliografie……………………………………………………………………………....pg.48

Anexa nr.4………………………………………………………………………………..pg.49

Anexa nr.5……………………………………………………….………………………..pg.50
 Motto

„ A îngrijii, a asculta, a însoți în vindecarea suferințelor sau în moarte, a reda maximul

de autonomie a fiecărui pacient, al vedea reluându-și o viață activă și a avea mai târziu
vești de la el, este poate cea mai pasionantă, cea mai umană dintre arte „

Virginia Henderson
 ARGUMENT

Asistenta medicală are un rol important în tratarea şi recuperarea bolnavului după Glaucom.;
ea monitorizează funcţiile vitale, asigură administrarea tratamentului, acordă micile îngrijiri
necesare şi susţine pacientul.
Asistenta ajută la prevenirea complicaţiilor şi a morţii subite.
În capitolul II am introdus noţiuni despre Glaucom şi pentru a cunoaşte boala am scris despre
simptomatologia ei cum se face tratamentul, ce investigaţii sunt necesare pentru a o putea
diagnotica şi care sunt factorii etiologici ai acesteia
Am continuat cu capitolul III unde am vorbit despre rolul autonom şi cel delegat al asistentei
în ceea ce priveşte un bolnav cu Glaucom .
În capitolul IV am făcut planuri de îngrijire pentru 3 pacienţi care suferă de această boală, am
expus intervenţiile autonome, cele delegate în ajutarea recuperării pacienţilor.
În final am încheiat cu concluzii personale pe care le-am deprins în urma studierii
Glaucomului.
 CAPITOLUL I

ANALIZATORUL VIZUAL

Anatomia ochiului

Ochii sunt cele mai delicate structuri din organismul uman şi poate cele mai uimitoare.
Ei reprezintă fereastra prin intermediul căreia vedem lumea înconjurătoare, fiind
responsabili de toate informaţiile pe care creierul nostru le primeşte, motiv pentru care
analizatorul vizual este analizatorul pe care ne bazăm cel mai mult. 
Structura ochiului
Globul ocular este organul ce asigură funcţia vizuală, fiind un organ neuro-senzorial,
cu formă sferică. Prezintă o parte anterioară ce este transparentă şi poartă denumirea de
cornee. Globul ocular are un diametru antero-posterior de 21-26 de mm la emetropi, pe când
la hipermetropi axul este mai mic, iar la miopi axul este mai mare.
Structura globului ocular este reprezentată de pereţii globului ocular şi mediile
transparente, refringente. 

Uveea
Prezintă 3 regiuni principale: 
Uveea anterioară sau irisul este localizată între: cornee ce este situată anterior şi
cristalin ce este situat posterior. 
Poate fi comparată cu un diafragm muscular ce prezintă central un orificiu reprezentat
de pupilă. Irisul este alcătuit din 2 feţe (una anterioară şi una posterioară) şi două
circumferinţe (marea şi mica circumferinţă). 
Uveea intermediară sau corpul ciliar 
Este delimitată anterior de către rădăcina irisului şi posterior de către coroidă. Prezintă
o suprafaţă externă în contact direct cu sclera şi o porţiune internă în contact direct cu corpul
vitros.
Uveea posterioară sau coroida 
Este delimitată anterior de ora serrata (porţiune indentată, circumferenţială dintre corpul ciliar
şi retină) şi posterior de orificiul de trecere a nervului optic.
Faţa sa externă intră în raport cu sclera, iar faţa sa internă cu retina.
 Retina
Este delimitată anterior de ora serrata şi posterior de nervul optic. Prezintă: 
 faţă externă ce este în raport cu membrana Bruch; 
 o faţă internă în raport cu corpul vitros. 
Retina prezintă 3 porţiuni: una iriană, una ciliară şi una coroidiană. 
Mediile transparente ale ochiului

Umoarea apoasă
Este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselor ciliare la nivelul camerei
posterioare de unde trece la nivelul camerei anterioare prin intermediul pupilei. De la nivelul
camerei anterioare aceasta este drenată la nivelul reţelei trabeculare în canalul Schlemm.
Aceasta este principala cale de evacuare a umorii apoase denumită şi calea trabeculo-
schlemiană. 

Cristalinul
Este o lentilă biconvexă transparentă şi avasculară ce prezintă o capsulă numită
cristaloidă.
Cristalinul prezintă o capsulă proprie numită cristaloidă şi un nucleu cu structură
epitelio-fibrilară. Zonula Zinn denumită şi ligamentul suspensor al cristalinului are rol
ligamentar. 

Anexele globului ocular

Sunt reprezentate de: 
 pleoape; 
 conjunctivă; 
 aparatul lacrimal; 
 muşchii extraoculari
Fiziologia ochiului

Globul ocular are funcţia unui aparat fotografic când vine vorba de realizarea imaginii.
Diafragmul care stabileşte cantitatea de lumină ce pătrunde este reprezentat de pupilă, iar
filmul fotografic este retina. Ochiul uman este alcătuit din 4 lentile sferice centrate şi
anume: corneea; umoarea apoasă; cristalinul; corpul vitros. Aceste lentile formează dioptrul
ocular. 
De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la
distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia,
fenomenul purtând denumirea de acomodaţie. Acomodaţia apare consecutiv unui stimul ce
este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe
calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la
organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula Zinn-cristalin. 
Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume: 
 dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o
calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase; 
 prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului; 
 tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de
sfericitate. 
 CAPITOLUL II

GLAUCOMUL

Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea

progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de
la ochi la creier. Se produce astfel restrângerea treptată a câmpului vizual dinspre periferie
spre centru și, în final, se poate ajunge la orbire.

Glaucomul reprezintă o cauza importantă de orbire la nivel mondial, vederea reducându-se

treptat, fără indicii sau semnale prealabile, uneori chiar fără simptome. De aceea, după vârstă
de 40 de ani, trebuie făcute examinări periodice.

Este cunoscut faptul că glaucomul are legătură cu presiunea din interiorul ochiului. Cu cât
presiunea intraoculară este mai mare, cu atât crește posibilitatea că nervul optic să fie afectat.
Deși există și tipuri de glaucom fără presiune intraoculară crescută, principalul factor de risc
pentru glaucom este reprezentat de presiunea intraoculară crescută. Nervul optic este format
din aproximativ 1,2 milioane de fibre nervoase. Glaucomul poate afecta la început doar o
parte din aceste fibre provocând apariția unor pete negre în câmpul vizual. Mulți pacienți nu
observă aceste puncte "oarbe" decât atunci când boală este foarte avansată.

Există mai multe tipuri de glaucom ce diferă între ele prin mecanismul de producere,
manifestări clinice și indicații de tratament :

 Glaucomul primitiv cu unghi deschis este cea mai frecvența formă de glaucom, fiind
responsabil de peste 90 % din cazurile de glaucom. De obicei survine odată cu
înaintarea în vârstă, când sistemul de drenaj al umorului apos devine din ce în ce mai
puțîn eficient, crescând astfel presiunea intraoculară. Cele mai multe persoane nu au
simptome sau semnale de alarmă timpurii. Scăderea acuitătii vizuale este remarcată în
fazele avansate sau foarte avansate ale bolii. Acest tip de glaucom se dezvoltă lent și
tăcut, fără durere sau alte simptome, iar uneori este depistat când o mare parte din
fibrele nervului optic sunt distruse, cu pierderea ireversibilă a vederii. În mod obișnuit,
glaucomul cu unghi deschis răspunde bine la medicație, în special în cazul
diagnosticării din vreme și a unui tratament adecvat.
  Glaucomul primitiv cu unghi închis este determinat de o predispoziție anatomică a
globului ocular, ce conduce la obstrucția parțială sau totală a drenajului umorului apos
prin blocarea unghiului de către periferia irisului. Este mult mai rar întâlnit și este
foarte diferit de glaucomul primitiv cu unghi deschis prin aceea că, de regulă,
presiunea intraoculară crește foarte rapid. În atacul de glaucom se produce închiderea
completă a unghiului irido-cornean cu apariția următoarelor semne și simptome:
inrosirea ochiului, pupila semi-dilatată, vedere încețoșată, durere oculară intensă,
cefalee (durere de cap), halouri colorate în jurul luminilor, lăcrimare, fotofobie, stare
de greață și vomă. Atunci când unele din aceste simptome apar, este necesar să va
prezentați, de urgență, la medicul oftalmolog.
 Dacă nu este tratat imediat, atacul de glaucom poate să ducă la orbire !

Alte forme de glaucom primitiv sunt reprezentate de glaucomul cu tensiune normală,

glaucomul congenital. Există și forme de glaucom secundar altor afecțiuni, traumatisme locale
sau apărut că efect advers în urmă unor tratamente.

Cauza care produce glaucomul încă nu este cunoscută. Glaucomul se asociază, de cele mai
multe ori, cu o presiune crescută în ochi. Tensiunea lichidului intraocular reprezintă balanță
între producția și drenarea acestuia. Umorul apos este un lichid transparent produs în
permanentă de către corpul ciliar; el "hrănește" cristalinul, cornea și irisul și este drenat în
sistemul venos.
La un ochi sănătos, acest lichid este produs și eliminat din ochi în proporții aproximativ egale.
Astfel se menține o presiune constanța în interiorul ochiului, numită presiune intraoculară
(PIO). Presiunea intraoculară este considerată normală atunci când valoarea ei este între 10 și
21 mm Hg.
La pacienții cu presiune intraoculară crescută (peste 21 mm Hg), ochiul continuă să producă
umor apos, dar este incapabil să o elimine cu un debit normal. În timp, această presiune
intraoculară crescută poate deteriora nervul optic, ceea ce duce la pierderea treptată a vederii.
Dacă presiunea intraoculară nu scade, se poate ajunge chiar la orbire.
Perturbarea fluxului sangvin la nivelul papilei nervului optic este de asemenea implicată în
patogeneză glaucomului.

S-a ajuns la concluzia că anumite persoane au șanse mari de a face glaucom. Este vorba
despre persoane care :
  au peste 45 ani
 au rude de sânge cu glaucom
 se știu cu presiune intraoculară crescută (hipertensiune intraoculară)
 suferă de diabet zaharat, hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, dureri de cap
de tip migrenă, sindrom Raynaud, au miopie severă sau hipermetropie mare
 rasă neagră

Simptomele glaucomului includ:

 durere severă la nivelul ochiului;

 roșeața a ochiului;
 vedere încețoșată;
 curcubee sau halouri în jurul luminilor;
 durere de cap;
 stări de vomă.

Diagnosticul de glaucom este relativ simplu și nu implică investigații neplăcute pentru

pacient. Din păcate însă, glaucomul nu are simptome specifice decât atunci când vederea este
mult afectată. Astfel, marea majoritate a pacienților sunt diagnosticați în faze avansate ale
bolii când, în ciuda tratamentului corect efectuat, evoluția către orbire este greu de oprit.

Investigațiile necesare pentru diagnosticarea și urmărirea evoluției glaucomului sunt:

 măsurarea presiunii intraoculare

 examinarea și fotografierea papilei nervului optic
 examinarea unghiului de drenaj (este necesară pentru stabilirea tipului de glaucom: cu
unghi închis sau deschis, deoarece modalitățile terapeutice pot fi diferite)
 examinarea câmpului vizual (stabilește în ce măsură este afectată capacitatea
pacientului de a vedea; în mod caracteristic, în glaucom se produce o îngustare a
câmpului vizual dinspre periferie către centru).
 evaluarea stării fibrelor nervoase ale nervului optic (tomografie de nerv optic)
 măsurarea grosimii corneene (pahimetrie)

Din datele rezultate în urmă acestor investigații, medicul poate stabili diagnosticul de
glaucom, tipul acestuia și cât de avansată este boală. Este indicat că orice persoană care a
depășit vârstă de 40 de ani să-și facă anual un control oftalmologic.
Nu există medicamente capabile să vindece glaucomul, în sensul că vederea pierdută prin
glaucom nu poate fi redată. Toate medicamentele utilizate în prezent în tratarea glaucomului
reușesc să oprească sau să întârzie agravarea bolii prevenind astfel apariția orbirii. Ele fac
acest lucru prin scăderea presiunii intraoculare (PIO), indiferent de formă de glaucom, cu
presiune intraoculară crescută sau nu. De aceea, diagnosticarea la timp a bolii, atunci când
vederea nu este mult afectată, este esențială !
Cele mai multe medicamente pentru glaucom se prezintă sub formă de picături pentru ochi.
Este de reținut faptul că glaucomul se poate agrava fără că pacientul să-și dea seama, de aceea
este foarte importantă administrarea zilnică a tratamentului. Tratamentul antiglaucomatos este
scump dar înscrierea la medicul de familie asigura pacientului accesul la medicamente
compensate, știindu-se faptul că majoritatea medicamentelor antiglaucomatoase sunt gratuite.
Dacă picăturile de ochi nu pot reduce suficient presiunea intraoculară, se recurge la
tratamentul laser sau chiar la tratamentul chirurgical. Uneori poate fi necesară aplicarea
picăturilor și după tratamentul cu laser sau chirurgical, pentru reducerea suplimentară a
presiunii intraoculare.

Vizitele periodice la medicul oftalmolog, investigațiile complete și corecte, tratamentul corect

administrat în funcție de caz, efectuat cu seriozitate de către pacient pot preveni efectele
nedorite ale acestei boli.
 CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu Glaucom

Internarea bolnavului

Internarea în spital este un eveniment important în viaţa bolnavului, primul contact al

acestuia cu spitalul este hotărâtor pentru câştigarea încrederii lui, factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborări sincere între bolnav şi personalul sanitar, în vederea recâştigării
sănătăţii celui bolnav. Internarea se face pe baza biletului de internare, cazurile de urgenţă se
internează fără bilet de trimitere.
La internare bolnavul este ajutat de asistentă să se dezbrace, este consultat de medicul
de gardă, datele culese de la bolnav sau aparţinători vor fi trecute în foaia de observaţie.

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor în majoritatea cazurilor este vindecarea. Regimul

terapeutic de vindecare, are scopul de a izola bolnavul de condiţiile negative ale mediului,
care ar putea traumatiza, suprasolicita sau epuiza bolnavul.
Saloanele, coridoarele şi încăperile anexe trebuie astfel mobilate şi amenajate, ca să se
apropie cât mai mult de anturajul obişnuit al bolnavului.
Saloanele să fie cât mai mici, cu 2 – 4 paturi, iar paturile să fie cât mai distanţate
pentru ca bolnavii să nu se deranjeze reciproc. Mobilierul din saloane, trebuie să fie uşor de
curăţat, dar estetic, noptierele şi paturile uşor de spălat şi dezinfectat. 1
Asistenta are obligaţia să-şi petreacă timpul în mijlocul bolnavilor, purtând discuţii
plăcute, în timpul cât nu are alte sarcini.
Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi

Pregătirea patului şi accesoriilor lui

Patul reprezintă pentru fiecare bolnav spitalizat, spaţiul în care-şi petrece majoritatea timpului
şi i se asigură îngrijirea.
Pacientului i se efectuează toaleta regiunii perianale după care se îndepărtează
bazinetul, se acoperă cu capac şi se scoate din salon. Se strâng toate materialele folosite, se
îmbracă pacientul, i se spală mâinile şi se aşează confortabil. La terminarea tehnicii salonul se
1
aeriseşte.
Pentru captarea urinii se servesc urinare din sticlă, metal emailat sau plastic, de forme
diferite pentru bărbaţi şi femei. Se servesc şi se îndepărtează în mod asemănător cu ploştile.
Urinarele sunt amplasate la marginea patului pe suporţi speciali pentru a putea fi la
îndemâna bolnavilor. După utilizare se golesc, se spală cu apă caldă în jet şi săpun şi se
dezinfectează.
Poziţia bolnavului în pat, urmărirea faciesului şi a funcţiilor vegetative

Calităţile, facerea şi schimbarea patului, ca şi utilajele auxiliare au scopul de a asigura

repausul bolnavului, aceasta fiind o măsură elementară în cursul îngrijirilor. 2
Asistenta trebuie să cunoască poziţiile pe care le iau bolnavii în pat, poziţiile în care
aceştia trebuie aduşi cu ocazia unor îngrijiri şi examinări speciale şi de asemenea manoperele
prin care se asigură schimbările de poziţie ale bolnavilor în stare gravă.
În funcţie de starea generală a pacientului şi de afecţiunea sa, poziţia poate fi:
Activă - pacientul se mişcă singur, nu are nevoie de ajutor
Pasivă - pacientul nu poate să-şi schimbe singur poziţia, are nevoie de ajutorul altor
persoane.
Forţată
 pacientul are o postură inadecvată datorită unei afecţiuni
 ca o reacţie de apărare a organismului
 ca o măsură profilactică a organismului
 ca o măsură terapeutică
Urmărirea faciesului
Edemul facial devine din ce în ce mai pronunţat, astfel tot capul poate fi umflat în
întregime (“boala capetelor umflate”). Boala este însoţită de o cefalee rebelă, bolnavii deseori
transpiră abundent.
Urmărirea funcţiilor vegetative
Se vor urmări vărsăturile, care sunt alimentare. La urmărirea vărsăturilor se iau în
considerare frecvenţa vărsăturilor, orarul (matinale, postmatinale, tardive) şi conţinutul
vărsăturilor, cantitatea, culoarea, mirosul. Asistenta medicală va nota vărsăturile în foaia de
temperatură cu un cerc roşu.
Urmărirea funcţiilor vitale

2
 Supravegherea bolnavului prevede urmărirea culorii sclerelor şi a tegumentelor,
pruritul, culoarea şi numărul scaunelor, aportul de lichide, culoarea şi cantitatea urinii,
greutatea corporală, formarea respectiv dispariţia edemelor şi a eventualelor modificări de
comportament.
La bolnavii cu ascită, asistenta medicală trebuie să măsoare zilnic circumferinţa
abdominală. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative constituie o îndatorire esenţiala a
asistentei medicale, aceasta reflectând starea generală a bolnavului în funcţie de acestea şi
impune conduita terapeutică.
În timpul internării asistenta notează în foaia de observaţie T.A., puls, respiraţie,
numărul scaunelor şi diureza, faciesul şi aspectul tegumentelor.
Tensiunea arterială este forţa cu care sângele circulant apasă asupra pereţilor arteriali.
Tensiunea arterială de obicei este crescută datorită simpaticomimeticelor.
Prăbuşirea tensiunii arteriale concomitent cu reducerea pulsului indică starea de şoc.
Pulsul este o expansiune ritmică sincronă cu bătăile inimii şi se percepe când se
comprimă o arteră pe un plan rezistent. Valorile pulsului sunt variabile ca un mecanism de
decompensare a deficitului de oxigenare a ţesutului. Pulsul trebuie să fie bine bătut, regulat.
Respiraţia este o funcţie care asigură eliminarea CO2 şi aportul de O2 către celulele
organismului. Prima etapă este ventilaţia pulmonară care se realizează prin cele două mişcări
ventilatorii de sens opus: inspiraţie şi expiraţie în care volumul cutiei toracice creşte şi
respectiv descreşte.
Asistenta va urmări respiraţia care trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală. De
asemenea se măsoara pulsul pacientului care în mod normal este concomitent cu respiraţia.
Temperatura generatoare de căldură prin dezintegrarea alimetelor energetice. În cazul
unor infecţii microbiene temperatura este crescută şi din cauza transpiraţiei care îl expune pe
bolnav la curenţii de aer este bine să fie măsurată de mai multe ori pe zi.
Alimentaţia bolnavului
Alimentaţia bolnavului poate fi activă, pasivă sau artificială.
Alimentaţia activă se poate realiza în sala de mese sau în salon. Bolnavii se pot servi
singuri, nu necesită ajutor. Bolnavii în stare gravă, imobilizaţi, paralizaţi vor fi alimentaţi de
către asistentă. Bolnavii vor fi aşezaţi în poziţie semişezândă, sau în decubit dorsal cu capul
uşor ridicat şi aplecat spre bărbie, ceea ce uşurează actul de deglutiţie. Alimentele sunt servite
pe tavă şi aşezate în aşa fel încât bolnavul să vadă ce mănâncă. Dieta va fi bogată în multe
calorii, din care glucidele vor predomina, se vor administra lichide în cantitate mare. De
asemenea dieta va fi bogată în hidrocarbonate şi vitamine.
 Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi patologice

La internarea pacientului se reclotează:

Hemograma - se recoltează 2 ml de sânge, prin puncţie venoasă, cu substanţă
anticoagulantă, cu E.D.T.A. sau pe sticluţe heporimate.
Hematocrit - se reco1tează 2 ml sânge pe E.D.T.A. sau prin înţeparea degetului.
Valoarea normală va fi de 4000-100 000/ mm3.
Uree - se recoltează 2 - 5 ml sange prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate.VN
va fi de 0,2 - 0,4 ‰.
Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml sânge + 0,1 gr NaF şi se agită bine
până ce sângele ia o culoare roşie deschisă
VSH – se recoltează 1,6 ml sânge prin puntie venoasă într-o seringă în care am aspirat
înainte de efectuarea recotării 0,4 ml soluţie de citrat de Na 3,8%. VN: 6 – 13 mm/2 h

Educaţia pentru sănătate. Profilaxia bolii

Deşi mulţi medici consideră că nimic nu poate preveni formarea

cataractei, există unele studii promiţătoare efectuate în acest domeniu. De asemenea, există
lucruri care pot fi făcute pentru prevenirea cataractei, sau pentru încetinirea dezvoltării
cataractei, cum ar fi:
 purtarea ochelarilor de soare pentru a bloca razele ultraviolete (UV) dăunătoare ale
luminii solare. S-a demonstrat că o expunere îndelungată contribuie la dezvoltarea
cataractelor.
 consumarea alimentelor care conţin cantităţi mari de antioxidanţi, adică fructe şi
legume. Persoanele care consumă mari cantităţi de legume verzi, cu frunze, precum napii şi
spanacul, care sunt bogate în elementele nutritive luteină şi zeaxantină, prezintă un risc mai
scăzut pentru cataractă.
 verificarea colesterolului. Ar putea exista o legătură între nivelurile ridicate de
colesterol şi cataractă. Unele studii sugerează că utilizarea de statine, o clasă de medicamente
pentru scăderea colesterolului, poate ajuta la prevenirea formării cataractei nucleare.

Externarea pacientului
 Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medic. În legătura cu acesta,
asistenta are o serie de sarcini. Astfel ea va aduna toată documentaţia relativă la bolnav pe
care o va pune la dispoziţia medicului în vederea formulării epicrizei.
Asistenta va fixa împreună cu bolnavul ora plecării. Ea va anunţa cu 2 - 3 zile înainte
de externare familia dacă bolnavul nu poate pleca singur, necesitând ajutor. Asistenta va
aprofunda cu bolnavul indicaţiile primite de la medic şi cuprinse în biletul de ieşire referitoare
la medicamente (doza, reacţii adverse), regimul dietetic dacă este cazul. Va verifica dacă
bolnavul şi-a însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului
prescris la domiciliu şi va insista ca la data indicată să se prezinte neapărat la control. Dacă
este necesar asistenta va ajuta bolnavul să se îmbrace şi să împacheteze.
Înainte de a-şi lua rămas bun, asistenta va verifica dacă bolnavul are biletul de ieşire şi
reţeta prescrisă de medic pentru tratamentul postspitalicesc.

CAPITOLUL IV
Cazul nr. 1
 Culegerea datelor:
 Nume: P
 Prenume: R
Date fixe:
 Vârsta: 66 ani;
 Sex: feminin;
 Înălţime: 1,56 m;
 Greutate: 64 kg;
 Grupa sanguină AII, Rh negativ;
 Naţtionalitate: Română
 Stare civilă: căsătorită;
 Religie: ortodoxă
Date variabile:
 Domiciliu: Curtea de Argeş
 Ocupatia: pensionară;
 Studii: 12 clase
 Echipa de susţinere: familia
Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: fără semnificaţie
Antecedente personale:
 bolile copilăriei
 în 2002 hepatită
 apendicectomie
 operat de cataractă la O.D. în 2014
Comportament faţă de mediu:
 corespunzător
 alcool ocazional
Condiţii de viaţă: corespunzătoare
Diagnostic la internare: Glaucom O. S.
Motivele internării: Operat de glaucom la O.D., în 2014, în prezent se internează pentru
operaţie la O.S. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S. Diagnosticul de certitudine a fost dat
de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie: cataractă presenilă la O. S..
Istoricul bolii: Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de
toate bolile copilăriei.
Examenul funcţional al ochiului

Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = p.l. O.D. = 1/6 cep.

Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. S. = bună O.D. = bună

Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă = prezentă, consensuală.

Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. orizontal, 5 mm. vertical O.D. = 3 mm.

Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 g O.D. = 6/5,5 g

Mobilitate oculară normală.

Manifestări de dependenţă
 scăderea acuităţii vizuale
 anxietatea
 apatie
 risc de accidente
 NEVOIA DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREA
DEFICTARĂ ÎNGRIJIRE
Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi
Frică datorită Pacientul
împărtăşească sentimentele şi temerile, încurajez
intervenţiei manifestă încredere
Pacientul să-şi exprime exprimarea lor şi ascult cu atenţie. Exprimarea lor
chirurgicale şi frică în cadrele medicale
frica şi îngrijorările în ceea contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să
de eşecul posibil de şi aşteaptă
ce priveşte intervenţia identifice sursele de anxietate.
recăpătare a vederii, încrezător reuşita
chirurgicală. Explic că încrederea în sine reduce anxietatea
A evita pericolele manifestată prin intervenţiei
legată de durere şi modificările potenţiale în starea
nelinişte şi teamă. chirurgicale.
de sănătate şi conceptul de sine al pacientului.
Potenţial de Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a
Asigurarea securităţii Pacientul este
atingere a integrităţii pacientului.
pacientului pe toată încrezător în cadrele
fizice datorită Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA,
perioada spitalizării. medicale
deficitului vizual. T, R şi le notez în F.O.
Pacientul să înţeleagă În timpul pregătirilor de îngrijire ajut pacientul să
Anxietate datorită
necesitatea intervenţiei identifice problemele.
intervenţiei Anxietatea
chirurgicale şi să Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie
A evita pericolele chirurgicale, bolnavului este în
manifeste încredere în confidenţială.
manifestată prin limite normale.
asistenta medicală în Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi
teamă şi frică.
timpul operaţiei. Eomergan.
 Colaborez cu pacientul şi familia pentru
întocmirea unui plan în scopul menţinerii unei
activităţi normale;
Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i
Dificultate în alimentele indicate de medic, măsor greutatea şi
Pacientul să înţeleagă
alimentaţie şi calculez bilanţul hidric. Explic bolnavului că este Bolnavul se
A se alimenta şi necesitatea regimuui
hidratare datorită indicat în primele două zile un regim hidric alimentează normal,
hidrata alimentar şi să coopereze
intervenţiei adecvat; nu este deshidratat
la respectarea lui.
chirurgicale Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca
ingestia să se facă cu pai;
Îi explic că un consum adecvat de lichide
favorizează tranzitul intestinal, ceea ce previne
creşterea tensiunii intraoculare
Durere oculară
Ajut pacientul să se relaxeze.
datorită procesului Reducerea durerii în 8 Pacientul nu mai
A evita pericolele Administrez medicaţia prescrisă de medic pentru
inflamator ore. are dureri
calmarea durerilor.
postoperator
 Deficit de Ajut pacientul la activităţile de autoîngrjire atunci
Pacientul se
autoîngrijire datorat Pacientul să fie ajutat la când acesta solicită.
A se îmbrăca îmbracă şi îşi face
intervenţiei îmbrăcare. Îl încurajez să se ajute singur respectând
toaleta singur.
chirurgicale restricţiile impuse de medic.
Menţin curată şi uscată incizia.
Am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu
prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor.
Pacientul să fie Asigur lenjerie curată de pat şi corp.
Pacientul să prezinte
A-şi menţine îngrijit din punct de Folosesc tehnici strict aseptice când schimb Pacientul nu
incizia fără simptome de
tegumentele vedere igienic, până pansamentele în faţa familiei, explicând prezintă semne de
infecţie pe parcursul
integre când va putea să se necesitatea de a fi curat, astfel încât previne infecţie.
spitalizării.
deservească singur complicaţiile.
Instruiesc pacientul şi familia să raporteze
semnele de infecţie, eventual temperatura, dureri
abdominale, puroi în plagă.

Insuficienta
Ajut pacientul şi familia să înveţe ceea ce nu ştiu. Pacientul este
cunoaştere pe
Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial pentru informat şi a învăţat
perioada Pacientul să înţeleagă
A învăţa pacient. ceea ce trebuie să
postoperatorie informaţiile primite
Determin care este cea mai bună metodă de a ştie legat de
datorită lipsei de
învăţa pentru bolnav problema sa.
informare.
 Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi
Pacientul să înţeleagă pacient.
Comunicare Pacientul
importanţa comunicării Explic pacientului că, în primele zile după
A comunica ineficientă, datorită comunică
verbale pe perioada intervenţie, comunicarea este mai redusă.
deficitului vizual corespunzător
spitalizării. Cer familiei ca în perioada de imobilizare la pat,
să fie alături de pacient.

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

FUNCŢII VITALE FUNCŢIILE VEGETATIVE

DATA
TA PULS RESP TEMP OC Scaun Diureză Vărsături
13.02.2018 110/60 64 23 36,8 I 1050 ml/zi 0
14.02.2018 110/65 68 21 37,0 I 1000 ml/zi 0
15.02.2018 110/75 70 25 36,5 I 1200 ml/zi 0
16.02.2018 120/70 68 22 36,7 I 1400 ml/zi 0
17.02.2018 120/70 70 20 36,5 I 1350 ml/zi 0

EXAMENUL DE LABORATOR

Perioada Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

 Hemogramă
Leucocite 4800 / mmc 4000 – 8000 / mmc
Hemoglobină 2 ml sânge venos în eprubetă cu anticoagulant 14,5 g% 13 – 15 g%
Hematocrit 43 % 45 %
Trombocite 38000/mm3 180 – 40000/mm3
Glicemie 2 ml sânge în eprubetă cu anticoagulant 85 mg% 80 – 120 mg%
Uree 5 ml sânge venos 60 mg% 20 – 40 mg%
VSH prin puncţie venoasă se recoltează 1,6 ml sânge 1h = 32 mm 1h=2 - 13mm
13 –
pe 0,4 ml citrat de Na 3,8% 2 h = 60 mm 2h =2 - 17 mm
17.02.2018
Densitate 1015 1003-1025

pH 6,1 5,6 – 6,5

nu există în nu există în urină
Urobilinogen
se recoltează urina de dimineaţă urină
nu există în nu există în urină
Bilirubinurie
urină

Leucocite urinare rare leucocite rare leucocite

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise REGIM ALIMENTAR

 În primele 24 de ore alimentaţia va fi lichidă, iar în următoarele zile de
13 – 17.02.2018 Normocaloric consistenţă moale. După 24 de ore se ridică treptat extremitatea proximală a
patului şi bolnavul va sta în decubit dorsal.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Ederen 1 cp/6 ore Peros
Romergan 2 Ig./zi Peros
Viplex 3 tb/zi Peros
13 – 17.02.2018 Algocalmin 2 f./zi Intramuscular
Xilina 2 pic. Instilaţie
Ampicilină 1 f./zi Instilaţie
Atropină 2% 3 pic./zi Instilaţie
 Concluzii asupra cazului

Pacienta P.R., în vârstă de 66 de ani, ajunsă la spital pentru operaţie la O.S.

Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S.
Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de
oftalmologie: glaucom la O. S.
În urma tratamentului instituit, starea pacientei s-a îmbunătăţit.

S-a externat pe 17-02-2018 cu stare generală bună.

F.T.NR.1
Cazul nr. 2

Culegerea datelor:
 Nume: S
 Prenume: C
Date fixe:
 Vârsta: 54 ani;
 Sex: masculin;
 Înălţime: 1,76 m;
 Greutate: 73 kg;
 Grupa sanguină OI, Rh negativ;
 Naţionalitate: Română
 Stare civilă: căsătorit;
 Religie: ortodoxă
Date variabile:
 Domiciliu: Curtea de Argeş
 Ocupatia: inginer;
 Studii: facultate
 Echipa de susţinere: familia

Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: tata bolnav cu diabet zaharat
Antecedente personale:
 bolile copilăriei prezente
 internare la psihiatrie
 operaţie de cataractă O.S. - 2012
Comportament faţă de mediu:
 tutun: 10 – 20 ţigări/zi
 alcool: 100 g/zi
 cafea ocazional
Condiţii de viaţă: corespunzătoare
Diagnostic la internare: Glaucom O.D.
Motivul internării: îngustarea câmpului vizual O.D.
 Istoricul bolii: Bolnavul a fost operat de cataractă la O.S., în 2012, în prezent se
internează pentru operaţie la O.D..
Bolnavul acuză că, în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O.D.
Văzând că afecţiunea progresează, a apelat la medicul de specialitate şi se internează
în secţia oftamologie, pentru crioextracţia cristalinului extracapsular.

Manifestări de dependenţă
anxietatea
scăderea acuităţii vizuale O.D.
risc de accidente
apatie
 NEVOIA DIAGNOSTIC DE
DEFICTARĂ ÎNGRIJIRE
Anxietate datorită
intervenţiei chirurgicale,
A evita pericolele
manifestată prin teamă şi
frică.
Lipsa autonomiei în
îngrijirile personale
A fi curat, de a-şi manifestată în prima zi
proteja tegumentele prin: incapacitatea de a se
spăla şi îmbrăca, de a
merge la toaletă
Imposibilitatea de a se
A se îmbrăca,
îmbrăca singur în prima zi
dezbrăca
după operaţie
A se alimenta, Dificultăţi în
hidrata alimentaţie datorită
poziţiei după operaţie
OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREA
Pacientul să înţeleagă În timpul pregătirilor de îngrijire ajut
necesitatea intervenţiei pacientul să identifice problemele.
Anxietatea
chirurgicale şi să Discut cu pacientul şi stabilesc o
bolnavului este în
manifeste încredere în relaţie confidenţială.
limite normale.
asistenta medicală în Administrez medicaţia prescrisă:
timpul operaţiei. Ederen şi Eomergan.
Pacientul să atingă un
Reduc la maximum efortul fizic Familia este
grad maxim de
al pacientului prin deservirea la pat. implicată în îngrijirea
autonomie, în funcţie de
Menţin igiena tegumentară, a pacientului şi cunoaşte
stadiul bolii, familia să
lenjeriei, a cavităţii bucale măsurile de îngrijire
fie implicată în îngrijire
Încurajăm pacientul în a se
Ca pacientul să  nu
îmbrăca şi alegerile pe care le face;
întâmpine greutate în a Pacientul este
ajutor  parţial/total în a se îmbrăca
se îmbrăca, să prezinte echilibrat hemodinamic
dacă mobilitatea este redusă
interes pentru ţinuta sa
Pacientul să consume În primele 24 de ore alimentaţia va fi Pacientul se
suficiente alimente, să lichidă, iar în următoarele zile de alimentează şi
aibă o stare de bine, consistenţă moale. După 24 de ore se hidratează
 ridică treptat extremitatea proximală a
patului şi bolnavul va sta în decubit
dorsal.
Ofer pacientului regimul prescris de
medic: normocaloric, hiposodat.
Aportul alimentelor, ingestia de
lichide în cantitate mare.
Fracţionez necesarul caloric în trei
corespunzător, fără a
mese principale şi două gustări.
fără greţuri prezenta senzaţii de
Aerisesc bine salonul înaintea
greaţă.
fiecărei mese.
Prezint meniul pe o tavă protejată cu
un şeveţel curat.
Ajut pacientul să adopte o poziţie
comodă, cu partea cefalică a patului
ridicată.
Nu insist pentru a consuma întreaga
cantitate de alimente.

A se recreea Dezinteres în a se Să prezinte interes I se vor citi pacientului cărţi, ziare, corespondenţă Pacientul prezintă
recrea pentru nevoile sale interes în a se recrea, a
recreative face mişcare, a
 se plimba
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

FUNCŢII VITALE FUNCŢIILE VEGETATIVE

DATA
TA PULS RESP TEMP OC Scaun Diureză Vărsături
21.02.2018 110/75 70 18 36,9 I 1400 ml/zi 0
22.02.2018 120/60 68 16 37,3 I 1150 ml/zi 0
23.02.2018 120/65 71 19 36,8 I 1100 ml/zi 0
24.02.2018 110/75 72 18 36,5 I 1400 ml/zi 0

EXAMENUL DE LABORATOR

Perioada Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

21–24.02.2018 Hemogramă
Leucocite 5600 / mmc 4000 – 8000 / mmc
Hemoglobină 2 ml sânge venos în eprubetă cu anticoagulant 12,5 g% 13 – 15 g%
Hematocrit 43 % 45 %
Trombocite 25000/mm3 180 – 40000/mm3
Glicemie 2 ml sânge în eprubetă cu anticoagulant 90 mg% 80 – 120 mg%
Uree 5 ml sânge venos 45 mg% 20 – 40 mg%
VSH prin puncţie venoasă se recoltează 1,6 ml sânge 1h = 16 mm 1h=2 - 13mm
 pe 0,4 ml citrat de Na 3,8% 2 h = 21 mm 2h =2 - 17 mm
Densitate 1020 1003-1025

pH 5,8 5,6 – 6,5

nu există în nu există în urină
Urobilinogen
se recoltează urina de dimineaţă urină
nu există în nu există în urină
Bilirubinurie
urină
Leucocite urinare rare leucocite rare leucocite

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise REGIM ALIMENTAR
În primele 24 de ore alimentaţia va fi lichidă, iar în următoarele zile de
21–24.02.2018 Normocaloric consistenţă moale. După 24 de ore se ridică treptat extremitatea proximală a
patului şi bolnava va sta în decubit dorsal.

TRATAMENT MEDICAMENTOS
21–24.02.2018 Ederen 1 cp/6 ore Peros
 Romergan 2 Ig./zi Peros
Viplex 3 tb/zi Peros
Algocalmin 2 f./zi Intramuscular
Diazepam 1 f./zi Intramuscular
Xilina 2 pic. Instilaţie
Ampicilină 1 f./zi Instilaţie
Atropină 2% 3 pic./zi Instilaţie
 Concluzii asupra cazului
Pacientul S.C., în vârstă de 54 de ani, se internează în secţia oftamologie, pentru
operatie, cu diagnosticul Glaucom O.D.
În urma tratamentului instituit, starea pacientului s-a îmbunătăţit.

INTERVENŢII.

-Pregătesc pacientul pentru efectuarea explorărilor clinice şi paraclinice:

-Examene hematologice: hemoleucogramă, VSH

-Examene biochimice: glicemie, uree sanguină, creatinină , colesterol, TGO,

TGP,bilirubinemie.

-Examenul bacteriologic al sputei,

-Examen sumar de urină,

-Radiografie pulmonară,

-Examenul gastroduodenal,

-Ecografie, examen oftalmologic, probe ventilatorii

-Explic pacientului norme  igienico-dietetice pe care trebuie să le respecte şi după externare .

GRAD DE AUTONOMIE.

-Pacientul îşi îndeplineşte singur nevoile fundamentale

-se poate integra socio-profesional.

Pacientului i se recomandă următoarele norme de igienă:

-să se reintegreze în familie şi comunitate,

-să evite factorii de risc:alcool , tutun, mediu poluat,

 să respecte regimul igieno-dietetic.

F.T.NR.2
 Cazul nr. 3

Culegerea datelor:
 Nume: S
 Prenume: A
Date fixe:
 Vârsta: 57 ani;
 Sex: masculin;
 Înălţime: 1,84 m;
 Greutate: 95 kg;
 Grupa sanguină AII, Rh negativ;
 Naţionalitate: Română
 Stare civilă: căsătorit;
 Religie: ortodoxă
Date variabile:
 Domiciliu: Curtea de Argeş
 Ocupaţia: economist;
 Studii: facultate
 Echipa de susţinere: familia

Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: mama decedată
Antecedente personale:
 bolile copilăriei prezente
 apendicectomie
Comportament faţă de mediu:
 tutun: 10 ţigări/zi
Condiţii de viaţă: corespunzătoare
Diagnostic la internare: Glaucom O.D. Glaucom O.S.
Motivul internării: se prezintă la oftalmolog, fiind internat în secţia Oftamologie, în
urma scăderii acuităţii vizuale la ambii ochi.
Bolnavul trăieşte şi munceşte în condiţii bune iar faţă de mediu se comportă normal.
 Istoricul bolii: În ultimele 6 luni, acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării, iar de
aproximativ 2 luni, nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se internează.

Manifestări de dependenţă
scăderea acuităţii vizuale la ambii ochi
risc de accidente
apatie
anxietatea
 NEVOIA DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREA
DEFICTARĂ ÎNGRIJIRE
Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi
Frică datorită împărtăşească sentimentele şi temerile, încurajez Pacientul
intervenţiei exprimarea lor şi ascult cu atenţie. Exprimarea manifestă încredere
Pacientul să-şi exprime
chirurgicale şi frică lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajută să în cadrele medicale
frica şi îngrijorările în
A evita pericolele de eşecul posibil de identifice sursele de anxietate. şi aşteaptă
ceea ce priveşte
recăpătare a vederii, Explic că încrederea în sine reduce anxietatea încrezător reuşita
intervenţia chirurgicală.
manifestată prin legată de durere şi modificările potenţiale în intervenţiei
nelinişte şi teamă. starea de sănătate şi conceptul de sine al chirurgicale.
pacientului.

Imposibilitatea Ca pacientul să nu Încurajăm pacientul în a se îmbrăca şi

Pacientul este
A se îmbrăca, de a se îmbrăca întâmpine greutate în a se alegerile pe care le face; ajutor  parţial/total în a
echilibrat
dezbrăca singur în prima zi îmbrăca, să prezinte se îmbrăca dacă mobilitatea este redusă
hemodinamic
după operaţie interes pentru ţinuta sa

Pacientul nu
Dificultăţi la Administrez la indicaţia medicului
A elimina Evitarea constipaţiei prezintă probleme
eliminare supozitoare de Glicerina
de eliminare

A se alimenta şi Dificultate în Pacientul să înţeleagă Colaborez cu pacientul şi familia pentru Bolnavul se

hidrata alimentaţie şi necesitatea regimuui alimentar şi întocmirea unui plan în scopul menţinerii alimentează normal,
 unei activităţi normale;
Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i
alimentele indicate de medic, măsor
greutatea şi calculez bilanţul hidric. Explic
hidratare datorită bolnavului că este indicat în primele două
intervenţiei să coopereze la respectarea lui. zile un regim hidric adecvat; nu este deshidratat
chirurgicale Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca
ingestia să se facă cu pai;
Îi explic că un consum adecvat de lichide
favorizează tranzitul intestinal, ceea ce
previne creşterea tensiunii intraoculare

Lipsa autonomiei
în îngrijirile
Pacientul să atingă un grad Familia este
personale Reduc la maximum efortul fizic al pacientului
A fi curat, a-şi maxim de autonomie, în implicată în
manifestată în prima prin deservirea la pat.
proteja funcţie de stadiul bolii, îngrijirea pacientului
zi prin: incapacitatea Menţin igiena tegumentară, a lenjeriei, a
tegumentele familia să fie implicată în şi cunoaşte măsurile
de a se spăla şi cavităţii bucale
îngrijire de îngrijire
îmbrăca, de a merge
la toaletă
A învăţa Insuficienta Pacientul să înţeleagă Ajut pacientul şi familia să înveţe ceea ce nu ştiu. Pacientul este
cunoaştere pe informaţiile primite Mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial pentru informat şi a învăţat
perioada ceea ce trebuie să
 postoperatorie pacient.
ştie legat de
datorită lipsei de Determin care este cea mai bună metodă de a
problema sa.
informare. învăţa pentru bolnav
Pacientul prezintă
Dezinteres în a se Să prezinte interes pentru I se vor citi pacientului cărţi, ziare, interes în a se recrea,
A se recreea
recrea nevoile sale recreative corespondenţă a face mişcare, a
se plimba

Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi

Pacientul să înţeleagă pacient.
Comunicare Pacientul
importanţa comunicării Explic pacientului că, în primele zile după
A comunica ineficientă, datorită comunică
verbale pe perioada intervenţie, comunicarea este mai redusă.
deficitului vizual corespunzător
spitalizării. Cer familiei ca în perioada de imobilizare la pat,
să fie alături de pacient.

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

 FUNCŢII VITALE FUNCŢIILE VEGETATIVE
DATA
TA PULS RESP TEMP OC Scaun Diureză Vărsături
5.01.2018 110/80 70 18 36,6 I 850 ml/zi 1
6.01.2018 110/90 75 18 36,8 I 1400 ml/zi 1
7.01.2018 120/75 71 28 36,8 I 1150 ml/zi 1
8.01.2018 110/70 68 19 37 I 1300 ml/zi 0
9.01.2018 100/60 72 19 37,1 I 1250 ml/zi 0

EXAMENUL DE LABORATOR

Perioada Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

Hemogramă
Leucocite 9600 / mmc 4000 – 8000 / mmc
5 – 9.01.2018 Hemoglobină 2 ml sânge venos în eprubetă cu anticoagulant 12,5 g% 13 – 15 g%
Hematocrit 40 % 45 %
Trombocite 25000/mm3 180 – 40000/mm3

Glicemie 2 ml sânge în eprubetă cu anticoagulant 97 mg% 80 – 120 mg%

Uree 5 ml sânge venos 24 mg% 20 – 40 mg%
VSH prin puncţie venoasă se recoltează 1,6 ml sânge 1h = 10 mm 1h=2 - 13mm
 pe 0,4 ml citrat de Na 3,8% 2 h = 20 mm 2h =2 - 17 mm
Densitate 1020 1003-1025

pH 6,0 5,6 – 6,5

nu există în nu există în urină
Urobilinogen
se recoltează urina de dimineaţă urină
nu există în nu există în urină
Bilirubinurie
urină
Leucocite urinare rare leucocite rare leucocite

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise REGIM ALIMENTAR
În primele 24 de ore alimentaţia va fi lichidă, iar în următoarele zile de consistenţă moale.
5 – 9.01.2018 Normocaloric După 24 de ore se ridică treptat extremitatea proximală a patului şi bolnava va sta în decubit
dorsal.

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare
 Ederen 1 cp/6 ore Peros
Romergan 2 Ig./zi Peros
Viplex 3 tb/zi Peros
Algocalmin 2 f./zi Intramuscular
5 – 9.01.2018 Diazepam 1 f./zi Intramuscular
Xilina 2 pic. Instilaţie
Ampicilină 1 f./zi Instilaţie
Atropină 2% 3 pic./zi Instilaţie
Supozitoare de Glicerină Rectal
 Concluzii asupra cazului
Pacientul S.C., în vârstă de 57 de ani, se internează în secţia oftamologie, în urma scăderii
acuităţii vizuale la ambii ochi, cu diagnosticul GLAUCOM O.D. O. S..
În urma tratamentului instituit, starea pacientului s-a îmbunătăţit.
INTERVENŢII.

-Pregătesc pacientul pentru efectuarea explorărilor clinice şi paraclinice:

-Examene hematologice: hemoleucogramă, VSH

-Examene biochimice: glicemie, uree sanguină, creatinină , colesterol, TGO, TGP,bilirubinemie.

-Examenul bacteriologic al sputei,

-Examen sumar de urină,

-Radiografie pulmonară,

-Examenul gastroduodenal,

-Ecografie, examen oftalmologic, probe ventilatorii

-Explic pacientului norme  igienico-dietetice pe care trebuie să le respecte şi după externare .

GRAD DE AUTONOMIE.

-Pacientul îşi îndeplineşte singur nevoile fundamentale

-se poate integra socio-profesional.

Pacientului i se recomandă următoarele norme de igienă:

-să se reintegreze în familie şi comunitate,

-să evite factorii de risc:alcool , tutun, mediu poluat,

 să respecte regimul igieno-dietetic.

F.T.NR.3
 CONCLUZII

Glaucomul este o boală progresivă care durează toată viață și nu se cunoaște nici un tratament
care să-l vindece. Orice pierdere a vederii care s-a produs înainte de diagnosticarea glaucomului
și începerea tratamentului este ireversibilă. Vestea bună este că majoritatea medicamentelor
pentru glaucom sunt eficiente în reducerea PIO, ținând astfel sub control glaucomul.

Este foarte important că pacienții să meargă regulat la control la medicul oftalmolog, astfel încât
presiunea intraoculară și afectarea câmpului vizual să poată fi monitorizate, deoarece glaucomul
se poate agrava fără că pacientul să-și dea seama. De asemenea, este foarte important că
tratamentul prescris să fie urmat consecvent.

În concluzie, glaucomul nu ar trebui să reprezine o problema pentru nimeni, cu tratamentul

corect, orice persoană poate duce o viață normală și activă, fără riscul de a orbi.

Nu există nicio metodă prin care putem preveni glaucomul, însă, diagnosticată și tratată la timp,
boală poate fi controlată iar dumneavoastră va puteți păstra vederea.

Daunele provocate de glaucom sunt permanente și nu pot fi inversate. Însă medicină și chirurgia
stopesc avansarea bolii. Pentru a trata glaucomul, medicul oftalmolog va poate recomandă un
tratement medicamentos. În funcție de gravitate, puteți apela și varianta operațiilor cu laser.
 BIBLIOGRAFIE

Vasile C. “Curs de oftalmologie”
Universitatea Transilvania, Braşov, 2006

Chiseliţă D. “Oftalmologie generală”

Editura Dosoftei, Iaşi, 2007

Mihăilescu M.. “Chirurgie pentru cadre medii”

Editura Medicală, Bucureşti, 2008

Baltă G.: “Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2008

Titircă L.: “Urgenţe medico-chirurgicale”

Editura medicală, Bucureşti, 2008

Titircă L.: „Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale”, Editura

didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005

Titircă L.: “Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale”
Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001
Anexa nr.4
Anexa nr.5