Sunteți pe pagina 1din 38

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ROLUL NURSEI ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CATARACTĂ

COORDONATOR,
DR.:
AS.:

ABSOLVENT:

2018
1
CUPRINS

ARGUMENT …………………………………………………………..............................3
CAPITOLUL I ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL………………………4
1.1. Anatomia ochiului…………………………….…….……..….......................................4
1.2. Fiziologia vederii………………………………………...……......................................7

CAPITOLUL II CATARACTA……………………………………………………..…..8
2.1. Definiţie………………………………………………...................................................8
2.2. Etiologie………………………………………………...................................................8
2.3. Simptomatologie…………………………………….....................................................11
2.4. Diagnostic diferențial…………………….….................................................................11
2.5. Tratament ………..….…................................................................................................13
2.6. Evoluţie, Prognostic.Complicaţii……………................................................................15
2.7. Profilaxie………………………………………………................................................16

CAPITOLUL III Rolul nursei în îngrijirea pacientului cu cataractă............................18

CAPITOLUL IV Cazuri clinice………………………………….....................................20


CAZUL 1…………………………………………………………......................................20
CAZUL 2…………………………………………………………......................................27
CAZUL 3…………………………………………………………......................................32

CONCLUZII……………………………………………………………............................36
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….........................37
ANEXE

2
ARGUMENT

Asistentul medical, participă alături de medic în susţinerea actului medical. Noţiunile


de nursing pe care le deţine îi conferă autoritate, independenţa profesională pe care şi-o
doreşte orice profesionist.
Cadrul medical trebuie să dea dovadă de conştiinciozitate profesională, să fie apropiat
şi comunicativ cu bolnavii, să inspire încredere bolnavului, care să vadă în el de la început
persoana care se interesează de suferinţa lui.
Am ales această temă deoarece importanţa medicală şi socială a cataractei se exprimă
prin faptul că peste 34% din populaţia de peste 60 de ani suferă de această boală oculară.
Consider ca acuitatea vizuala este una din cele mai importante funcţii ale omului – sa-ti pierzi
acest dar înseamnă un mare handicap.
Ca asistent medical mi-ar plăcea sa pot sa ajut oamenii sa fie sănătoşi, să aibe
încredere în ei, să privească viitorul cu ochii proprii dar şi cu cei ai mintii cu încredere şi
speranţă.
Am ales această meserie pentru că este o provocare și îmi amintește în fiecare zi că pot
alina suferința pacienților, atât prin administrarea tratamentului prescris de medic, cât și
printr-o vorbă bună și printr-un zâmbet.
Într-o lume în care existența cotidiană a aintrat într-un sitm amețitor și solicitant
trebuie să învățăm cum să ne păstrăm sănătatea, dar mai ales cum să reacționăm în caz de
îmbolnăvire.
Așadar, asistenta medicală dețiine o poziție foarte importantă în îngrijirea bolnavilor
cu afecțiune renală.
Majoritatea bolilor renale reprezintă urgențe medicale, astfel încât asistenta nu trebuie
să se mulțumescă să cunoască și să aplice anumite tehnici de îngrijire a bolnavului ci trebuie
să cunoască noțiuni teoretice care să îi permită depistarea unui semn precoce, interpretarea
acestuia și dacă este nevoie, chiar intervenția în situațiile în care viața bolnavului depinde de
cunoștințele sale.
Astfel, sper că această lucrare, să îmi fie de mare ajutor în profesie pentru a fi aptă în
orice situație de a interveni la timp.

3
CAPITOLUL I
ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

1.1. ANATOMIA OCHIULUI


Prin ochi primim cele mai multe informaţii despre lumea exterioara. După calculele
unui cercetător 80% din amintirile pe care le păstram sunt înregistrate prin vedere.
Ochiul are rolul de a ne furniza informaţii – sub forma unor imagini colorate – despre
adâncimea, distanţa şi mişcarea obiectelor. Mişcându-l în sus, în jos şi lateral, vedem cea mai
mare parte a mediului care ne înconjoară.
Porţiunea întunecată din centrul ochiului, pupila, reglează cantitatea de lumină primită.
Când lumina este slaba, pupila va fi mai mare, daca se micşorează, va lăsa o cantitate redusa
de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul din
profunzimea globului ocular, retina corespunde filmului fotografic.
Ochiul uman este organul văzului, fiind un organ pereche.
Componentele ochiului sunt: (ANEXA 1, FIGURA 1)
- globul ocular
- organele anexe globului ocular.
Globul ocular este situat în partea anterioara a orbitei, are o forma aproximativ sferica,
raza de curbura fiind de aproximativ 12 mm, iar greutatea este de 6 - 8 g.
El este învelit la exterior de o membrana conjunctiva numita capsula Tenon. Anterior
este protejat de mediul exterior de cele doua pleoape.
Din punct de vedere structural, globul ocular este alcătuit dintr-un perete format la
rândul lui din 3 tunici: externa, mijlocie si interna, dispuse concentric si dintr-o cavitate în
care se găsesc mediile refringente.
1. Tunica externa are 2 componente:
- sclerotica
- corneea.
Sclerotica reprezintă partea posterioara, fiind opaca si mare ca întindere. Ea este
formata din fascicule de fibre colagene, fibre elastice si fibroplaşti. Fata externa a acesteia are
o culoare diferita în funcţie de nivelul de dezvoltare biologica a individului: la copii este
albăstruie, la adulţi alb - sidefie si la bătrâni uşor gălbuie.
La partea posterioară se află o porţiune perforată prin care străbat fibrele nervului optic
si vasele sanguine. Rolul scleroticii este acela de a proteja celelalte componente ale globului
ocular.

4
Corneea, porţiunea anterioară a tunicii externe, este transparentă şi mai bombată decât
sclerotica. Suprafaţa frontală a corneei are raza de curbură de aproximativ 8 mm si grosimea
de 0,8 mm.
2. Tunica mijlocie (vasculara) este alcătuită din:
- coroida
- corpul ciliar
- iris
Coroida este situata în partea posterioara a globului ocular, căptuşind sclerotica. Fiind
bogat vascularizată are rol în nutriţia globului ocular.
Corpul ciliar continua coroida către partea anterioară a globului ocular şi este situată
între ora serrata şi iris. El este constituit din procesele ciliare şi muşchiul ciliar. În procesele
ciliare se formează, prin filtrarea plasmei sanguine, umoarea apoasa, iar muşchiul ciliar are rol
în acomodarea vizuala la distanta.
Irisul este o membrana circulara legata de partea anterioara a corpului ciliar si are în
mijloc un orificiu circular, pupila. Irisul are 3 funcţii:
- reglează fluxul luminos ce ajunge la retină, fiind similar diagramei unui aparat fotografic;
- obturează trecerea radiaţiei optice prin părţile periferice ale cristalinului, reducând aberaţiile;
- determina modificarea intensităţii câmpului de vedere, prin modificarea diametrului pupilei.
3. Tunica interna (retina) reprezintă stratul intern al peretelui globului ocular şi este
detectorul de radiaţie optică al analizatorului optic.
Retina are în componenta 3 regiuni:
- retina optica (vizuala)
- retina ciliara
- retina iridiană
Retina optică ocupa partea posterioară a feţei interne a globului ocular şi se continuă
anterior până la Ora serrata. Pe faţa interioară a retinei optice, în partea ei posterioară, se afla
2 regiuni distincte: Macula lutea(pata galbenă) cu o depresiune centrală - Foveacentralis şi
nervul pupilei optice.
Retina ciliara se întinde de la Ora serrata, pe faţa internă a corpului ciliar. Este
constituită dintr-un strat extern, pigmentar şi altul intern, nepigmentar. Nu are funcţia de
fotodetector.
Retina iridiană înveleşte faţa posterioară a irisului şi este alcătuită dintr-un strat
extern, nepigmentar şi altul intern, pigmentar.
Celulele cu con şi celulele cu bastonaş sunt neuronii cei mai importanţi, care conţin
substanţele fotosensibile şi anume iodopsina şi rodopsina, substanţe care au în compoziţia lor
5
ca element esenţial vitamina A. Conurile sunt aşezate în centrul fundului de ochi în zona
numita macula optica ( pata optică ).
Există două tipuri de celule cu rol de recepţie la nivelul retinei:
– celule cu bastonaşe – sunt celule nervoase modificate, în număr de aproximativ 125
milioane, sunt mai numeroase la periferia retinei optice şi sunt adaptate pentru vederea
nocturnă, în lumina slabă;
– celule cu conuri – sunt celule nervoase modificate, în număr de 6 – 7 milioane şi sunt
adaptate pentru vederea diurnă, în lumină intensă, colorată.
Mediile refringente ale globului ocular constituie un sistem de dioptrii şi sunt
reprezentate prin:
- Cornee
- Cristalin
- umoarea apoasa
- corpul vitros(umoarea sticloasa)
Corneea este primul mediu refringent si poate fi considerata o lentila convex-concava,
distanta focala fixa.
Cristalinul este elastic si perfect transparent. El poate fi considerat o lentila
biconvexa, raza fetei anterioare fiind mai mare decât cea a fetei posterioare. Cristalinul
împreuna cu ligamentul suspensor împarte cavitatea globului ocular într-o cameră posterioară,
în care se afla corpul vitros. Camera anterioară se afla între cristalin si cornee si prin
intermediul irisului este împărţită în doua compartimente care comunica între ele prin pupila.
Umoarea apoasa este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselorciliare la
nivelul camerei posterioare, de unde trece la nivelul camerei anterioareprin intermediul
pupilei. De la nivelul camerei anterioare, aceasta este drenată lanivelul reţelei trabeculare în
canalul Schlemm. Aceasta este principala cale deevacuare a umorii apoase
Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă, omogena si transparenta.
Organele anexe ale globului ocular sunt organele de mişcare şi organele de protecţie.
Organele de mişcare sau muşchii globului ocular sunt în număr de şase. Ele permit atât o
deplasare liniara cât si o deplasare unghiulara a globului ocular. Organele de protecţie sunt:
sprâncenele, pleoapele si aparatul lacrimar.
1.2.FIZIOLOGIA VEDERII
Ochiul uman este alcătuit din 4 lentile sferice centrate, şi anume (corneea,umoarea
apoasă, cristalinul si corpul vitros. Aceste lentile formează dioptrul ocular. De asemenea, una
dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clarla distanţe diverse, acest lucru
putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de
6
acomodare. Acomodarea apareconsecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară
a obiectelor.
Pupila are o mare capacitate adaptivă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şianume(dozează
cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vederede o calitate bună la
variaţii mari ale intensităţii luminoase, prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului,
şi tot prin intermediul miozei sunt reduseconsiderabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate
Vederea cromatică
Retina are ca funcţie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacţii chimice
în semnal electric ce este transmis pe calea optică la centrii nervoşi. Lumina acţionează la
nivelul celulelor cu conuri şi bastonaşe, aceste celule conţin pigment vizual. Când o celulă cu
bastonaş absoarbe un foton, apar o serie de reacţii ce duc în final la activarea rodospinei.
Vederea cromatică este caracteristică celulelor cu conuri dinmaculă, iar perceperea culorilor
apare consecutiv amestecului în diverse proporţii acelor 3 culori fundamentale :verde, roşu,
albastru.

7
CAPITOLUL II
CATARACTA
2.1. DEFINITIE
Cataracta este o afecţiune oftalmologică prin care lentila din interiorul
ochiului( cristalinul) îşi pierde transparenta, având ca rezultat scăderea progresivă a vederii.
Pierderea transparenţei cristalinului se poate însoţi de opacităţi cristaliniene neevolutive, dar
cel mai frecvent de opacităţi evolutive , însoţite de scăderea progresivă a funcţiei vizuale,
până la pierderea ei, dar cu păstrarea senzaţiei şi protecţiei luminoase. Peste 70% dintre
oamenii sănătoşi de peste 65 de ani vor dezvolta aceasta afecţiune. (ANEXA 2, FIGURA 2)
2.2. ETIOLOGIE
Formele clinice de cataractă sunt multiple, în funcţie de etiologie, vârstă(cataracta
putândapărea la orice vârstă), de tipul anatomo - clinic( cristalinul este format din fibre
antero-posterioare dispuse în lamele concentrice, care se organizează într-o porţiune centrală-
nucleu - şi o porţiune periferică, corticală – cortex- limitată de capsulă. Opacifierea unuia
dintre aceste elemente, nucleu sau cortex, implică forme clinice particulare de cataractă.
(ANEXA 3, FIGURA 3)
Din punct de vedere etiologic, cataracta poate fi:
I. Cataracta congenitală: este opacifierea cristalinului chiar de la naştere. Aceasta
este o afecţiune gravă prin posibilitatea reducerii vederii prin ambliopie sau prin complicaţiile
operatorii şi postoperatorii. Unele opacităţi cristaliniene sunt evolutive, cristalinul pierzându-
şi total transparenţa, alte opacităţi putând fi staţionare. Cataracta congenitală se poate asocia
cu alte malformaţii oculare( strabism, nistagmus) în cadrul unor boli ereditare ( când cataracta
se transmite dominant) sau cataracta congenitală se poate produce prin afecţiuni ale mamei în
timpul sarcinii, în cursul lunii 2-3 de gestaţie ( când se formează cristalinul) , în primul rând
rubeola.
Nou născutul sau sugarul este adus de părinţi la medic pentru pupile albe (leukocorie)
mai rar strabism, putându-se evidenţia antecedente patologice ale mamei: rubeola,
toxoplasma.
II. Cataracta dobândită:
Cataracta senilă, presenilă afectează aproximativ 50% din populaţia după 50 de
ani.Cataracta senilă este bilaterală, asimetrică, evoluând cu scăderea progresivă a vederii ( mai
ales pentru distanţă).
Cataracta senilă poate evolua sub 3 forme clinice:
- Cataracta corticală în care opacităţile cristaliniene sunt localizate în straturile externe ale
cristalinului.
8
- Cataracta nucleară este mai rară şi se manifestă la persoane mai în vârstă.
- Cataracta subcapsulară posterioară afectează straturile posterioare ale cristalinului,
central, modificând rapid vederea, mai ales la distanţă.
- Cataracta complicată (de cauză locală): este unilaterală la persoane tinere, evolutivă şi
complică infecţii, inflamaţii sau leziuni degenerative oculare.
- Cataracta patogenică (de cauză generală) survine la pacienţi tineri, este bilaterală, în
cursul sau după o boală generală, intoxicaţii.
- Cataracta diabetică
- Cataracta în tetanie
- Cataracta în mongolism
- Cataracta sindermatotică.
- Cataracta traumatică, afectează tinerii, este unilaterală şi poate fi:
- Cataracta contuzivă – contuzia globului ocular, chiar minimă, poate antrena în câteva zile
forma tipică de cataractă subcapsulară posterioară(în frunză de ferigă).
- Cataracta prin corp străin trebuie, prin radiografie de orbită, identificată prezenţa
intraoculară a acestuia şi extracţia sa.
- Cataracta prin perforare survine în contextul unei plăgi perforante cu sau fără corp străin,
prognosticul depinzând de leziunile asociate.
- Cataracta prin agenţi fizici este rară, în electrocutare, expunere la căldură excesivă, în
câteva profesii ( sudori) prin radiaţii ionizante.
- Cataracta secundară se instalează după extracţia extracapsulară pe resturi de mase
cristaliniene, resturi capsulare, proliferări epiteliale şi membrane inflamatorii organizate în
câmpul pupilar sau după resorbţia spontană a cataractelor traumatice.
Cataracta iatrogenă:
- Cataracta cortizonică după tratamentul local, dar mai ales general şi prelungit cu
corticoizi, se poate dezvolta o cataractă bilaterală de tip cortical posterior.
- Cataracta prin miotice locale în cursul tratamentului glaucomului cu unghi deschis.
- Cataracta în tratamentul citostatic.
2.3. SIMPTOMATOLOGIE
Leucocoria este primul semn clinic care se evidențiază la examenul local al globilor
oculari. Acesta constă în aspectul alb, alb-strălucitor al pupilei.
Alte semne clinice, care pot fi asociate leucocoriei sunt:
- Nistagmus
- Strabism;
- Imposibilitate de fixare a privirii
9
- Mişcări necoordonate ale globilor oculari
- Anomalii de comportament ale sugarului în relaţia cu mediul exterior (absenţa reacţiei la
lumină, lipsa capacităţii de a urmări un obiect).
In cele mai multe cazuri cataracta cauzează anumite tulburări vizuale, dintre care amintim:
- vedere înceţoşata, greoaie, neclara;
- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Condusul maşinii este, de
asemenea, îngreunat datorită disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
- necesitatea schimbării relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
- vedere dubla;
- dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice, datorate tulburărilor vizuale.
Cel mai frecvent se produce o scădere a vederii la distanţă, cu o bună conservare a
vederii de aproape, cu excepţia formelor posterioare unde vederea de aproape se reduce în
acelaşi timp sau înaintea vederii la distanţă.
Este important ca părinţii sa observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor
pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii
oftalmologice.
2.4. DIAGNOSTIOC DIFERENȚIAL
Diagnosticul este uşor şi se bazează pe examenul obiectiv, care arată o opacitate
caracteristică în câmpul pupilar, ce evoluează la o persoană în vârsta, pe un ochi liniştit.
Diagnosticul diferenţial se face cu: -opacităţi corneene, care sunt însă, situate la un nivel
anterior şi nu lasă să se perceapă planurile subadiacente; - exudatul pupilar, care apare în
urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului, care poate determina o culoare alb-gălbuie a
pupilei; - glaucomul cronic simplu, care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale,
poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă: tomometria, cercetarea câmpului vizual şi a
F.O. sunt necesare pentru diagnosticul diferenţial. Confuzia cataractei cu glaucomul cronic
simplu apare datorită faptului că ambele afecţiuni apar la persoane în vârstă şi evoluează prin
scăderea lentă şi progresivă a vederii, fără fenomene inflamatorii.
Pentru stabilirea diagnosticului este necesar examen oftalmologic complet ,
întotdeauna bilateral şi comparativ.
Investigaţii obligatorii:
• Hemoleucograma.
• Glicemia.
• Sumarul urinei.
• Indicii coagulogramei: timpul de sîngerare; timpul de coagulare.
• Electrocardiograma.
10
• Frotiu din cavitatea conjunctivală la pacienţii cu un singur ochi potenţial vizibil, examen
bacteriologic.
Investigaţii recomandabile:
• Indicii coagulogramei: numărul de trombocite, testul protrombinic, timpul de recalcificare
parţial activat.
• Indicii biochimici: creatinina şi ureea serică, bilirubina şi fracţiile ei, enzimele hepatice.
• Ionograma: Na, K, Cl.
Măsurarea acuităţii vizuale se face atât pentru distanţă, cât şi pentru aproape, cataracta
fiind responsabilă de:
- Scăderea progresivă a acuităţii vizuale pe o perioadă lungă - luni sau ani. Ea este variabilă în
funcţie de importanţa şi localizarea opacităţilor.
- Examenul biomicroscopic, înainte şi după dilatarea pupilei, confirmă diagnosticul de
cataractă.
Determinarea acuităţii vizuale
Acuitatea vizuală sau vederea centrală reprezintă aptitudinea ochiului de a percepe
detalii spaţiale. Acestea sunt măsurate prin unghiul sub care sunt văzute. Toate obiectele sunt
văzute sub un unghi format din razele care pleacă din extremităţile obiectului şi se
încrucişează în punctul nodal al ochiului pentru a ajunge pe retină.
Pentru determinarea acuităţii vizuale sunt necesare:
- optotipulsnellen, care este un panou iluminat electric ce conţine 10 rânduri de litere de
mărimi diferite destinate a fi văzute sub un unghi vizual de 5º de la o anumită distanţă. În
dreptul fiecărui rând este precizată distanţa de la care un ochi emetrop le citeşte. Pentru copii
şi analfabeţi literele sunt înlocuite de figuri geometrice sau alte semne;
- trusa cu lentile pentru aprecierea dioptriei de corecţie.;
- ocluzor.
Pregătirea pacientului:
Psihică
- informarea pacientului privind derularea procedurii;
- obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării.
Fizică
- se cercetează acuitatea vizuală a fiecărui ochi în parte, acoperindu-se pe rând cu un ocluzor
şi apoi a ambilor ochi simultan;
- pacientul va fi aşezat în faţă optotipului iluminat electric, pe un scaun, la o distanţă de 5 m;
- acuitatea vizuală se consideră normală, de 1 (5/5) dacă pacientul recunoaşte literele
ultimului rând de la 5 m;
11
- dacă vederea este scăzută, pacientul vede numai rândurile cu litere mai mari, care în mod
normal sunt văzute de la distanţe mai mari; dacă, de exemplu, vede de la 5 m rândul pecare ar
trebui să-l vadă de la 20 m – AV = 5/20 = ¼;
- dacă acuitatea vizuală este mai mică decât 1/50, examinatorul plimbă degetele prin faţa
ochiului, exprimându-se AV prin numărarea degetelor (n.d.) la 1 m, 50 cm sau 20 cm (se
noteazăAVOD = n.d. 1 m);
Îngrijirea pacientului după procedură:
- nu necesită îngrijiri deosebite;
- este ajutat, în caz de acuitate vizuală redusă, să se deplaseze în salon sau până la aparţinător
(când se face ambulatoriu).
2.5. TRATAMENT (ANEXA 4, FIGURA 4)
Intervenţia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata
simptomele cauzate de cataracta. Aceasta constă în îndepărtarea cristalinului (lentila naturala
a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal, cristalinul are rolul de a focaliza
fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la
retina, unde se formeazăimaginea. Cristalinul poate fi înlocuit cu o piesa asemănătoare
artificială, numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact
cu funcţie identica.
Intervenţia chirurgicala nu este necesara decât după câteva luni sau ani de la debutul
bolii. In tot acest timp, pacienţii îşi corectează acest viciu de refracţie cu ajutorul ochelarilor
sau lentilelor de contact speciale.
Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea
normala a simţului vizual.
In unele cazuri, intervenţia chirurgicală în rândul persoanelor cu cataracta este
necesară pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau
degenerescenta maculară. De asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie îndepărtată de un
oftalmolog specializat în tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.
Tratamentul chirurgical este necesar doar în cazul in care tulburările vizuale sunt grave
si influenţează desfăşurarea normală a activităţilor cotidiene.
Pacientul cu cataracta este singurul care decide dacă simptomele bolii sunt suficient de
grave şi afectează viaţa personală în aşa fel încât este necesar tratamentul chirurgical.
Modalităţile de anestezie sunt în funcţie de vârsta pacientului şi de problemele de
patologie generală şi locală ale acestuia.
Intervenţia chirurgicală se poate efectua sub anestezie loco-regională, cu sau fără
potenţare sau sub anestezie generală( copii). Bilanţul preoperator este efectuat pentru a
12
elimina focarele infecţioase locale ( frotiu conjunctival pre- şi la nevoie postoperator,
permeabilitatea căilor lacrimale) şi loco-regional ( dentar şi sinusal). Tratamentul medical cu
preparate cu iod permite uneori stabilizarea cataractei mai mulţi ani.
Tratamentul chirurgical este singurul util în cataractă, există variate tehnici chirurgicale:
Extracţia intracapsulară constă în extracţia în totalitate a cristalinului. Ea se practică
după deschiderea globului ocular la limb, prinderea cristalinului cu crioda şi scoaterea lui.
Această tehnică , folosită aproape 50 de ani, tinde să fie înlocuită cu extracţia extracapsulară.
Extracţia extracapsulară constă în deschiderea anterioară a cristalinului , evacuarea
conţinutului ( nucleu, cortex) cu conservarea capsulei posterioare, care separă camera
posterioară de segmentul posterior. Sunt posibile 2 tehnici: extracţia extracapsulară manuală
unde nucleul este evacuat mecanic după incizie limbică, şi deschiderea capsulară cristaliniană
anterioara şi a doua, facoemulsificarea, unde nucleul este emulsificat prin ultrasunete şi
aspirat prin sondă.
RECOMANDĂRI POST-OPERATORII:
Este interzisa expunerea la praf, vant;
Este interzis inotul (piscina, lac, mare) timp de 30-50 zile;
In primele 2 saptamanidupaoperatie se recomanda ajutor la spalatul pe cap, pentru a nu intra
apa in ochi;
Este interzis machiatul ochilor timp de 4 saptamani;
Este interzis frecatul la ochi (trebuie evitat pentru 3-4 luni);
Sunt interzise traumatismele locale, eforturile fizice intense, mai ales in primele 6-8
săptămâni.
2.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII
Cataracta poate rămâne uşoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea
cazurilor de cataracta nu provoacă tulburări vizuale grave şi astfel nu necesită îndepărtare
chirurgicală.
În unele cazuri, însă, disconfortul vizual exacerbat şi evoluţia cronică pot cauza:
- cataracta severa, cu tulburări vizuale severe care influenţează activităţile cotidiene (şofatul,
cititul, etc.)
- cecitatea este o complicaţie rară. Intervenţia chirurgicală se realizează de obicei înaintea
apariţiei unei complicaţii atât de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Când acesta devine opac în
totalitate, are indicaţie de tratament chirurgical.

13
- cataracta copiilor (juvenila) este rară, însă extrem de severa. În cazul în care cristalinul
opacifiat opreşte lumina către retină, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai
dezvolta normal, cauzând ambliopie (vedere proasta) care persista şi după tratamentul
chirurgical de corectare a cataractei.
Pentru aprecierea prognosticului vizual este necesar examenul acuităţii vizuale prin:
comportamentul vizual, reacţia la ebluisare, reflexul de urmărire a luminii, reflexul fotomotor,
existenţa nistagmusului, semnul Franceschetti(reflex digito-ocular). După 3 ani acuitatea
vizuală poate fi măsurată prin desene.
În lipsa operaţiei, denaturarea avansata a cristalinului poate produce unii produşi toxici
determinând o forma gravă de glaucom (facolitic/facotoxic) manifestată prin înroşirea
accentuata a ochiului şi dureri puternice. Ajuns în acest stadiu ochiul respectiv practic nu mai
poate fi recuperat.
Intraoperator, posibilele complicaţii sunt:
- spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie aşezat cristalinul artificial - se poate rezolva
complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la îndemâna unui chirurg
experimentat) si instrumente speciale.
- atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator - poate fi prevenită
printr-o tehnica adecvată şi folosirea unor substanţe speciale de protecţie a corneei.
- hemoragia coroidiana, extrem de rară în cazul facoemulsificăriiprin microincizie, dar
frecventă în operaţiile de cataracta prin incizii mari, ducând până la posibilitatea unei
hemoragii masive (hemoragia expulzivă), cu consecinţe foarte grave.
Postoperator, pot apărea următoarele complicaţii:
-edem cornean, care de obicei e pasager
- creşterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecătoare - se tratează cu picături şi/sau
tablete
- inflamaţii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de uveite, iridociclite, la
diabetici s.a. - se rezolva printr-un tratament mai prelungit cu antiinflamatorii si midriatice
- dezlipirea de retina, mai precoce sau mai tardiva - de obicei apare la ochi cu miopie, sau in
cazurile de spargere a capsulei posterioare; necesita o noua intervenţie chirurgicala, pentru
alipirea retinei.
- infecţia intraoculara - endoftalmita - cea mai gravă complicaţie a oricărei operaţii
intraoculare, putând duce până la pierderea vederii şi chiar a globului ocular. Din fericire,
daca se respecta anumite reguli de asepsie, este foarte rara. Odată apărută însă, necesita o
intervenţie chirurgicală de urgenţă şi tratament antibiotic masiv.

14
2.7.PROFILAXIE
Deşi mulţi medici consideră că nimic nu poate preveni formarea cataractei, există
unele studii promiţătoare efectuate în acest domeniu. De asemenea, există lucruri pe care
oamenii pot începe să le facă pentru prevenirea cataractei, dacă nu o au deja, sau pentru a
încetini dezvoltarea cataractei, cum ar fi:
- Purtarea ochelarilor de soare pentru a bloca razele ultraviolete (UV) dăunătoare ale luminii
solare. S-a demonstrat că o expunere îndelungată contribuie la dezvoltarea cataractelor.
Recomandat a se căuta eticheta Institutului Naţional American pentru Standarde (ANSI) care
indică faptul că lentilele blochează atât razele UVA, cât şi pe cele UVB.
-Consumarea de alimente care conţin cantităţi mari de antioxidanţi, adică fructe şi legume.
Persoanele care consumă mari cantităţi de legume verzi, cu frunze, precum napii şi spanacul,
care sunt bogate în elementele nutritive luteină şi zeaxantină, prezintă un risc mai scăzut
pentru cataractă.
-Verificarea colesterolul . Ar putea exista o legătură între nivelurile ridicate de colesterol şi
cataractă. Unele studii sugerează că utilizarea de statine, o clasă de medicamente pentru
scăderea colesterolului, poate ajuta la prevenirea formării cataractei nucleare.

15
CAPITOLUL III
ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTĂ

Pacientul trebuie sa duca o viaţă normala, sa se alimenteze normal, sa–si continue


activităţile zilnice normale, până în ziua operaţiei.
Trebuie să-şi ia tratamentul general, pentru alte afecţiuni, în continuare, ca şi când nu
ar urma sa se opereze; acest tratament se ia inclusiv în ziua operaţiei (NU trebuie întrerupt
tratamentul antihipertensiv, sau cel antidiabetic, nici chiar cel anticoagulant). Nici unul din
aceste tratamente nu influenţează operaţia, nici evoluţia postoperatorie, deci nu trebuie
întrerupt.
În ziua operaţiei, mănâncă ceva uşor, poate bea lichide ca într-o zi obişnuită, se
îmbracă cu ceva uşor, care sa nu incomodeze la gat. NU se consuma nici un fel de băuturi
alcoolice în ziua operaţiei ! Doamnelor nu se recomanda părul strâns în coc la spate, care ar
incomoda la poziţia culcat, de pe masa de operaţie, nici bijuterii masive, de asemenea
incomode. Se interzice machiajul ochilor în ziua operaţiei.
Prin stăpânirea perfecta a tehnicii operatorii de către chirurgi, intervenţia pentru
cataracta prin facoemulsificare, cu implant de cristalin artificial foldabil, nu durează mult .
Înainte de operaţie, pacientul e pregătit: e îmbrăcat în echipament steril, se efectuează
consultul medical general şi anamneza generală de către medicul anestezist, toaleta locală
oculară, picături de dilatat pupila, diverse perfuzii-dupăcaz, etc. Ulterior se efectuează
anestezia locală, care constă în instilarea unor picături anestezice ( anestezie topica ). În cazuri
foarte rare, poate fi necesară şi o injecţie cu anestezic, la pleoape. Toate acestea cer timp,
astfel încât, pregătirea preoperatorie, operaţia în sine si urmărirea postoperatorie pot însuma
un timp de doua ore/doua ore şi jumătate.
După intervenţia chirurgicală pacientul are ochiul operat acoperit cu un pansament
steril, pansament pe care îl va ţine până în ziua următoare când se face controlul medical după
intervenţie. De asemenea, asistenta medicală supraveghează funcţiile vitale , administrează
calmante ale durerii, asigură 24 ore regim hidric prin tub de succţiune pentru a evita
masticaţia,supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipaţia.
După intervenţia chirurgicală pacientul va sta cat mai liniştit, poate privi la televizor
cu celalalt ochi (cel operat fiind pansat), si se odihneşte. E de preferat sa nu doarmă pe partea
ochiului operat.
A doua zi dimineaţa, asistenta medicală va da jos pansamentul, si va face toaleta
locala, pregătindu-l astfel pentru controlul efectuat de către medicul care l-a operat. Tot acum

16
va primi protocolul operator cu eticheta cristalinului si instrucţiuni despre regulile pe care
trebuie sa le respecte până la vindecarea operaţiei.
Nu are voie să se apese pe ochi; trebuie să se ferească de traumatisme, chiar minime,
în regiunea oculara.
Nu se spală pe ochiul operat. Se va spăla pe faţa, dar se va ocoli ochiul. Acesta va fi
spălat, daca face secreţie sau urdori, cu un pansament steril înmuiat in ser fiziologic (ambele
se găsesc la farmacii). Cu acesta se vor curata cu blândeţe pleoapele, genele si “coltul”
ochiului, dimineaţa la sculare.
Pacientul se poate spăla pe cap după 2-3 zile de la operaţie, dar cu capul lăsat pe spate,
ca la coafor.
De altfel, toate indicaţiile şi restricţiile sunt valabile pentru aproximativ doua
săptămâni, după care pacientul poate intra încet- încet în viaţa normală.

17
CAPITOLUL IV CAZURI CLINICE
CAZUL CLINIC 1
NUME: S
PRENUME: G
VÂRSTA: 63 ani
SEX: masculin
GREUTATE: 82 kg,
ÎNĂLȚIME: 1,71m
DATA INTERNĂRII: 15.03.2019
DOMICILIUL: Slatina
OCUPAȚIE: pensionar
MOTIVELE INTERNĂRII: anxietate, alterarea starii generale, febră, ameţeli, cefalee,
vedere înceţoşată.
ISTORICUL BOLII: pacientul nu a avut mari probleme de sănătate, a manifestat toate bolile
copilăriei, apendicectomie la vârsta de 38 ani
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Cataracta senilă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-
venerice în familie
ANTECEDENTE PERSONALE: gastrită în urmă cu 3 ani
Semne particulare:
a) alergii: se știe alergic la Penicilina.
b) comportament: fumeaza 5 tigari pe zi, nu consumă alcool.
Situație clinică la internare:
T.A. = 150/80 mm Hg.
P = 88 bătăi/minut.
R = 23 respirații/minut.
T = 38 grade C.
Nevoile afectate sunt
- Nevoia de a evita pericolele
- Nevoia de a se mişca
- Nevoia de a comunica
- Nevoia de a bea şi a mânca

18
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
1.NEVOIA DE Frica datorită Pacientul să Creez un mediu Administrez Pacientul
A EVITA intervenţiei beneficieze de calm, relaxat, ca tratamentul manifestă
PERICOLELE chirurgicale şi un mediu de pacientul să-şi prescris de încredere în
frica de eşecul siguranţă şi împărtăşeascăsent medic: perfuzii, cadrele
posibil odihnă pe imentele şi calmante. medicale şi
derecăpătare a perioada temerile, aşteaptăîncreză
vederii, spitalizării. încurajez tor reuşita
manifestată prin exprimarea lor şi intervenţiei
anxietate ascult cu chirurgicale.
atenţie.Exprimare
a lor contribuie la
relaxarea
pacientului şi
ajută să
identificesursele
de anxietate.
Furnizez
explicaţii clare şi
deschise asupra
îngrijirilor
programate.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE

19
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
2.NEVOIA DE Risc de Pacientul să fie Liniştesc pac. în La indicaţia Durerea este
A SE MIŞCA, accidente , ferit de privinţa evoluţiei medicului ameliorată;-
DE A AVEA căderi accidente. afecţiunii, administrez Funcţiile
O BUNĂ Monitorizez două fiole vitale în
POSTURĂ funcţiile vitale ale Algocalmin limite normale
pacientului şi le pentru scăderea
notez în FO. durerii şi
Recoltez analize confortulpacient
sub perfectă ului: o fiolă
asepsie şi apoi le dimineaţa şi una
duc la laborator; seara, IM
Ofer lămuriri cu
privire la
întrebările şi
neliniştile pe care
le manifestăcu
privire la
prognosticul bolii,
la intervenţia
chirurgicală.
Ajut pac.să
cunoască secţia.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
3.NEVOIA Tulburări Pacientul să fie Discut cu pac. şi-l Administrez Pacientul
20
DE A senzoriale. echilibrat încurajez să-şi tratamentul comunică cu
COMUNICA psihic. exprime neliniştea prescris de echipa
şi sentimentele. medic. medicală .
Informez Notez în FO
pacientul corect valorile
despre funcţiilor vitale
prognosticul şi ora de
bolii, tratament administrare a
şi schimbările tratamentului.
necesare în stilul
de viaţă.
Discut cu familia
ca să-i ofere
sprijin psihic şi
moral de câte ori
estenecesar;
obişnuit că până
la vindecare este
dependent.
Susţin psihic
pac.spunându-i că
vederea se
recuperează
parţial.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
4.NEVOIA DE Dificultate de a Regim Examinez Administrez Pacientul a
A BEA ŞI A se alimenta şi alimentar deficitul de tratamentul înţeles

21
MÂNCA hidrata datorită adecvat pe nutriţie al prescris de necesitatea
intervenţiei. perioada pacientului, medic. alimentaţiei şi
spitalizării. urmărind Alimentarea hidratării
greutatea, parenterală cu corespunză
caracterul, glucoză 10%. toare.
culoarea, textura
părului şi a pielii,
prezentă sau
absenţa
schimbărilor în
acuitatea vizuală.
Observ starea de
hidratare a
pacientului;
încurajez ingestia
de lichide
suficiente: 1,5-2
l./zi;
Ajut bolnavul să
se alimenteze,
,măsor greutatea
şi calculez
bilanţul hidric.
Explic bolnavului
că esteindicat în
primele două zile
după intervenţie
un regim hidric
adecvat;

CAZUL CLINIC 2
NUME: A
PRENUME: M
VÂRSTA: 59 ani

22
SEX: feminin
GREUTATEA: 72 kg,
ÎNĂLȚIME: 1,61m
DOMICILIU: Slatina
OCUPAȚIE: pensionar
DATA INTERNĂRII: 14.02.2019
MOTIVELE INTERNĂRII: acuză scăderea acuităţii vizuale, nu vede la distanţă,
hipertensiune, ameţeli,cefalee,
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a operat la ochiul drept în urmă cu doi ani, în prezent se
internează pentru operaţie la ochiul stâng, a suferit de toate bolile copilăriei.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Cataractă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-
venerice în familie
ANTECEDENTE PERSONALE: operaţie de cataractă în urmă cu doi ani
Poartă ochelari de vedere de 10 ani.
Semne particulare:
a) alergii: nu se știe alergică la nicu un medicament.
b) comportament: fumeaza 5 tigari pe zi, nu consumă alcool.
Situație clinică la internare:
T.A. = 140/70 mm Hg.
P = 90 bătăi/minut.
R = 18 respirații/minut.
T = 38,5 grade C.
Nevoile afectate sunt:
- Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- Nevoia de a evita pericolele
- Nevoia de a se mişca
- Nevoia de a bea şi a mânca

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
1.NEVOIA DE Hipertensiune Pacientul să Întreb pacientul Administrez Pacientul
A RESPIRA aibă valori dacă este medicaţia prezintă valori

23
ŞI A AVEA O normale ale diagnosticat de prescrisă de ale TA
BUNĂ TA medicul cardiolog medic: tonice apropiate de
CIRCULAŢIE cu modificările cardiace cele normale.
de TA şi măsor
funcţiile vitale.
Notez valorile în
FO
Comunic
medicului
valorile funcţiilor
vitale.
Învăţ pacientul să
reducă consumul
de grăsimi şi sare,
să aibă o
alimentaţie
bogată în fructe şi
zarzavaturi.
Aplic tehnici de
favorizare a
circulaţiei.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

24
2.NEVOIA DE Lipsa vederii la Pacientul să Asigur condiţii de Administrez Pacientul s-a
A EVITA distanţă beneficieze de mediu adecvate tratamentul integrat în
PERICOLELE un mediu de pentru a evita prescris de mediul
siguranţă fără pericolele prin medic spitalicesc şi a
accidente şi accidentare înţeles
infecţii Favorizez necesitatea
adaptarea respectării
pacientului la condiţiilor de
noul mediu, îi igienă
prezint cabinetele
secţiei.
Furnizez
pacientului
explicaţii clare şi
deschise asupra
îngrijirilor
programate
Asigur legătura
pacientului cu
familia prin vizite
frecvente.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

25
3.NEVOIA DE Lipsa vederii la Să Planific cu Administrez Pacientul se
A SE MIŞCA distanţă îndeplinească pacientul un tratamentul simte
activităţi program de prescris de încrezător şi
singur pe exerciţii în medic încercă să facă
perioada funcţie de mişcare.
spitalizării. capacitatea lui.
Ajut pacientul în
satisfacerea
nevoilor sale.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

26
4.NEVOIA DE Alimentaţie Pacientul să se Explorez Administrez Pacientul se
A BEA ŞI A insuficientă hidrateze gusturile şi tratamentul alimenteaza
MÂNCA cantitativ şi corespunzător obiceiurile prescris de corespunzător.
calitativ alimentare ale medic, perfuzie
pacientului cu glucoză 10,
Fac bilanţul vitamine.
lichidelor
ingerate şi
eliminate.
Servesc pacientul
cu alimente la
temperatură
moderată.

CAZUL CLINIC 3
NUME: I
PRENUME: N
27
VÂRSTA: 65 ani
SEX: masculin
GREUTATEA: 85 kg,
ÎNĂLȚIME: 1,75m
OCUPAȚIE: pensionar
DOMICILIU: Slatina
DATA INTERNĂRII:16.01.2019
MOTIVELE INTERNĂRII: acuză scăderea acuităţii vizuale, vedere înceţoşată, nu suportă
lumina , transpiraţii abundente, dificultate în desfăşurarea activităţilor zilnice.
ISTORICUL BOLII: pacientul nu a suferit intervenţii chirurgicale în trecut, a manifestat
toate bolile copilăriei.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Cataractă presenilă
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-
venerice în familie.
ANTECEDENTE PERSONALE: neagă
Semne particulare:
a) alergii: nu se știe alergică la nicu un medicament.
b) comportament: fumeaza 5 tigari pe zi, nu consumă alcool.
Situație clinică la internare:
T.A. = 140/70 mm Hg.
P = 90 bătăi/minut.
R = 18 respirații/minut.
T = 38,5 grade C.
Nevoile afectate sunt:
Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Nevoia de a elimina

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE A Păstrarea Pacientul să Supraveghez Administrez Tegumente şi
FI CURAT, tegumentelor şi prezinte piele pacientul tratamentul şi mucoasele

28
ÎNGRIJIT, DE A mucoasele şi tegumente permanent general şi local pacientului
PROTEJA intacte curate. pentru aşi recomandat de sunt curate .
TEGUMENTELE Să prezinte menţine medic.
ŞI MUCOASELE interes pentru pansamentul Ciprofloxacină
îngrijirea sa. curat. 0,3%,
Supraveghez Algocalmin ,
pulsul şi TA şi Viplex
notez în FO
Schimb
pansamentul
dacă s-a îmbibat
cu sânge sau
secreţii.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE A Frica datorită Încurajarea Liniştirea Administrarea Pacientul
EVITA intervenţiei pacientul să – pacientului prin de antialgice manifestă
PERICOLELE chirurgicale. şi exprime crearea unui după intervenţie încredere în

29
diminuarea mediu cald/ şi monitorizare. cadrele
fricii în termen relaxant prin medicale şi
de 2 zile. care pacientul este optimistă
sa îşi exprime
sentimentele

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

30
NEVOIA DE A Neputinţa de Pacientul să-şi Comunic cu Administrez Pacientul
FI PREOCUPAT a-şi efectua recapete pacientul şi tratamentul manifestă
ÎN VEDEREA activităţile încrederea şi identific cauza prescris de încredere în
REALIZĂRII zilnice. stima de sine neputinţei sale şi medic cadrele
situaţia care îi medicale.
provoacă
sentimentul de
inutilitate.
Ajut pacientul
să-şi recunoască
capacităţile sale.
Notez orice
modificare în
comportamentul
pacientului.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII


OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE

31
NEVOIA DE A Diaforeză Pacientul să Menţin Administrez Pacientul
ELIMINA aibă o stare de tegumentele tratamentul prezintă
bine, de pacientului prescris de tegumente
confort fizic curate şi uscate. medic şi îi uscate şi
Spăl comunic valorile curate.
tegumentele funcţiilor vitale.
pacientului de
câte ori este
nevoie.
Schimb lenjeria
de pat şi de
corp.
Asigur
îmbrăcăminte
uşoară şi
comodă.
Îl încurajez să-şi
exprime
sentimentele în
legătură cu
problema de
dependenţă.
Măsor funcţiile
vitale şi notez
valorile în FO

CONCLUZII

32
Cataracta este opacifierea cristalinului natural din ochiul uman. Cristalinul este
poziţionat în spatele irisului şi al pupilei. Rolul cristalinului este de a focaliza lumina care
pătrunde în ochi şi de a produce în acest fel imagini clare pe retina. Opacifierea cristalinului
datorita cataractei duce la distorsionarea sau chiar blocarea luminii care pătrunde prin
cristalin,împiedicând în acest fel producerea de imagini clare pe retina. Dezvoltarea cataractei
este în general un proces gradual, in timp, datorat în principal înaintării în vârstă. Uneori însă,
cataracta poate progresa într-un ritm mai rapid. Ambii ochi pot fi afectaţi de cataracta,dar
îngeneral este destul de comun ca unul din ochi sădezvolte cataracta mai repede decât celalalt
ochi.
Principala cauza care duce la dezvoltarea cataractei este înaintarea în vârstă. Odată cu
înaintarea în vârstă, structura proteinelor din interiorul cristalinului este alterată, ceea ce
duce la opacifierea acestuia. Cataracta poate apărea însă şi la naştere sau în primele luni ale
vieţii copilului, ca urmare a unor probleme ereditare sau ca urmare a unor boli contractate
demamăîn timpul sarcinii. Cataracta poate să apară şi datoritădiabetului sau a altor boli ,
precum şi ca urmare a unor traumatisme oculare sau a unor inflamaţii intraoculare.
Intervenţia chirurgicală este singura metodă folosită pentru restabilirea acuităţii
vizuale şi constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat.Procedurile moderne
chirurgicalefolosesc drept tehnică fragmentarea cristalinului cu ajutorul ultrasunetelor şi apoi
aspirareafragmentelor ,(facoemulsificarea) ceea ce permit incizii foarte mici de 1.8 mm.
Pentru a asigura o vedere clară, cristalinul natural va fi înlocuit cu unul artificial,
numit implantartificial de cristalin sau implant intraocular.

BIBLIOGRAFIE

33
1. OFTALMOLOGIE CONF. DR .MARIETA DUMITRACHE, ED. NAŢIONAL
2. GHID DE NURSING LUCREŢIA TITIRCĂ, ED. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ
3.ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENŢILOR DE CĂTRE ASISTENŢII
MEDICALI, LUCREŢIA TITIRCĂ, ED. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ
4. BIOLOGIE CLASA A XI A –ROŞU I., ISTRATE C. ED. CORINT – 2008.
5. TRATAT DE OFTALMOLOGIE - OLTEANU M.
2. CERNEA P. - TRATAT DE OFTALMOLOGIE, ED. MED., BUC. 1997
5. OLTEANU M. - TRATAT DE OFTALMOLOGIE, ED. MED., BUC. 1989
6. OLTEANU M., CÂRSTOCEA B. - OFTALMOLOGIE - URGENŢE, ED. DID. ŞI PED.,
BUC. 1985
7. DUMITRACHE M. OFTALMOLOGIE. EDITURA NAŢIONAL. 1999.
8. MOLDOVEANU M, MOLDOVEANU A. OFTALMOLOGIE PENTRU ASISTENŢI
MEDICALI. EDITURA ALL. 2012
9.OFTALMOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALI, MONICA
MOLDOVEANU, ADRIAN MOLDOVEANU, EDITURA ALL, 2012
10. URGENTELE MEDICO-CHIRURGICALE. SINTEZE PENTRU ASISTENTII
MEDICALI, EDITIA A III-A, LUCREȚIA TITIRCA, 2017
11. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII, CORNELIU BORUNDEL,
EDITURA ALL, 2009
12. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA DESCRIPTIVA SI APLICATA. MANUAL
PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE, MIHAELA ALEXANDRU, CRIN
MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU , EDITURA MEDICALĂ, 2018

ANEXA 1

34
FIGURA 1 - OCHIUL – STRUCTURĂ

ANEXA 2

35
FIGURA 2

ANEXA 3
36
FUGURA 3

ANEXA 4

37
FIGURA 4

38