Referat de

practica

- Ingrijirea
pacientului cu
cataracta -

Hritcu (Ene) Ancuta – Elena Perioada de stagiu

AMG II F 15.06.2015 – 08.08.2015

Cuprins
Scurt istoric al afectiunii
Capitolul I Anatomia si fiziologia a aparatului afectat
1.4
1.4
Capitolul II Cataracta
2.
2.2
7
Capitolul III Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului
3.8
3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................8

3.1.2.Supravegherea functiilor vitale...........................................................8

3.1.3.Rolul asistentei medicale in examinarea clinica si paraclinica..........8
3.8
3.2.1. Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica..........................8

3.2.2. Administrarea tratamentului..............................................................9

3.2.3. Descrierea unei tehnici –spalatura conjuctivala.. ............................10
Capitolul IV Studiu de caz
4.12
4.12
4.3
4.5
4.6
Bibliografie

Scurt istoric al afecţiunii

– Cataracta -

2
 Cataracta este opacifierea cristalinului natural din ochiul uman. Cristalinul este
pozitionat in spatele irisului si al pupilei. Rolul cristalinului este de a focaliza lumina care
patrunde in ochi si de a produce in acest fel imagini clare pe retina. Opacifierea cristalinului
datorita cataractei duce la distorsionarea sau chiar blocarea luminii care patrunde prin
cristalin, impiedicand in acest fel producerea de imagini clare pe retina. Dezvoltarea cataractei
este in general un proces gradual, in timp, datorat in principal inaintarii in varsta. Uneori insa,
cataracta poate progresa intr-un ritm mai rapid. Ambii ochi pot fi afectati de cataracta, dar in
general este destul de comun ca unul din ochi sa dezvolte cataracta mai repede decat celalalt
ochi. 
Principala cauza care duce la dezvoltarea cataractei este inaintarea in varsta. Odata
cu inaintarea in varsta, structura proteinelor din interiorul cristalinului este alterata, ceea ce
duce la opacifierea acestuia. Cataracta poate aparea insa si la nastere sau in primele luni ale
vietii copilului, ca urmare a unor probleme ereditare sau ca urmare a unor boli contractate de
mamă în timpul sarcinii. Cataracta poate sa apara si datorita diabetului sau a altor boli,
precum si ca urmare a unor traumatisme oculare sau a unor inflamatii intraoculare.
Intervenţia chirurgicală este singura metodă folosită pentru restabilirea acuităţii
vizuale şi constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat. Procedurile moderne chirurgicale
folosesc drept tehnică fragmentarea cristalinului cu ajutorul ultrasunetelor şi apoi aspirarea
fragmentelor (facoemulsificarea), ceea ce permit incizii foarte mici, de 1.8 mm. Pentru a
asigura o vedere clară, cristalinul natural va fi înlocuit cu unul artificial,  numit implant
artificial de cristalin sau implant intraocular. În prezent, sunt folosite cristaline artificiale, moi,
numite foldabile, cu dioptrie adaptată fiecărui ochi, care asigură o vedere perfectă la distanţă
(pacientul va trebui să poarte numai ochelari pentru citit) sau vedere bună atât la distanţă cât
şi la aproape (pacientul nemaipurtând ochelari) sau care corectează astigmatismul pre-existent
şi protejează retina la ultraviolete. 

Capitolul -1-
Anatomia şi fiziologia aparatului afectat

3
 Analizatorul vizual este un sistem functional ce cuprinde 3 segmente :
 Segmentul periferic sau receptor – primeste excitatiile esterioare specifice;
 Segmentul intermediar de conducere a cailor nervoase;
 Segmentul central unde excitatia este transformata in senzatie vizuala;
a) Segmentul periferic sau receptor este format din globul ocular si organele
anexe ale globului ocular.
i) Globul ocular – are forma aproape sferica situat in partea anterioara a orbite si este
format din trei tunici suprapuse care formeaza peretele lui. Tunicile sunt :
* Tunica externa fibroasa - are rol protector si se imparte in doua portiuni inegale :
- una posterioara alba, opaca – sidefie numita sclerotica;
- una anterioara bombata si transparenta numita cornee.
Sclerotica este formata dintr-o impletitura densa de fibre colagene, dispuse radial si
circular care o fac rezistenta. Este dura si inextensibila la adult, avind rol de protectie.
Corneea este partea anterioara a stratului fibros. E o membrana transparenta, mai
subtire in portiunea sa mijlocie. Cornea nu poseda vase de singe, dar contine numeroase
ramificatii nervoase.
* Tunica mijlocie vasculara (Uveea) contine multe vase sangvine, nervi si celule
pigmentare. Uveea este impartita in trei regiuni principale : coroida, corpul ciliar si irisul.
Coroida este o membrana intens vascularizata, ea fiind invelisul hranitor al globului
ocular. Corpul ciliar se afla in partea anterioara a coroidei si este o formatiune conjuctiv-
musculara ce se intinde pina la radacina irisului.
Irisul este un orificiu central – pupila – ce regleaza cantitatea de lumina ce patrunde
in ochi si este format din fibre musculare netede si celule pigmentare.
* Tunica interna nervoasa sau retina se intinde de la nervul optic la pupila si este
reprezentata de o membrana de natura nervoasa si cuprinde receptorii pentru lumina. Pe fata
ei interna prezinta doua regiuni importante : papila optica (pata oarba) si pata galbena
(macula lutea). Retina prezinta doua tipuri de celule fotoreceptoare:
- celule cu bastonase care detecteaza intensitatea luminii si sunt concentrate spre
periferia retinei:

- celule cu conuri care detecteaza culorile.1

In interiorul globului ocular avem urmatoarele medii transparente :

1
Abrahams P., Atlasul corpului uman, Ed. Corint, Bucuresti, 2011, pag. 41

4
 Cristalinul este o lentila biconvexa , transparenta invelita intr-o capsula - cristaloida.
Este situata in spatele irisului si este legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. 2 In
partea anterioara se gaseste umoarea apoasa , un lichid transparent produs de procesele ciliare
si este drenat prin sistemul nervos al globului ocular. Reprezinta principalul transportator al
substantelor nutritive si plastice necesare cristalinului si corneei, de ea depinzand presiunea
intraoculara. Corpul vitros este o substanta transparenta gelatinoasa secretata de procesele
ciliare.
ii) Organele anexe ale globului ocular se impart in :
* Organele de miscare motilitate : - muschii motori ai globilor oculari ( 4
muschi drepti si 2 muschi oblici);
* Organele de protectie : pleoapele; mucoasa conjuctiva; aparatul lacrimal
b) Segmentul intermediar de conducere este reprezentat prin calea optica
incepand de la retina unde se gaseste primul si al doilea neuro bi si multipolar. Cei doi nervii
optici, dupa ce intra in cutia craniana prin orificiul cranian al gaurii optice, se
intalnesc(deasupra hipofizei) dand nastere unei incrucisari care se numeste chiasma optica.
c) Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale, de
o parte si de alta a scizurii calcarine, unde se afla aria optica primara.
Analizatorul vizual permite recunoasterea formei, marimii, culorii, luminozitatii,
miscarii obiectelor si aprecierea distantelor dintre obiecte. Imaginea se formeaza pe retina
unde cristalinul indeplineste rolul unei lentile biconvexe, apoi are loc stimularea celulelor
receptoare din retina, sensibile la lumina, a celulelor cu conuri (rol in vederea diurna,
cromatica) si a celor cu bastonase (vederea nocturna). Reprezentarea imaginii la nivelul
scoartei cerebrale este reala si rasturnata, formata pe retina este proiectata prin intermediul
caii optice spre aria vizibila din regiunea occipitala. Din cauza incrucisarii partiale cu
chiasma optica, fibrele fiecaruia din cei doi nervi optici se proiecteaza pe ambele emisfere si
duc la formarea unei singure imagini care este in vederea binoculara (ambii ochi fixeaza
acelasi punct).

Capitolul -2-
Cataracta
2.1 Definitie
2
Rosu I., Istrate C., Ardelean A., Biologie Cl. a XI a, Ed. Corint, Bucuresti 2008, pag. 37

5
 Cataracta reprezinta pierderea partiala sau totala a transparentei cristaloidei sau a
fibrelor cristaliene in urma unui proces patologic.
2.2 Clasificare
 Cataracta nucleară, cel mai întâlnit tip, este asociată cu tulburarea vederii la
distanţă, vedere neclară şi culori şterse. Pe măsură ce se dezvoltă o cataractă
nucleară,cristalinul ochiului devine mai curbat, se înrăutăţeşte vederea la distanţă, uneori
îmbunătăţindu-se temporar vederea de aproape, dar nu pentru mult timp.
 Adesea asociată cu tulburarea vederii la distanţă şi îmbătrânirea naturală,
Cataracta corticală este mai puţin întâlnită şi tinde să se dezvolte în propriul său fel. În
cataracta corticală, opacităţile cristaliniene sunt localizate în straturile externe ale
cristalinului (în jurul vârstei de 60 de ani, aproximativ 16 la sută din cristalin este reprezentat
de cortex). Producţia corticală face cristalinul mai compact şi mai tare (scleroză)
 Cataracta subcapsulară posterioară este şi mai puţin întâlnită, dar afectează
vederea mai mult decât orice alt tip şi are tendinţa de a afecta, mai des, persoanele sub vârsta
de 40 de ani. Din moment ce lumina converge în spatele cristalinului, se dezvoltă, în mod
normal, o sensibilitate extremă la luminile strălucitoare iar cititul poate fi foarte dificil.
2.3 Patologie
Cauzele aparitiei cataractei pot fi:
 cataracta senila – este cel mai frecvent tip de catarcta, majoritatea persoanelor trecute
de 60 de ani, prezinta un grad de opacifiere a cristalinului;
 congenitale – datorata unor infectii intrauterine ca rubeola sau infectia cu virusul
citomegalic; traumatice
 genetice – unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei;
 secundare unor boli ( diabet, dermatita atopica) , corticoterapiei inhalatorii sau
sistemice sau uveitei
 expunerea excesiva la raze ultraviolete ;
 fumatul si alcoolul – cresc riscul dezvoltarii cataractei.
Factorii de risc care cresc riscul de aparitie a cataractei sunt: varsta inaintata; diabetul
zaharat; alcoolismul; expunere exagerata la razele solare; expunerea frecventa sau tratamentul
cu raze X, istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de
alte boli ereditare. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica
(cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea
metabolismului galactozei); hipertensiunea arteriala; obezitatea; traumatisme sau inflamatii

6
repetate oculare; operatii oculare in antecedente; folosirea pe termen lung a corticoterapiei
sistemice sau inhalatorii; fumatul.
2.4 Simptomatologie
In cele mai multe cazuri afectiunea este cauzata de anumite tulburari vizuale, dintre
care amintim:
 vedere incetosata, greoaie, neclara;
 fotofobie - intoleranta la lumina, naturala sau artificiala;
 disconfort vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
 necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
 vedere dubla;
 dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.
2.5 Tratament
Tratamentul este chirurgical şi constă în extracţiacristalinului opacifiat.Cercetând
starea locală, se verifică permeabilitatea căilor lacrimale, stareaanexelor globului, flora
microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară
Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste
cristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.
Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa
dureze doar cateva minute. Se face cu anestezie locala, fara internare si nu este dureroasa.
Recuperarea vederii este de cele mai multe ori spectaculoasa.
Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil
(pliabil) este cea mai moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie (taietura)
atat de mica incat nu este nevoie de sutura (cusatura).
Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfereaza cu
dezvoltarea normala a simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul
persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum
retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri, cataracta
trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului
optic.

Capitolul -3-
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu cataracta
3.1 Rol propriu

7
 3.1.1. Asigurarea condiţiilor de spitalizare
· Asigurarea condiţiilor de mediu să fie optime: lumina, temperatura
camerei,aerisitul camerei , saloane mici izolate de zgomot
 Ferestrele vor fi înzestrate cu stoluri şi rolete, pentru a putea asigura
Semiobscuritatea necesară bolnavilor care prezintă fotofobie.
· După intervenţiile chirurgicale pe globul ocular, bolnavul trebuie ferit de orice
efort fizic. Se va interzice orice mişcare, o singură contracţie muscular îi poate produce o
hemoragie la locul intervenţiei, iar o cantitate infimă de sânge ectravaxat intraocular poate să
ducă la pierderea vederii.
· Suplinirea nevoilor fundamentale pre şi postoperatorii si supravegherea
permanentă
3.1.2 Supravegherea functiilor vitale
Se va măsura permanent pulsul, tensiunea arterială, se va supraveghea temperatura ,
precum si respiratia si se vor trece in foaia de observatie. În perioada tratamentului, când din
cauza pansamentului bolnavul încă nu vede, asistenta trebuie să ţină cont de complete lui
infirmitate, creându-i condiţii necesare pentru încadrarea în mediul înconjurător.
Supravegherea bolnavilor cu afecţiuni oftalmologice trebuie să fie foarte atentă şi în timpul
nopţii.
3.2.Rolul delegat
3.2.1Examinarea clinică
Asistenta poate îndeplini în bune condiţii sarcinile ei profesionale numai dacă are
suficiente cunoştinţe de specialitate. Din acest motiv, ea trebuie să aibă în primul rând o bună
pregătire profesională.
Se va face examenul biomicroscopic, examenul oftalmoscopic, la examenul perceptiei si
aproiectiei luminoase precum, la examenul tensiunii oculare si la examenul permeabilitatilor
cailor lacrimale.
Inspecţia permite aprecierea modificărilor, prin poziţia pleoapelor,a
punctelor lacrimale ca factori în producerea lăcrimării.Nu furnizează informaţii cu privire la
sacul lacrimal inflamat, tumefiat. Palpaţia poate evidenţia induraţii la nivelul punctelor
lacrimale,canaliculelor lacrimale şi sacului lacrimal. Compresiunea sacului cu degetul sub
ligamentul palpehral intern permite evacuarea conţinutului sau pathologic prin punctele
lacrimale în cazul obstrucţiei canaliculului lacrimo – nazal .
Dacă inspecţia şi palparea nu dau informaţii sau vrem să obţinem o

8
localizare a obstacolului, se face explorarea permiabilităţii căilor lacrimale prin: instilarea
unei soluţii colorate (colargol 5%, fluorosceină sodică2%)în fundul de sac conjunctival. În caz
de evacuare normal, după 5 – 10 minute secreţia din nas apare colorată.
Rradiografia căilor lacrimale - Se foloseşte substantă de contrast – lipidol – care se
injectează în căile lacrimale prin tehnica de spălare a căilor lacrimale. Radiografia se face
imediat după injectare. Se pot determina locul stricăciunii sau al obstrucţiei, precum şi
eventualele modificări ale sinusurilor şi oaselor feţeicare pot comprima sacul sau canalul
lacrimo-nazal.
3.2.2. Administrarea medicamentelor
A. Tratamentul medicamentos
La ora actuală nu există în lume un tratament medicamentos eficient, deşi pe piaţă sunt
scoase o mare diversitate de preparate care sunt destinate opririi şi mai puţin regresiei
cataractei.
B. Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical este în fapt metoda terapeutică aplicată actualmente în toată
lumea pentru rezolvarea cataractei. Pacientul diagnosticat şi propus pentru operaţie trebuie
investigat complet general şi ocular. În principiu doar boli foarte grave şi necontrolate clinic
contraindică temporar intervenţia. Vârsta nu reprezintă o contraindicaţie şi nici bolile care
sunt cât de cât echilibrate. Operaţia de cataractă este o operaţie de foarte mare fineţe, dar
uşoară din puntul de vedere al pacientului. Operaţia durează aproximativ 20 minute, anestezia
este deobicei locală şi rareori generală (copii, pacienţi anxioşi, debili mintali). În prezent se
operează din ce în ce mai mult cu anestezie locală topică. Tehnicile devin mai puţin agresive,
mai rapide, cu recuperare aproape imediată.
Preoperator se cere executate cu atenţie: anamneza (alte boli oculare preexistente,
acuitatea vizuală înainte de cataractă, debutul şi evoluţia scăderii de vedere, traumatisme
preexistente); determinarea acuităţii vizuale şi proiecţia luminii; evaluarea funcţiei retiniene;
predicţia puterii implantului; analizele uzuale de laborator.
Indicaţia operatorie este:
a. dizabilitatea vizuală; incapacitatea de a realiza activităţile zilnice;
b. complicaţii ale cataractei: glaucom secundar, uveită;
c. necesitatea examinării fundului de ochi: dezlipire de retină, retinopatie diabetică etc.
Intervenţia chirurgicală constă în extracţia extracapsulară prin facoemulsificare. Implantele
sunt după poziţionarea lor de cameră posterioară (cele mai utilizate), anterioară, sau cu fixare

9
pupilară. Prin folosirea implantelor foldabile, incizia corneana scade la 2,2 mm. Cele mai
utilizate cristaline artificiale sunt cele de cameră posterioară aşezate în locul cristalinului
natural cataractat, adică în sac. Există mai multe tipuri de implante artificiale : monofocale
(focalizează la aproape sau la distanţă) sau multifocale (prezintă 3 planuri de focalizare, astfel
încât pacientul vede clar la distanţă, intermediar şi aproape), şi implante acomodative.
Prin folosirea tehnicii de facoemulsificare şi realizarea de incizii corneene mici, s-au
redus mult complicaţiile postoperatorii.
3.2.3 Descrierea unei tehnici- spalatura conjuctivala
Este o tehnica de uz curent care constă în irigarea mucoasei conjunctivale cu un lichid
neutru, neutralizat sau antiseptic în scopul îndepărtării de pe suprafaţa conjunctivitei a unor
corpi străini, substanţe caustic, secreţii anormale.
Indicaţii:
 Îndepărtarea corpilor străini conjunctivali sub formă de pulberi, particole fizice sau
neutre;
 În arsurile chimice conjunctivale cu baze sau acizi tari;
 Conjunctivele microbiene cu secreţii abundente.
Material necesare:
 Recipient sau vas special numit undină, ce consta dintr – un balon de sticla cu un cioc
alungit. La fel de bine se poate folos iş şi un ceainic mic.
 Lichidul de spălătură:
- acid boric 3%
- ser fiziologic
- oxicianat de Hg 1/5000
- apă bicarbonatată 22‰
 Tăviţă renală;
 Prosop curat.
Execţie:
 Se pregătesc materialeleşi instrumentele necesare. Se transport materialele langă
bolnav.
 Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului:
 Se anunţă bolnavul şi i se explică efectuarea tehnicii
 Se aşază bolnavul în poziţie şezândă, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus
(ochiul sănătos va fi protejat cu o compresă sterilă)

10
 Se aşează tăviţa renală lipită de obraz şi de ureche de partea ochiului unde urmează a
se efectua spălătura; o va sustine bolnavul sau ajutorul.
 Efectuarea tehnicii
Spalătură oculară va fi efectuată de două cadre medii: una menţine bolnavul în poziţia aleasă,
îl supravegheazăşi susţine capul pe tăviţa renală, iar cealaltă efectuează spălătura.
 Spălarea pe mâini cu apă curată şi săpun
 Dezinfectarea cu alcool
 Se verifică temperature soluţiei antiseptic de spălare
 Se aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată cu
soluţie antiseptică de spălare
 Se deschide cu degetele mâinii stângi fanta palpehrală
 Se toarnă încet lichid din udină în sacul conjunctival evitând cornea
 Se solicit bolnavului să mişte ochiul în toate direcţiile
 Se repetă tehnica de mai multe ori
 Se îndepărtează tăviţa renală
 Se verifică prezenţa corpului în lichidul de spălătură
 Îngrijirea bolnavului după tehnică
 Se aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului cu tampoane de vata hidrofilă
 Se îndepărtează compresa sterilă care a protejat celălalt ochi
 Se şterge faţa bolnavului cu prosopul curat şi se ajută să ia o poziţie cât mai comodă
 Reorganizarea locului de muncă
 Se spala instrumentele folosite
 Dezinfectarea şi pregătirea pentru sterlizare
Atenţie :
 Ciocul udinei va fi ţinut la o distanţă de 6 – 7 cm de ochiul bolnavului, pentru a
prevenitraumatizarea ochiului cu vârful recipientului prin eventualele mişcări reflexive ale
acestuia sau a sorei.
 Spălatură se poate efectua şi prin stoarcerea unor tampoane sterile îmbibate cu soluţie
antiseptică.
Lichidul de spălătură pentru ochi trebuie să nu infecteze pe al doilea.

Capitolul -4-

11
 Studiu de caz

4.1 Culegerea datelor

Nume şi prenume: C. I.;
Vârsta: 44 ani; Sex: feminin
Starea civilă: căsătorita;
Ocupaţia: casnică ; Copii: 1
Adresă: jud. Brasov
Diagnostic la internare: Otoree bilaterala, otalgie bilaterala, hipoacuzie bilaterala de
transmisie, febra, ameteli, cefalee
Data naşterii.10.01.1971.
Data internãrii.29.07.2015..Grupa sanguina- A II.
ISTORICUL BOLII: Pacienta s-a operat de cataractă la O.D., în 1998, în prezent se
internează pentru operaţie la O.S.. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S. Diagnosticul de
certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie: CATARACTĂ
PRESENILĂ LA O. S. I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan,
Ederen, Algocalmin, Viplex şi următoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Atropină 2%,
Ampicilina şi Xilină 1%.
4.2 Analize – valori- pacienta
EXAMEN CLINIC LOCAL
A. Examen microscopic
O.S.QD.- conjunctive normal cicatrice limbică postoperatorie, sclere transparentă integră
cornee transparentă cicatrice limbică postoperatorie, camera anterioară medie mai profundă
iris normal iridodonezis, pupile centrală ovalară, cu axul vertical cristalin, opacifiat omogen în
toate structurile
B. Examenul funcţional al ochiului
a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = p.l., O.D. = 1/6 cep.
b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. S. = bună, O.D. = bună
c) Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă = prezentă, consensuală.
d) Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. orizontal, 5 mm. Vertical O.D. = 3 mm.
e) Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 g, O.D. = 6/5,5 g
C. Examen oftalmoscopic
FOD - vitrosul uşor tulbure, FOS - nu se luminează FO - nu se disting modificări.

12
Nevoile Manifestari de
Surse de dificultate Problema de dependenţă Grad de dependenţă
Fundamentale dependenţă

1.A respira și a avea o bună circulație - - - Independent

2.A mânca și a bea Inapetenta Anxietate Alterarea nutritiei Dependent

3.A elimina - - - Independent

4.A se mișca și a avea o bună postură Ameteli, cefalee Boala Tulburari de echilibru dependent

5.Adormi și a se odihni Frica, anxietate Esec operatie Alterarea somnului Dependent

Imposibilitate de a se
6.A se inbrăca și dezbrăca Pierderea stimei de sine Lipsa acuitatii vizuale dependent
imbraca/dezbraca
7.A menține temperatura corpului in
- - Independent
limite normale -

8.A fi curat,îngrijit și a proteja

- - - Independent
tegumentele si mucoasa

9.A evita pericolele - - - Independent

10.A comunica - - - Independent

11.A actiona conform propriilor

- - - Independent
convingeri si valori, a practica religia

12.A fi preocupat in vederea realizarii - - -

 Independent
Incapacitate de a se
13.A se recreea Lipsa vederii Alterare senzoriala dependent
relaxa
14.A invata cum sa-si pastreze Cunostinte insuficiente Deficit de cunostinte
Lipasa de informatii Dependent
sanatatea despre boala despre boala

PLAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
INGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
1.frica datorita Explicarea Linistirea pacientului prin crearea Antialgice dupa Pacienta manifesta incredere
interventiei necesitatii unui mediu cald, relaxant prin care interventie si in cadrele medicale si devine
interventiei pacienta sa isi exprime sentimentele monitorizare optimista

2. pierderea stimei Pacienta trebuie sa Se informeaza pacienta despre boala - pacienta accepta situatia si
de sine datorita accepte temporar sa, prognostic, tratament pentru a se dependenta pentru o perioada
alterarii vederii pierderea vederii linisti precum si despre schimbarile de ceilalti
ulterioare dupa operatie
3. imposibilitatea de Ocuparea timpului se informează pacienta despre - Pacienta intelege restrictia si
a se recrea liber pe perioada perioada postoperatorie si se face activitati recreative
spitalizarii cu alte recomanda emisiuni radio ajutat de ceilalti
activitati
4 durere oculara Linistirea pacientei Ajut pacientul sa se aseze comod, Se administreaza Scade durerea si pacientul se
si stabilirea explic simptomele postoperatorii s algocalmin, viplex, iar linisteste
confortului incerc sa il linistesc noaptea diazepam
4.4 Plan de ingrijire
 4.5. Epicriza
Pacienta C.I. in varsta de 44 de ani s-a internat la data de 29.07.2015 cu simptome de
febra, ameteli, cefalee fiind diagnosticata dupa analize cu cataracta presenila la ochiul stang.
Interventia a fost chirurgicala iar la externare pacienta trebuie sa respecte urmatoarele
conditii:
> Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viata liniştită;
> Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
> Să evite mişcările bruşte;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză
oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul
specialist.
> Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură iar când citeşte, lumina să cadă din
lateral
> Să nu privească la T V până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4 - 5 săptămâni, deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi poate
compromite intervenţia;

BIBLIOGRAFIE
1. Abrahams P., Atlasul corpului uman, Ed. Corint, Bucuresti, 2011, pag. 41

2. Rosu I., Istrate C., Ardelean A., Biologie Cl. a XI a, Ed. Corint, Bucuresti

2008, pag. 37

3. Vasile CRISTINA - Curs de oftalmologie, Universitatea Transilvania,

Braşov, 1996

4. Daniela CHISELIŢĂ - Oftalmologie generală, Editura Dosoftei,

Iaşi, 1997

5. Marieta DUMITRACHE - Oftalmologie, Editura Naţional, 1998

6. OLTEANU M. - Tratat de oftalmologie