Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prima descriere a ochiului ca sistem optic este atribuita lui Descartes (La Dioptrique, 1637). In
1909, Gullstrand propune un model ce cuprinde 6 suprafete, refractive si variabile ale indicelui de
refractie a cristalinului. Integrand legile generale matematice, la elementele teoretice cunoscute,
Gullstrand a asimilat ochiul uman cu un sistem optic complex, alcatuit dintr-o succesiune de
dioptrii sferici centrati pe acelasi ax. El a introdus notiunea de dioptric, care a fost adoptata ca
unitate de masura si ca standard international.
Aparatul vizual, cel mai important organ de sim, informeaz sistemul nervos central asupra
tuturor modificrilor care au loc n mediul nconjurtor.
Funcioneaz pe principiul
sistemului cibernetic, adic are n
exterior globul ocular numit i "aparat de
luat vederi", apoi ci de transmisie a
mesajului i centri corticali de
interpretare a imaginii.
Globul ocular este n general de form sferic i are o structur format din trei membrane:
- Membrana extern, numit sclerotica, de culoare alb sidefie, fibroas i rezistent,
inextensibil la adult, dar uor extensibil n prima copilrie, este numit i scoica scleral, deoarece
menine forma globului ocular i a fost asemuit cu sistemul osos din alte pri ale organismului.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
-Membrana extern, sclerotica, n 1/6 anterioar, la polul anterior i modific structura prin
plasarea fibrelor n sistem paralel, ceea ce face ca aceast poriune s devin transparent. Aceast
zon este numit corneea transparent, prin care ptrunde lumina, excitantul specific al ochiului.
Corneea are principalul rol optic de a permite ptrunderea radiaiilor luminoase i, prin
puterea ei de refracie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin.
Pupila i poate micora sau mri diametrul n raport cu lumina din mediul
exterior, avnd n mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin ce ptrunde n interiorul
ochiului pn la retin.
- A treia membran a ochiului este retina, de tip nervos, format din 10 straturi n
care exist 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conul i bastonaul; al doilea neuron
celula bipolar i al treilea neuron celula ganglionar.
Cuantele de lumin ptrund n ochi prin mediile transparente i refringente, cum sunt
corneea, umoarea apoas, cristalinul i corpul vitros. Ajunse la conuri i bastonae, determin un
microbombardament, deoarece au mas i vitez, rupnd molecula de substan fotosensibil
(iodopsina i rodopsina). Are loc o transformare fotofizicochimic, ce se face prin rezonan
paramagnetic i electronii sunt aruncai pe orbite externe, determinnd o diferen de potenial.
Aceast diferen de potenial se transmite prin ceilali neuroni (celule bipolare i ganglionare), prin
nervii optici i cile optice pn la scoara cerebral, unde se formeaz imaginea prin mecanism psihic.
Deci imaginea vizual, aa cum nfieaz tot ce fixm din mediul extern, este complet i
se formeaz intr-o etap optic (mediile transparente i refringente), una fiziologic (mecanismele
petrecute n neuronii retinieni) i o etap psihic (interpretarea mesajului n scoara cerebral).
Componenta optic ocular, format din corneea transparent, situat n polul anterior al
globului ocular i refringent cu o putere de 40 de dioptrii, poate s dirijeze razele luminoase sosite la
ea. Umoarea apoas care este numai transparent, se afl n spatele corneei, n aa numita camer
anterioar a ochiului, care din punct de vedere optic nu are dect s conduc razele luminoase.
Aceast proprietate este acomodaia vizual, care ne permite s vedem clar de la orice
distan privim.
n spatele cristalinului i deci n restul coninutului ocular se afl corpul vitros (sau umoarea
sticloas) element transparent, graie unui edificiu chimic colagenic cu o structur foarte fin, lipsit de
orice alt element structural i mai ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor s ajung
la neuronii retinieni.
Ca s funcioneze n condiii bune, globul ocular sau aparatul de luat vederi are aparate ajuttoare
sau anexele.
Orbita este o cavitate de form piramidal, patruunghiular, cu vrful ndreptat posterior i uor
oblic din afar nuntru. La vrf se afl gaura optic, pe unde ptrunde nervul optic n craniu i trece n
creier prin cile optice.
Orbita protejeaz globul ocular mpotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este aezat
globul ocular, iar n rest orbita conine cei 6 muchi extrinseci care determin micrile ochiului, vase,
nervi i esut adipos (grsos).
Aparatul lacrimal este anexa necesar lubrefierii corneei i conjunctivei prin secreia lacrimilor,
care particip i la unele schimburi nutritive i la oxigenarea polului anterior al ochiului. Lacrimile conin i
o substan numit lizozim, care este un bacteriostatic ce menine echilibrul bacteriologic la polul anterior
al ochiului.
Conjunctiva este o foi foarte fin, roz-transparent, care tapeteaz faa posterioar a pleoapelor
apoi la baza lor se reflect, formeaz un fund de sac i trece pe 1/3 anterioar a globului pn la cornee.
Este o membran bogat vascularizat i inervat, care protejeaz globul ocular contra oricrui
corp strin, praf, fum etc. Muchii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepi (superior, inferior i externi) i 2
muchi oblici, care toi particip la micrile ochilor.
Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retin prin cile optice, care se
ncrucieaz parial n chiasma optic i trec n bandeletele optice, corpii geniculai extern, apoi n
radiaiile optice, care se termin n scoara cerebrala in scizura calcarin in zonele 17, 18, 19 Brodmann.
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea are un
rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile
specific umane.
Segmentul receptor este inclus in globul ocular. Globul ocular este constituit din: invelisuri,
aparatul optic si receptorul.
-Tunica vasculara, coroida, este pigmentata si vascularizata. Are functii trofice si confera interiorului
globului ocular calitatea de camera obscura.
Corneea reprezinta 7% din tunica externa a ochiului uman. Indicele de refractie al corneei
este de n=1,377; ea transmite aproape 100% radiatiile din spectrul vizibil care o strabat. Ea este
transparenta este nevascularizata, bogat inervata prin terminatii nervoase libere. Transparenta ei se
datoreaza unei structuri complexe si care ii confera un rol extrem de important in functionarea
globului ocular.
Umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent, secretat permanent de
procesele ciliare si drenat prin sistemul venos. Este secretata de procesele ciliare la nivelul camerei
posterioare si ajunge in camera anterioara prin pupila. Ea paraseste globul ocular prin filtrul
trabecular.
Este elementul esential in formarea imaginii pe retina prin adaptarea diferitelor distante la
care se afla obiectul cu acelasi plan imagine reprezentat pe retina.
Cristalinul este format dintr-o masa cristalina, transparenta, formata din fibre clistaliniene si o
substanta amorfa, interfibrilara, invelite intr-o capsula numita cristaloida. Capsula cristalinului sau
cristaloida este formata din doua foite: un strat lamelar extern, intarit in zona ecuatorului- lamelele
zonulare si capsula propriu-zisa formata de epiteliu.
Epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un strat de celule epiteliale cubice, dispuse sub
capsula, ele avand un rol esential in nutritia si dezvoltarea cristalinului.
Cristalinul este lipsit de vase, el primind hrana din lichidele care-l scalda la suprafata, adica
umoarea apoasa si umoarea vitroasa. Capsula cristalinului joaca in acest proces de nutritie, un rol de
membrana semipermeabila.
Pentru ca intregul cristalin este scaldat de medii optice prin care se vehiculeaza solutii pe
baza de apa, capsula cristalinului este formata doar dintr-o singura componenta care este o proteina
insolubila ce contine 10% hidrati de carbon, desi are multe caracteristici comune cu colagenul nu
este identica cu acesta.
REFRACTIA OCULARA
2.1 INTRODUCERE
Refractia oculara este reprezentata de devierile pe care mediile transparente si refractive ale
globului ocular le induc razelor de lumina care le traverseaza.
1. normala - emetropie, atunci cand focarul principal al razelor care vin de la infinit se formeaza pe
retina, dand nastere unei imagini clare, reale (un ochi la care punctul sau remotum se afla la o distanta
mai mare de 5m este un ochi emetrop)
Ochiul are aceleai nsuiri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai rspndit aparat
optic. Retina este asemuit cu o plac fotografic sensibil, cci pe ea se formeaz imaginea ca ntrun aparat fotografic, datorit existenei unui sistem dioptric n ochi.
Dioptrii oculari sunt formai din corneea transparent, umoarea apoas cristalinul i corpul
vitros. Acest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu distana focal de 23 mm,
exact ct este lungimea axului antero-posterior al ochiului.
Defectele (ametropiile) de structur apar prin existena unor anomalii de structur ale diferitelor elemente
care formeaz dioptrul ocular. n anomaliile de corelaie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe cnd
n cele de structur exist modificri n conformaia lor, determinate genetic .
Mrimea ametropiilor adic excesul sau deficitul de refracie n raport cu ochiul emetrop, se determin
n dioptrii.
a) Hipermetropia este deficitul optic ocular (ametropia) n care focarul se formeaz nu pe retina ci in
spatele acesteia. Hipermetropia este ametropia cea mai frecvent.
Hipermetropia poate rmne mult vreme nedescoperit. Cnd exist, apar semne de oboseal
ocular (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dup o lectur prelungit, dureri i congestii
oculare dup eforturi oculare, care ne fac s o bnuim.
Purtarea ochelarilor face s dispar toat fenomenele de oboseal ocular, s dea o imagine clar,
odihnitoare i un echilibru al ntregului organism.
Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de
hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi
tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta.
b) Miopia este ametropia, caracterizat printr-un exces de refringen a dioptrilor oculari, care
determin formarea imaginii obiectelor situate la infinit, ntr-un focar n faa retinei. Retina este astfel
stimulat de prelungirea razelor ncruciate intr-un focar naintea ei i imaginea apare sub forma unor
cercuri de difuziune, deci o imagine neclar .
Din punctul de vedere al simptomelor, n miopia mic exist numai o scdere a vederii pentru
distan, iar pentru aproape vederea este bun. n miopiile mari vederea este diminuat att pentru
departe, cat i pentru aproape.
Miopia sau tulburarile vederii de departe afecteaza o proportie semnificativa a populatiei, dar
aceasta afectiune oftalmologica este usor corectata prin tratament optic (ochelari de vedere, lentile
de contact) sau chirurgical.
In mod normal, prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Daca
persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci, i
se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape .
Tehnica retinoscopiei
Retinoscopul : Pentru retinoscopie se foloseste retinoscopul cu strie care are efectul unei oglinzi
concave cu distanta focala variabila. Sursa este filamentul unui bec, facut dintr-un singur fir care
produce o imagine liniara care se proiecteaza cu margini foarte distincte pe retina.
Tehnica : Retinoscopia se face intr-o camera complet intunecata, examionatorul tine ambii ochi
deschisi si pacientul fixeaza primul rand al optotipului Snellen pentru a avea acomodatia relaxata
Schiascopia
Definitie : Schiascopia este o metoda obiectiva de evaluare a refractiei care determina punctul
remotum al ochiului urmarind miscarea umbrei in campul pupilar.
Principiul consta in analiza unor mire proiectate pe cornee. Examinatorul vede doua mire sub
forma a doua scari si doua dreptunghiuri. Daca mirele se suprapun inseamna ca exista astigmatism
. Daca astigmartismul este oblic atunci mirele nu sunt aliniate. Se regleaza aparatul pana ce
mirele sunt aliniate, nesuprapuse. Dupa ce s-a calculat raza in meridianul orizontal se roteste sistemul
cu 90.
Snellen.
Metoda cadranului astigmatic :Razele acestui cadran vor fi mai clare si mai negre in
cazul in care imaginea lor este mai aproape de retina. De exemplu in astigmatismul hipermetropic
simplu contrar regulii linia verticala de pe cadranul astigmat este mai clara deoarece linia focala
anterioara verticala este mai aproape de retina.
Tehnica cilindrului incrucisat Jackson :Rolul sau este de a calcula precis axul si
puterea dioptrica a cilindrului. Se ajusteaza sfera pentru cea mai buna acuitate vizuala la optotip.
Daca acuitatea vizuala este mai mare sau egala cu 2/3 se foloseste cilindrul Jackson cu 0,25D,
daca nu 0,50D. Acest test nu este util la cei cu acuitati vizuale mai mici de 2/3.
Perimetrul computerizat este creat pentru a satisface nevoile
oftalmologiei moderne. Acesta este construit pentru a indeplini standardele testelor si
Autorefractometru :
Autorefractometru
Masuratori :
- ax 0 180
- cilindru + / / -;
Distanta pupilara 50 86 mm
- Fascicul subtire, diametru minim al pupilei 2,2 mm (dilatarea pupilei nu este necesara)
- Baza de date cu cele mai utilizate lentile de contact, se seteaza lentilele cu care lucram si aparatul
alege direct n functie de masuratori, diametrul, raza de curbura si dioptria pentru lentila de contact
- Deplasari cu actionare electrica prin servomotoare, sus-jos 50 mm , stanga-dreapta 88 mm , fataspate 40 mm si sus-jos suportul de barbie 70 mm .
- Functie de auto-shot
- Corectia valorilor masurate se face automat si se obtin valori comparabile cu cele obtinute cu
phoropterul ntr-un timp mult mai scurt
Incheiere
Dupa creier cel mai complex organ din corpul uman este ochiul , un instrument optic ce stie
sa puna diagnosticul altor afectiuni umane ,dar care da si semnale proprii cand este in suferinta .
Conectarea la lumea din jurul nostru se face instantaneu ,dar procesul este complex in multi
pasi .Creierul nostru foloseste ambii ochi pentru a compune o imagine panoramica si pentru a putea
distinge detalii extrem de fine : spre exemplu , doua linii care sunt separate de cel putin 0,01 grade .
Luand in considerare campul uman de vedere de circa 120 grade erzulta ca rezolutia vederri noastre
este de 576 de mega pixeli fata de 5 mega pixeli rezolutia standard