Ochiul uman si vederea

CATARACTA

OCHIUL CEL MAI IMPORTANT INSTRUMENT OPTIC

Ochii sunt parte a sistemului vizual, care la randul sau este integrat in sistemul
senzorial al corpului uman. Prin urmare, ochii au rolul principal de a ajuta omul sa
perceapa mediul inconjurator si sa interactioneze cu acesta, prin primirea celor
mai multe informatii despre lumea exterioara.
Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara, de
aceea si informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite.
Creierul nostru insa "invata" inca din primele
zile sa asambleze cele doua imagini,de aceea
nu vedem obiectele in dublu exemplar.
Punand cap la cap cele doua imagini, creierul
deduce situarea obiectelor in spatiu si la
distanta la care se afla - acesta face posibila
vederea tridimensionala (campul uman de
vedere este de cca. 120 grade de unde rezulta
ca rezolutia vederii noastre este de 576 de
mega pixeli, fata de 5 mega pixeli rezolutia
standard).

Anatomia ochiului
Ochiul este un organ pereche situat intr-o cavitate osoasa, numita orbita, cu rol
protector. Este alcatuit dintr-o parte principala, numita globul ocular, si organe anexe.
Globul ocular este format din 3 tunici concentrice si o cavitate in care se afla mediile
transparente:
Tunica interna este retina care este alcatuita din celulele cu conuri care au rol in
vederea diurna, colorata. Celulele cu bastonase au rol in vederea nocturna.
Mediile transparente au rolul de a refracta radiatiile luminoase proiectand imaginea pe
retina, in pata galbena. In afara de cornee, alte medii transparente sunt : cristalinul si
umoarea sticloasa.
Cristalinul este o lentila convergenta cu proprietati deosebite : sub actiunea unor muschi
se poate bomba mai mult sau mai putin, astfel incat distanta sa focala se modifica.
Aceasta modificare a distantei focale, numita acomodare, se face reflex.
Lumina refractata prin cristalin strabate umoarea sticloasa si ajunge la retina. Retina,
membrana interioara joaca rolul unui ecran : aici se formeaza imaginile.
Anexele globului ocular :
1.Muschii extrinseci ai globului ocular - muschii drepti sunt in nr de 4, muschii oblici in
nr de 2 si muschiul ridicator al pleoapei superioare.
2. Conjunctiva este o membrana subtire , semitransparenta, care acopera partea anterioara
a globului ocular si fetele interne ale pleoapelor.

3. Pleoapele ( superioara si inferioara ) sunt falduri cutaneo-mucoase cu rol de

protectie a globului ocular.
4. Aparatul lacrimal care este format dintr- un aparat secretor (glanda lacrimala
principala, glandele accesorii Krause si Wolfring si glandele exocrine din
conjunctiva ) si caile lacrimale - canalele care conduc lacrimile in meatul nazal
inferior din cavitatea nazala

Principalele afectiuni ale ochiului

1. Viciile de refractie sau ametropiile sunt acele stari refractive in care razele ce vin
de la distante mai mari de 5 m nu mai focalizeaza pe retina, ci inaintea sau in
spatele ei :
Miopia viciu de refractie in care imagine obiectelor asezate la infinit se
formeaza inaintea retinei
Hipermetropia viciu de refractie in care imagine obiectelor asezate la 5 metri
nu se formeaza pe retina ci inapoia ei, imaginea este stearsa, slaba.
Presbitia scaderea puterii de acomodare a cristalinului dupa varsta de 45 ani.
Astigmatismul viciu de refractie cauzat de defectiuni in convexitatea corneei
care face ca razele luminoase sa se concentreze pe retina in puncte diferite.
Strabismul reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari:
- Privire inauntu = convergent
- Privire in afara = divergent
Strabismul poate fi paralitic ( paralizia nervilor cranieni III, IV si VI) si neparalitic
( congenital sau apare in primul an de viata).
2.Afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului :
Blefaritele reprezinta inflamarea marginii libere a ploapelor

 Orgeletul (ulciorul) este inflamarea supurativa a foliculului pilos si a glandei

sebacee ale cililor de pe marginea ploapelor.
Dacriocistita reprezinta obturarea canalului lacrimo-nazal de un proces
inflamator situat in lumenul canalului.
Conjunctivita inflamarea mucoasei conjunctivale de natura infectioasa,
alergica sau iritanta.
Keratita inflamarea mucoasei corneei.
Iridociclita inflamatia irisului si a corpului ciliar.
3.Cataracta boala oculara caracterizata prin opacifierea progresiva a cristalinului.
4.Glaucom stare patologica caracterizata prin hipertensiune intracelulara si
leziuni vasculre care duc la atrofia nervului optic.
5.Traumatisme ale ochiului si corpi staini intraoculari : contuzii, plagi, arsuri, corpi
straini.

CATARACTA
Ce este Cataracta si cum se manifesta :
Cataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a
vederii prin pierderea transparentei cristalinului.
Cataracta poate fi congenitala sau dobandita. Studiile arata ca aproximativ 70% dintre
persoanele de peste 65 de ani sufera de aceasta afectiune, existand insa cazuri in care
aceasta afectiune poate fi intalnita si la persoane mai tinere.
Se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortexul sau
nucleul. Pe de alta parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt
asociate varstelor inaintate. Riscul de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu
expunerea excesiva la razele UV.
In stadiile avansate, netratata, aceasta afectiune poate produce complicatii grave. De
cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, fara ca scaderea vederii sa fie insotita de
durere. Pacientul acuza scaderea progresiva a vederii sau incetosarea acesteia. Se poate
intampla ca mai multe tipuri de cataracta sa se dezvolte in cadrul aceluiasi ochi. Calitatea
vederii poate fi favorizata sau defavorizata, in functie de tipul cataractei, de lumina zilei
sau de lumina difuza. Schimbarea ochelarilor, in nenumarate randuri, este un proces facut
in zadar in acest caz, pacientul fiind tot mai nemultumit de calitatea vederii sale.
De-a lungul timpului, persoanele cu un singur ochi afectat ajung sa dezvolte cataracta si
pe ochiul sanatos. Aceasta afectiune nu este una dureroasa, nu cauzeaza lacrimare
excesiva, roseata sau mancarime la nivelul ochiului.

Contrar parerilor generale,

cataracta nu reprezinta o
pelicula asemanatoare pielii
care acopera ochiul sau lentila.
Ea reprezinta o schimbare
graduala in structura lentilei
unui ochi,care face vederea
din ce in ce mai incetosata.
TIPURI DE CATARACTA
Exista trei tipuri de cataracta:
1.Cataracta nucleara reprezinta, pe de-o
parte, cel mai frecvent tip de cataracta
si apare adesea, odata cu inaintarea in
varsta. Ea afecteaza atat femeile, cat si
barbatii, in acelasi mod. De cele mai
multe ori, ambii ochi sunt afectati,
dar unul dintre ei este intr-o stare mai
grava decat celalalt.

Cataracta de tip scleroza nucleara afecteaza capacitatea ochiului de a focaliza. In cazul

acestui tip de cataracta, vederea la apropiere se imbunatateste, pe cand cea la distanta se
ingreuneaza.
2. Cataracta de tip cortical se formeaza
la nivelul marginii cristalinului sau
pe cortex.Acest tip este de cele mai
multe ori asociat cu diabetul si este
cel mai frecvent intalnit la tineri.
Cataracta de tip cortical arata ca spitele
unei roti, intrucat se extinde de la
marginea cristalinului spre centrul
acestuia.
Printre simptomele cataractei corticale, se numara vederea in ceata si problemele de
perceptie a adancimii si este corelata cu expunerea excesiva la razele UV.
3.Cataracta subcapsulara posterioara se formeaza in spatele sacului/capsulei care
mentine lentila in pozitia sa.
Daca primele doua tipuri de cataracta se agraveaza odata cu varsta, trebuie stiut ca acesta
se afla in stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul
fetei sau cu tratamentele de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.
Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce sufera de miopie severa si progreseaza cel
mai rapid dintre toate cele trei tipuri principale.

La ce varsta apare Cataracta?

Studiile arata ca peste 70% din persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta mai devreme
sau mai tarziu cataracta.
Momentul aparitiei bolii poate fi marcat de semnul cunoscut sub numele de "bucuria de
scurta durata" , mai exact momentul in care pacientul constata o imbunatatire a vederii si
renunta la purtarea ochelarilor. Desigur, in scurt timp, persoana afectata constata scaderea
vederii si incearca, in zadar, schimbarea ochelarilor. Acesta este momentul in care
pacientul trebuie neaparat sa consulte un oftalmolog.
Trebuie sa amintim, de asemenea, de cataracta juvenila - intalnita la varste fragede, dar
si de cataracta congenitala - innascuta. Aceste tipuri sunt rare si se manifesta de obicei la
ambii ochi, unul dintre ei fiind mai afectat decat celalalt.

Tratarea cataractei
Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste
cristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.
Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa dureze
doar cateva minute. Se face cu anestezie locala, fara internare si nu este dureroasa.
Recuperarea vederii este de cele mai multe ori spectaculoasa.
Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil
(pliabil) este cea mai moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie
(taietura) atat de mica incat nu este nevoie de sutura (cusatura)

Concluzii :
Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara.Ochiul are rolul de a
ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate despre mediul care ne
inconjoara.
Conform cercetarilor 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.
Bolile ochiului afecteaza, deseori, activitatea zilnica a pacientului si starea psihica a
acestuia. Desi nu toate afectiunile oftalmologice pot fi prevenite, exista nenumarate masuri
care ajuta la stoparea evolutiei afectiunii. In primul rand, trebuie subliniata importanta unei
alimentatii sanatoase si a unei iegiene riguroase, urmand:controlul medical periodic,
protectia ochilor impotriva razelor soarelui, purtarea ochelarilor de protectie daca lucrati
foarte mult la calculator sau in mediu cu praf, substante iritante etc.

ngrijirea pacientului cu cataracta

Date despre pacient
Pacientul se numete F. N., este n vrsta de 63 de ani, este de naionalitate romn i de religie cretinortodox.
Are grupa sanguin AII, Rh negativ, nlimea l,70m, 53 Kg. In prezent este pensionar i nu are
probleme de familie.
Istoricul ngrijirilor
Bolnavul afirm c nu a avut mari probleme cu sntatea. A suferit de toate bolile copilriei, i a mai
fost internat n spital pentru:
- apendicectomie -1956;
- operat cataracta O.D. -1990
Operat de cataract la O.D., n 1990, n prezent se interneaz pentru operaie la O.S.. Acuz scderea
acuitii vizuale la O.S. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secia de
oftalmologie: CATARACT PRESENIL LA O. S.
Alimentaia
Bolnavul nu este pretenios la mncare i are un orar al meselor.
Nu consum cafea i nici igri, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Ador petele, fructele i friptura. Nu are
probleme cu eliminrile, are scaun normal i diurez normal. Afirm c nu este alergic la polen, praf,
produse alimentare i nici la medicamente.
Istoric socio-cultural
n prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuiete n Brila, este cstorit, are trei copii - dou fete
i un biat - i trei nepoi. Timpul liber i-l petrece n gospodrie ngrijind gradina, i place s citeasc
ziarul i s asculte emisiunile radio.
Are un regim de via raional, doarme 7-8 ore pe noapte - nu are nevoie de sedative pentru a dormi.

Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Interventiile
asistentei

Evaluare

1. Nevoia de a respira
si a avea o buna
circulatie:
- Durere oculara si
proces inflamator
datorita interventiei
chirurgicale;
- Posibil risc de
infectie;
- Anxietate datorita
rezultatului operatiei;

- Diminuarea durerii
si a procesului
inflamator;
- Prevenirea
infectiilor;
- Reducerea starii de
anxietate;

- Asigur pacientul de
rusita operatiei si il
incurajez;
- Monitorizez functiile
vitale: TA, AV,R si T ;
- Administrez
medicatia din F.O.
pentru diminuarea
durerii si a procesului
inflamator si pentru
prevenirea infectiilor;

- Durerea este
ameliorata;
- Procesul
inflamator incepe sa
scada;
- Pacientul nu
prezinta infectii;
- Pacientul este mai
linistit iar starea de
anxietate incepe sa
dispara.

2.Nevoia de a se
alimenta si hidrata:
- Interventia
chirurgicala propriuzisa;
- Proces inflamator si
dureri;

- Pacientul sa fie
hidratat si alimentat
corespunzator pentru
a se reface cat mai
repede;
- Reducerea
procesului inflamator
si a durerii;

- Ajut pacientul sa se
alimenteze, oferindu-i
alimentele indicate de
catre medicul curant;
- Hidratez pacientul cu
1,5-2l lichide/zi pentru
a favoriza tranzitul
intestinal si pentru a
preveni cresterea

Diagnostic de
ingrijire

3. Nevoia de
adormi si a se
odihni:
- Interventia
chirurgicala in sine;
- Durere;
- Restrictii de
miscare si postura
datorita
interventiei;

Obiective

- Pacientul sa se
poata odihni si sa
aiba un somn de
calitate pentru a se
reface cat mai
repede;
- Diminuarea durerii;

Interventiile asistentei

Evaluare

tensiunii intraoculare;
- Administrez
medicatia din F.O.
pentru durere, procesul
inflamator si prevenirea
infectiei.

- Pacientul este
alimentat si hidratat
corespunzator;
- Se observa
diminuarea durerii si
a procesului
inflamator;
- Pacientul nu
prezinta infectii.

- Explic pacientului ca
va trebui sa doarma si
sa stea intins doar pe
partea neoperata, sa nu
se aplece si sa nu se
miste brusc;
- Pacientul nu trebuie
sa tuseasca si sa
stranute;
- Administrez
medicatia din F.O.
pentru durere.

- Pacientul respecta
indicatiile, se poate
odihni iar somnul
nocturn este linistit;
- Durerea a scazut in
intensitate.

Diagnostic de
ingrijire
4. Nevoia de a
evita pericolele:
Potential de
accidente datorita :
- Limitarilor
vizuale
- Mobilitatii
limitate;

Obiective

Interventiile asistentei

- Evitarea
-In prima zi postoperatorie
accidentelor ;
deservesc pacientul la pat
- Asigurarea unei
cu alimente si
mobilizari normale; plosca/urinar pentru a
evita mobilizarea
excesiva;
- Ajut pacientul sa se
familiarizeze cu salonul si
obiectele din jur pentru a
se putea descurca singur
cand i se va permite
mobilizarea.

Evaluare
- Pacientul este
familiarizat cu salonul
si obiectele din jur si
se descurca singur( se
alimenteaza, isi face
nevoile, igiena etc)
- Pacientul prezinta o
stare generala buna.

La externare pacientul este informat in legatura cu tratamentul si restrictiile miscarilor pe

perioada ambulatorie:
Explic pacientului cum sa-si administreze singur medicamentele locale, prescrise dupa
externare;
Educ pacientul sa nu doarma pe partea operata, sa nu efectueze miscari bruste, sa nu
foloseasca mult timp pozitia ortostatica, sa nu priveasca la TV pana la indicatiile medicului;
Bolnavul sa-si acopere ochiul ori de cate ori iese afara la aer rece;
!Pacientul va reveni la control la 1 luna de la operatie sau mai devreme
daca este cazul!