Globul ocular este situat in orbita si are o

forma aproximativ sferica. Intre orbita si globul ocular se afla o capsula adipoasa, in care se gasesc muschii care asigura motilitatea globului ocular. Analizatorul vizual, care asigura peste 90 % din informatiile primite din mediul exterior este format din: retina- care contine receptori pentru radiatiile luminoase; caile de transmitere - nervul optic; zonele de proiectie corticala - unde are loc analiza si sinteza informatiilor. Globul ocular este format din 3 tunici concentrice (tunica externa, tunica medie si tunica interna) si din mediile transparente: cornee, umoare apoasa, cristalinul si corpul vitros.

SCLEROTICA (albul ochilor) este invelisul extern al globului ocular; are rol protector si prezinta anterior corneea trasparent COROIDA este bogat vascularizata, asigur nutriia globului ocular i prezinta anterior irisul cu pupila. Irisul este format din muschi netezi circulari si radiari prin contracia carora se marete / micaoreaz diametrul pupilei n funcie de intensitatea luminii. RETINA este invelisul intern al globului ocular. La nivelul ei se gasesc celulele fotoreceptoare i prezint anterior cristalinul.

CORNEEA-

UMOAREA CRISTALINUL APOASA din lentila biconvexa,

camera anterioara este un lichid transparent,se cretat permanent de procesele ciliare i drenat prin sistemul venos. are compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian; se afl n camera anterioara(intre cornee si iris) si in camera posterioara(intr e iris si cristalin). transparenta, invelita intr-o capsula cristaloida. Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Este lipsit de vase sanguine si nervi. La extremitati se leaga de muschiul ciliar prin ligamentul suspensor. Focalizeaza razele luminoase patrunse prin pupila.

este transparent a si nevasculari zata,inervat a puternic prin terminatii nervoase libere.

CORPUL VITROS este un gel transparent, umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina.

Celulele cu bastonae - sunt celule nervoase modificate, in numar de cca 125 de milioane. Sunt mai numeroase spre periferia retinei optice, in pata galbena numarul lor este mic, iar in fovea centralis lipsesc. Bastonasele sunt adaptate pentru vederea nocturna, la lumina slaba. Celulele cu conuri - de asemenea, celulele nervoase modificate, n numar de 6-7 milioane, sunt mai numeroase in pata galbena; in fovea centralis exista numai celule cu conuri. Fiecare celula cu con din fovea centralis face sinapsa cu un singur neuron bipolar, iar acesta cu un singur neuron multipolar.

Structura celulelor cu con si bastonas

Retinolul, forma dietara a vitaminei A, este o vitamina solubila in grasimi, antioxidanta, importanta in vedere i cresterea oaselor. Apartine familiei de compusi chimici numita retinoizi. Retinolul este ingerat intr-o forma precursoare; sursele animale (lapte si oua) conin retinil esteri, in timp ce plantele (morcovi, spanac) conin pro-vitamina A carotenoizi. Cei mai activi metabolizatori retinoizi sunt 11-cis-retinal i toi-trans i 9cis-izomerii acidului retinoic. Procesul vederii se bazeaza pe izomerizarea indusa de lumina a cromoforului din 11-cis in toitrans, rezultand o schimbare a fotoreceptorului moleculei. Unul dintre primele semne ale deficienei de vitamina A este orbirea de noapte, urmata de acuitate vizuala scazuta.

Cei 1.3 milioane de axoni de la nivelul nervului optic au originea la nivelul celulelor ganglionare ale retinei. Axonii acestora sunt inveliti de astrocite si se afla localizati in stratul fibrelor nervului optic care converg spre discul optic i lamina cribrosa sclerala. Grupati in fascicule, axonii strabat lamina cribroasa sclerala i se continua in partea intraorbitara a nervului optic. Dupa ce au trecut prin sclera axonii prezinta teci de mielina produsa de oligodendroglii. Traiect. Nervul optic strabate orbita, canalul optic si fosa craniana medie a endobazei.

CALEA DE TRANSMITERE A IMPULSULUI NERVOS

Segmentul de conducere Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene, axonii lor formeaza nervii optici.Fibrele acestora se ncruciseaza partial n chiasma optica, apoi continua formand tracturi optice pana la corpii geniculai laterali metatalamici unde fac sinaps cu al treilea neuron.Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiecie cortical.

Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte i de alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica 17.In jurul acesteia exista zona de asociaie vizuala, care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala.

Procesul de realizare al vederii Etape: 1. formarea imaginii pe retina prin intermediul unui sistem dioptric, in care cristalinul indeplineste rolul de lentila biconvexa; 2. stimularea celulelor fotosensibile din retina; 3. reprezentarea imaginii la nivelul scoartei cerebrale.

Miopia este un defect al vederii care se manifesta prin

imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanta mai mare. Aceasta se intampla deoarece razele paralele, ce vin de la un obiect, atunci cand traverseaza globul ocular, se focalizeaza inaintea retinei, permitand doar distingerea obiectelor situate la o distanta mai mica. Globul ocular al persoanelor miope este mai alungit, fiind nevoie de lentile divergente pentru a corecta vederea, deplasand focarul pe retina. In jur de 26% din populatia lumii are miopie. Hipermetropia este o afectiune a ochiului, caracterizat prin formarea imaginii n spatele retinei, ceea ce face ca imaginea sa devina incetosata. Hipermetropia apare cand diametrul antero-posterior al globului ocular este mai mic decat normal. Hipermetropia se corecteaza cu ochelari cu lentile convergente (convexe). Astigmatismul reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular; caracteristic acestei afectiuni este faptul ca obiectul privit de catre o persoana, (dupa ce lumina traverseaza sistemul de lentile ocular), nu va mai avea un focar de proiectie unic si punctiform, ci mai degraba multiple focare liniare sau neregulate.

Ochi hipermetrop

BIBLIOGRAFIE:
www.romedic.ro http://colegiultehnicpn.3x.ro http://www.lefo.ro/aelbiologie.lefo.ro Anatomia si Fiziologia Omului, Ed. Medicala- Bucuresti-1970, V.Ranga, I.Teodorescu Exarcu