Sunteți pe pagina 1din 3

PATOLOGIE GERIATRICA DIGESTIVA

Procesul de mbatranire, de atrofie, afecteaa !i tubul di"esti#$ Edentatia, atrofia "landelor


sali#are !i a mucoasei "astrice !i esofa"iene, aclor%idria, sunt frec#ente$
La &ersoanele #arstnice a&ar frec#ent tulburari de de"lutitie,disfa"ie !i re"ur"itari naale$
Alteori a&are &irois, e&i"astral"ii, cu iradieri n umarul stan", ceea ce se c%eama &seudo'
an"orul$ Dintre entitati clinice mentionam di#erticulii esofa"ieni, s&asmele esofa"iene, dar
mai ales reflu(ul "astro esofa"ian$
RE)L*+*L GASTRO ESO)AGIA,$
Definitie- Reflu(ul "astro'esofa"ian consta n ntoarcerea continutului "astric n esofa", din
caua insuficientei functionale a cardiei$
Caue fa#oriante mai frec#ente sunt- obeitatea, sarcina,ascita, stenoa &ilorica cu dilatatie
"astrica consecuti#a , %ernia %iatala, di#erse medicamente $
Consecinta reflu(ului, este esofa"ita &e&tica ,caracteriata &rin sim&tomele-
're"ur"itatia '&rin refluarea alimentelor si a acidului "astric in esofa" si c%iar &ina in ca#itatea
bucala, are un caracter &eriodic, fa#oriat de anumiti factori declansatori
'&iroisul'este o durere ca de arsura in e&i"astru, care urca &e esofa"
'"reata si #arsatura cu &irois$
Tratamentul #ieaa nde&artarea cauelor fa#oriante si consta in-
Dieta
.odificarea dietei si a stilului de #iata cu&rinde-
'tratarea obeitatii
'e#itarea alcoolului, bauturilor cu cafeina, ciocolatei
'sucurilor carbo"aoase, citricelor, alimentelor "rase, &ra/ite, meselor #oluminoase si imediat
inainte de culcare
'ridicarea &ernei cu 01 cm$
'e#tarea medicamentelor iritante "astrice
.edicatia cu&rinde-
'anti%istaminice 20, in%ibind secretia de acid "astric- ranitidina, famotidina, niatidina,
cimetidina
'in%ibitorii de &om&a de &rotoni'in%iba secretia de acid "astric &rin in%ibarea &om&ei 234
ATP'aica, din celulele &arietale, folositi la &acientii care nu ras&und la
anti%istaminice-ome&raol, lanso&raol, rabe&raol, esome&raol
'&ro5inetice' accelereaa "olirea "astrica-metoclo&ramid$

PATOLOGIA ISC2E.ICA DIGESTIVA$
6
7olile di"esti#e #asculare isc%emice sunt destul de frec#ente la #arsta a treia$ Se datoresc
ateroscleroei arterelor #iscerale abdominale, au mecanism de &roducere isc%emic8tromboe,
infarctiari, embolii9 !i &reinta dureri de ti&ul claudicatie intermitenta$
Infarctul meenteric, este cel mai s&ectaculos accident$ Este o drama abdominala$ A&are brusc
cu semne de abdomen acut, cu durere #iolenta uneori sinco&ala, continua !i tenace, iradiata n
ntre"ul abdomen, cu e(acerbari &aro(istice, reistenta la calmante !i a"itatie e(trema$ Se
&oate nsoti de diaree san"uinolenta,#arsaturi alimentare, bilioase sau san"uinolente, cola&s,
"an"rena intestinala !i &eritonita$ Pulsul este slab,%i&otensiunea este obi!nuita, iar
%i&erleucocitoa &reenta$
Se datore!te ocluiei totale &rin embolie a arterei meenterice$ *neori este &recedata de an"or
intestinal$ A&are ntotdeauna la #arstnici cu ateroscleroa n diferite teritorii$ Semnele fiice
sunt sarace$
Isc%emia intestinala cronica, a&are la &ersoane n #arsta de &este :1 ' ;1 de ani, cu
ateroscleroa arteriala meenterica, cu semne de insuficienta circulatorie similara, localiarii
ateroscleroei la inima, creier sau membrele inferioare$ )lu(ul san"uin diminuat este suficient
&entru &ranuri mici, dar de#ine insuficient &entru &ranuri abundente$
Durerea a&are la 61 ' 6: minute du&a mese !i dureaa 6'< ore$ Se &erce&e !i un suflu
su&raombilical$ Durerea abdominala este difua, iar tabloul clinic al an"inei abdominale este
caracteriat &rin crie dureroase abdominale, descrise ca isc%emie &aro(istica intestinala,
claudicatie intermitenta a intestinului, arterita meenterica etc$ An"ina abdominala este
manifestarea clinica a isc%emiei intestinale cronice$
Semnul ma/or este durerea abdominala, care a&are &ost&randial, &ro&ortional cu alimentele
in"erate, este localiata e&i"astric, %i&o"astric !i nu iradiaa n afara ariei abdominale$ *neori
durerea este #iolenta, are caracter de cram&a, iar distensia abdominala care o nsote!te, se
asociaa cu "returi !i #arsaturi$ Tulburari de tranit intestinal, a&ar la bolna#i trecuti de :1 de
ani !i mai adesea de ;1, cu semne e#idente de ateroscleroa n diferite teritorii$
Dia"nosticul este de obicei tardi#, iar &ro"nosticul foarte reer#at$
Princi&ii de tratament-
' &re#enirea ateroscleroei
' re"im i"ieno'dietetic
' tratament medicamentos &utin eficient
ALTE 7OLI DIGESTIVE sunt- colecistitele !i an"iocolitele acute,ocluiile intestinale
8ocluia colonului descendent de obicei, &rin carcinom de colon9, #ol#ulusul colic de obicei
interesand si"moidul,cancerul de colon stenoant, ocluia meenterica, de obicei de&istata
necro&tic !i colita isc%emica$ A&roa&e toate aceste afectiuni, a&ar mai frec#ent la #arstnicii
obei$ Pot fi ori"inea unui abdomen acut 8cand dia"nosticul se &une de obicei tardi#9$
Pro"nosticul este foarte reer#at, iar tabloul clinic este initial estom&at, !ters$
Din &atolo"ia inflamatoare a &eritoneului, mai frec#ent se ntalne!te a&endicita 8letala de
obicei la #arstnic9, cu e#olutie !i semne ati&ice, frec#ent conducand la &eritonita$
Alte caue de abdomen acut la #arstnici, sunt ulcerele "astroduodenale, %emora"iile &rin
ru&tura arterei e&i"astrice, fisurarea unui ane#rism de aorta$
0
In toate bolile di"esti#e ale #arstnicului, ca !i n celelalte, modificarile &si%ice dau o
coloratura s&eciala !i &ot fi un obstacol serios n calea #indecarii, conducand adesea la e(itus$
I,CO,TI,E,TA A,ALA
Este o infirmitate frec#enta, cu re&ercursiuni "ra#e &si%osociale, fiind alaturi de incontinenta
de urina, escarele de decubit !i de dementa, una din marile &robleme ale n"ri/irilor !i
asistentei #arstnicului$
Definitie- &ierderea in#oluntara a materiilor fecale !i a "aelor &rin orificiul anal$ Se asociaa
de obicei cu incontinenta de urina !i cu deteriorarea &si%ica a#ansata$
A&are n demente, accidente #asculare cerebrale, afectiuni ale madu#ei, &oline#rite, diabet,
abcese rectale, %emoroii, fisuri anale, cancere rectosi"moidiene !i consti&atia cronica$
Cea mai im&ortanta incontinenta anala, in "eriatrie, este cea neuro"ena$Aceasta duce la
&ierderea controlului sfincterian$
Tratamentul este descura/ant !i se reduce la ncercari de reeducare !i la n"ri/iri "enerale$ Se
&ot &ractica clisme, administra &ur"ati#e etc$
<