mbtrnirea esuturilor

esutul adipos
Se dezvolta si acest lucru se reflecta intr-o tulburare a metabolismului lipidic. Se produce
o infiltrare grasoasa ce afecteaza nubnumai tesutul conjunctiv subcutan ci si cel interstitial.
Depozitarea grasa imbraca aspecte distrofice ( la nivelul ficat, cord, plaman) . Ganglionii
limfatici involueaza incepand inca de la pubertate, paralel apare o fibroza hilara progresiva fiind
inlocuita de tesut adipos si spatii interstitiale.
Tesutul limfoid
Diminueaza puternicla niv. apendicelui ce frecvent se oblitereaza
Amigdalele se atrofiaza, splina creste in greutate dincauzaimpregnarii organismului cu
hormoni sexuali.
Tesutul osos
odificarile de varsta devin si clinic si aparente in sensul ca la femei apar frecvent
alterari scheletice, osteoporoza si osteomalacie prin lipsa de !a si vit D, osul isi
diminueazametabolismul, scade continutul in apa si azot, creste densitatea osoasa, apar fenomene
de demineralizare. "asele senescente sunt caracterizate de procesele de osteofitoza si
osteoscleroza
Articulatiile
Se produc modificari erozive ale suprafetelor osoase si modificari degenerative ale
tesutului cartilaginos. #a nivelul coloanei vertebrale apar modificari manifestate clinic si
radiologic prin hiperlordoza sau prin indreptarea curburii cu intepenire (rectitudinea coloanei
vertebrale)
Tesutul muscular
$u sufera alterari uniforme in diferitele grupe functionale. !aracteristice sunt fibroza
interstitiala cu mult colagensi acumularea lichidului de uzura numit lipofuscina. %ulburari de
motricitate sunt caracteristice batranetii, contribuind componenta nervoasa cat si cea musculara,
apar modificari ale nervilor statiunii, ale mimicii, vorbirii, semnificative sunt si modificarile
scrisului evidentiate prin examen grafologic.
uschii devin rigizi si mai putin rezistenti la contractiile bruste, se se constata si atrofia
maselor musculare si scaderea metabolismului fibrei musculare. usculatura neteda in procesul
de imbatranire este strans legat de evolutia diverselor organe carora le apartine.
#a nivelul musculaturii netede tulburarile functionale sunt mai precoce si mai importante decat
cele trofice. Se constata o involutie a musculaturii netede, tulburare evidentiata clinic prin
disfunctionalitatea sfincterelor.
Tesutul epitelial
&ielea sufera atrofie, uscaciune, hipercheratoza, saracie in lipide, hipertricoza,
onicogrifoza(unghii in forma de cioc de papagal- alungite si curbate)
Elemente de geopatologie cardio vasculara
'olile cardiovasculare ocupa locul central in clinica geriatrica si principala cauza de
deces la aceasta varsta.
Arterioscleroza este boala cu cea mai mare incidenta si implicatii clinice dupa () de ani
Cardiopatia ischemica - forma clinica cea mai frecventa , manifestare a ateroslerozei,
boala specifica varstei inaintate, de etiologie polifactoriala(depunerea lipidica crescuta, scaderea
activitatii sistemelor enzimatice in special elastaza, cel mai important factor)
HTA- o incidenta ce creste cu inaintarea in varsta, decada a *-a de varsta. !azurile de
+%, severa scad cu inaintarea in varsta. +%, secundara este prezenta, asociata cu modificari
aterosclerotice.
Modificari cerebrale- ,-! trecatoare sau definitive si lacunarisme cerebrale. -arsta
medie a persoanelor cu ischemie cerebrala este de () ani. ortalitatea prin boli cardiovasculare
este pe ultimul loc in grupa de varsta .-/0 si pe primul loc la grupa 1*. ani.
Criterii de imbatranire ale cordului
Sunt individuale ptr. fiecare batran si sunt in functie de zestrea genetica a fiecaruia si de factorii
de mediu.
/.!riterii anatomice- se refera la modificarile geometriei cordului
- modificarile apar dupa decada a 0-a
- imbatranirea cordului este pusa pe seama hipertrofiei ventric stg. si hipertrofiei atriale- vizibile
pe 23G
4.!riterii fiziologice - cu inaintarea in varsta scade posibilitatea de adaptare la efort
- diminuarea pragului de aparitie a dispneei, se reduce capacit functionala evidentiabila dupa
decada a *-a cand se produc si modificari ale tonusului cardiac
5. !riterii 23G - nu exista un traseu specific, uneori apare aplatizarea si alungirea undei &,
microvoltajul 67S iar axa electrica are tendinte de deviere la stg.
0.!riterii radiologice- apare un cord orizontalizatcu aorta derulataa sau alungita
..!riterii clinice - socul apexian diminuat sau absent releva o conditie cardiodinamica
deficitara
Angina pectorala
- caracteristica dupa () ani
- cauzele declansante cele mai importante sunt frigul si mesele copioase
- durerea este greu de definit de bolnavul batran si prezentata ca un discomfort
- iradiaza atipic creeand confuzii cu dureri reumatice sau abdominale
- durata durerilor poate fi de ore insotita de elementedepresive, anxietate, dispnee, paloare,
scaderea %,, subfebrilitate, eructatii
- rareori durerea este progresiva insotita de tulburari de ritm asociate durerii angioase cu algiile
cooanei vertebrale sau boli din sfera abdomenului superior de tipul colecistopatiilor, hernii
hiatale, gastrodoudenite
Infarctul miocardic
simptomatologia este saraca, inselatoare, de imprumut, ceea ce face ca un numar redus de
cazuri sa fie rapid diagnosticate
- durerea este scurta , de mica intensitate, frecvent situata in etajul abdominal superior
- adeseori survine dupa masa si este insotita de greturi, meteorism, varsaturi senzatie de
constrictie si discomfort toracic, tuse, neliniste.
2xista si o forma clinica de 8 fara durere, debutul este mascat, atipic, uneori printr-o
simptomatologie cerebrala cu stari sincopale, tulburari psihice sau o stare comatoasa
- in stadiul acut al 8 sunt intalnite frecvent aritmiile si tulburarile de conducere
- din pct. de ved. al localizarii necroza posteroinferioara este cea mai frecventa
- in stadiul acut al 8 la batrani in /)9 din cazuri se instaleaza socul cardiogen
- este sindromul clinic de insuficienta cardiocirculatorie acuta manifestata prin scaderea presiunii
sistolice sub :) mm+g, capacitatea senzoriala scazuta, extremitati umede si reci, puls frecvent si
filiform, debit urinar sub 4.ml;ora
8 se diferentiaza cuangina pectorala, cu pneumotoraxul spontan, cu embolia pulmonara,
hernia hiatala, pericardita, boli din etajul abdominal superior .
&rognosticul la batrani este corelat cu existenta factorilor de risc ai bolilor coronariene cu
complicatii precocesi tardivea ale 8
Speranta de viata este mai mica la batrani decat la tinerii care au suferit un 8
Se apreciaza ca mortalitatea prim 8 la batrani este mare in primele 40 ore, alt studiu arata ca
este de .09 in timpul primei ore de la debut.
!auzele de deces in primele ore de la debutul 8 sunt datorate instalarii socului cardiogen,
prezentei aritmiilor
7elatia mortalitate- varsta in 8 este de tip liniar cu o crestere medie de :9 la fiecare decada
de varsta.
#a batrani prognosticul se mentine rezervat si la cei care au supravietuit primelor zile, pot
deceda prin aritmii severe, ,-! sau boli intercurente.