Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALĂ HENRI COANDA TIMISOARA


SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU
COLICA RENALA

COORDONATORI: ABSOLVENT
AS. ZARANDI BELLA PASCU STEFANIA-VERONICA

TIMIŞOARA
2014
1
ARGUMENTUL LUCRARII

Statisticile arată că unul din patru romani sufera de aceasta boala. Exista
dureri acute legate de rinichi si de caile renale superioare, dar exista si durerile
provocate de pietre, clasica colica renala, care se face simtita mai ales in uretere.
Statisticile arata ca unul din patru romani sufera de pietre la rinichi, asa
cum suna in popor numele acestei afectiuni.
Pietrele pot fi eliminate cu succes, dar pina cind pacientul ajunge sa scape
de aceasta napasta, e nevoit sa indure dureri ingrozitoare. Cel mai bine e sa
invatam sa ne ferim, atit cit putem, de pietrele nedorite.
Cea mai eficienta metoda pentru a preveni boala este consumarea unei
cantitati mari de lichide. Cel putin doi litri pe zi. Dieta are si ea un rol important
in aparitia calculilor renali si de multe ori o alimentatie sanatoasa ne poate scapa
de multe probleme.
Dar, atentie! Si apa multa, daca nu e tratata bine sau daca e prea calcaroasa,
poate fi boala curata pentru rinichi.

2
CUPRINS

ARGUMENTUL LUCRARII

NOTIUNI GENERALE DESPRE COLICA RENALA


Definitie
Cauze
Semne si simptome
Investigatii clinice si paraclinice
Diagnostic

INGRIJIREA PACIENTILOR CU COLICA RENALA

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING

Cazul I

Cazul II

Cazul III

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

3
COLICA RENALA

DEFINITIE: Paroxism dureros, cu localizare lombara si iradiere


anteroinferioara spre fosa iliaca, testicul si scrot la barbat si vulva la femeie,
prezentand o evolutie ondulatorie, cu maxime dureroase si perioade de acalmie.
Reprezinta o urgenta medicala si urologica.
Maximul de intensitate este situat de obicei in unghiul costovertebral si in
aria imediat inferioara coastei a XII-a, putand avea sediu variabil, in functie de
localizarea obstacolului.

CAUZA principala a colicii renale este reprezentata de de instalarea brusca a


unui obstacol in calea evacuarii urinei – cavitati renale, ureter, jonctiunea
ureterovezicala, ceea ce creste brusc presiu-nea in sistemul ureteropielocaliceal
si produce excitatia presoreceptorilor renali pentru durere.
Obstacolul ce blocheaza brusc calea urinara este cel mai des un calcul.dar
poate fi, la fel de probabil, un cheag ( sangerare renoureterala ), material de
supuratie de origine renala, (TBC renal).
Alte cauze :
 procese de vecinatate ( inflamatii, tumori ) prin compresiune extrinseca ;
 cauze iatrogene postterapeutice (chirurgicale, litotritie, radioterapie) ;
 infarct renal.
Fiziopatologie : creste brusc presiunea in sistemul colector situat deasupra
obstacolului si in acelasi timp apare un spasm al musculaturii netede a cailor
urinare, ce amplifica la randu-i presiunea. Se intra intr-un cerc vicios : obstacol
-> spasm -> cresterea presiunii -> amplificarea efectului de obsta-col.
Ecografic se evidentiaza hidronefroza sau ureterohidronefroza unilaterala
putandu-se vizualiza functie de natura sa si obstacolul.
La U.I.V. rinichiul este mut de partea afectata. Parenchimul renal se
impregneaza cu substanta de contrast ce nu poate ajunge in cai – « rinichi mare
alb » - semn de staza renala.
- Iradierea durerii este caracteristica:
-de-a lungul ureterului catre organele genitale externe (penis, scrot,
vulva)
-spre vezica urinara (cistalgie, nevoia imperioasa de mictiune)

4
-spre perineu si rect (tenesme)
-spre coapsa, pe traiectul nervului femurocutanat sau sciatic (parestezii,
contractura muschilor coapsei).
Durerea este intensa si profunda.Are caracter de ruptura, torsiune sau
arsura.Este continua, cu exacerbari in cursul carora durerea este expulsiva,
lancinanta, atroce.Se intensifica la atingerea lombei, tuse, stranut, miscari.
In momentele de exacerbare ale durerii, bolnavul este agitat, geme, se
indoaie si se roteste in pat, incercand sa gaseasca o pozitie de alinare.
Colica renala se insoteste frecvent de polachiurie si cistalgie.
Clinic, bolnavul prezinta durere paroxistica, ce are caracterele descrise anterior,
cu debut brusc, uneori in plina sanatate aparenta. Bolnavul cauta o pozitie
antalgica, pe care nu o poate gasi – element util in diagnosticul diferential cu
alte sindroame dureroase abdominale, care frecvent, imobili-zeaza bolnavul.
Colica renala se insoteste de :
 simptomatologie digestiva : greturi, varsaturi, ileus, sindrom
pseudoocluziv – semne de iritatie retro-peritoneala ;
 semne neuropsihice : agitatie, anxietate extrema ;
 simptomatologie cardiovasculara : de obicei, TA si pulsul nu prezinta
modificari. Ascierea febrei, poate accelera pulsul, iar scaderea TA in acest
caz sugereaza o infectie urinara ;
 semne urinare : Colica poate fi urmata de hematurie, ce poate fi cauzata
de un calcul ce a migrat, devenind apoi obstructiv. Urina poate fi limpede
prin excluderea rinichiului afectat sau tulbure prin suferinta rinichiului opus.
Asocierea colicii renale cu hematurie si histurie la bolnavul cu DZ sau mare
consumator de analgezice poate sugera necroza papilara.
Exista o serie de particularitati simptomatologice in functie de localizarea
obstacolului :
 obstacolul inalt, ( caliceal, pielic si ureteral lombar ), va produce un maxim
dureros lombar, cu iradiere in fosa iliaca si organele genitale ;
 obstacolul ileopelvin ureteral va mima apendicita acuta sau diverticulita
Mekel ;
 calculul juxtavezical va determina colica renala insotita de semnele iritatiei
vezicale : polakiurie, tenesme vezicale, durere pelviperineala, etc.

Elemente de diagnostic clinic: Durerea domina tabloul clinic.Uneori incepe


brusc, alteori colica este precedata de vagi simptome premonitorii:
 -tensiune lombara

5
 -presiune anala
 -tenesme
 -arsura peniana
 -dureri si tumefactie testiculara.
Accesul dureros poate apare spontan, “din senin”, dar mai adesea este declansat
de eforturi fizice, trepidatii, cure de ape minerale, bai reci, abuz de cafea, cacao,
ciocolata, spanac, macris, viscere. Sediul durerii este lombar, unilateral, la
nivelul unghiului costovertebral, alteori durerea este localizata exclusiv in
flancuri, regiunea perineala sau fosa iliaca respectiva.

Figure 1

Palparea lombara poate decela nefromegalie ( se efectueaza cu blandete


pentru a nu exacerba durerea ). Manevra Giordano este contraindicata – duce la
cresterea presiunii in cavitati cu risc de rupere a structurilor aflate in tensiune.
Auscultator ( medic ) se pot decela sufluri de artera renala ce ar putea explica o
ischemie renala acuta – cauza de colica renala.

6
Figure 2
INVESTIGATII PARACLINICE
Se efectueaza de urgenta : echografie abdominala, RRVS, sumar de urina,
eventual recoltare de sange ( glicemie, creatinina, ac. uric).
Echografia : poate evidentia sediul si natura obstacolului si distensia cailor
urinare in amonte de acesta ( cati rinichi are pacientul ).

Figure 3

RRVS : poate evidentia formatiuni radioopace in aria de proiectie a aparatului


urinar fara a avea insa certitudinea. Uneori la analizele de laborator se constata
oligurie pana la anurie cand obstacolul se instaleaza pe un rinichi unic
congenital, functional, sau chirurgical.

7
Figure 4
Sumarul de urina poate evidentia hematurie macroscopica, leucociturie - piurie,
orientand apartenenta durerii la tractul urinar.
Se mai pot efectua ( la indicatia medicului ) UIV - dupa calmarea durerii,
scintigrama - renograma izotopica si la nevoie tomografie computerizata.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL in absenta traumatismului lombar :Se face


cu :
 pielonefrita acuta
 sarcina ectopica
 anexita acuta / orhita acuta
 compresiile nervoase
 colica biliara – este prezent sindromul dispeptic, ex echografic
 apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie apendiculara,
leucocitoza, febra, semnele peritonitei, absenta microhematuriei.
 ulcerul perforat cu durere violenta epigastrica si peritonita instalata rapid
si semnele hemoragiei digestive
 pancreatita acuta, cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice, cu
durere « in bara ».

Toate celelalte sindroame dureroase abdominale nu sunt insotite de regula de


hematurie, distensie echografica a cavitatilor renale, semne radiologice de
litiaza.

8
Bolnavul in colica renala e agitat spre deosebire de iritatia peritoneala in care
bolnavul cauta pozitii antalgice si devine imobil.
Particularitati clinice legate de substrat
 Litiaza renala constituie afectiunea cauzatoare a colicii in marea
majoritate a cazurilor.Colica este adesea accidentul revelator al litiazei,
fiind determinata de migrarea sau inclavarea unui calcul in ureter,
realizand obliterarea mecanica sau contractura spastica a acestuia.
 Inflamatiile urogenitale (cistopielita, pielonefrita, tuberculoza, abces
renal, anexita, spermatocistita) determina rar colici renale prin inflamatie
ureterala, obliterari ureterale prin mucus si puroi (“calculi moi”), iritatia
plexului renal.In aceste cazuri, colica survine pe fond dureros continuu, la
bolnavi cu antecedente cunoscute si se insoteste de sindrom infectios si
semne locale concludente pentru diagnostic.
 Tumorile renale si cele ale organelor din vecinatate (uter, colon, rect)
cauzeaza foarte rar colici renale prin cheaguri de sange, infiltratie sau
compresiune ureterala extrinseca si spasm asociat.
 Rareori colicile apar la bolnavi cu sindrom hemoragipar, la bolnavi cu
sindrom mieloproliferativ, tratati cu substante citostatice-citolitice.
Complicatii si perturbari asociate
Ileusul dinamic, prin frecventa sa, poate fi considerat un semn al bolii.
Anuria se poate produce prin ocluzia mecanica bilaterala a ureterelor sau
ocluzia unilaterala si rinichi contralateral afectat in prealabil.Secretia urinara a
rinichiului opus se inhiba sau se suprima prin reflex inhibitor reno-renal.Anuria
dureaza, de regula, cat colica.
Daca dureaza mai mult de 3-5 zile, se suspecteaza ocluzia mecanica
ureterala. Alte complicatii mai rare, care depind de natura nefropatiei si starea
functionala a rinichiului: hidronefroza, pionefroza, hematurie macroscopica,
ruptura de ureter sau bazinet, abces paranefritic, septicemie, uremie acuta sau
cronica. Socul poate apare in colicile renale subintrante.
Retentia azotata si tulburarile consecutive ale echilibrului electrolitic
(hiperkaliemie, hipocalcemie) si acidoza pot determina sau favoriza, la cardiaci,
aritmiile si edemul pulmonar acut.

Conduita de urgenta
Colica renala se poate trata ambulator.Primul gest terapeutic consta in calmarea
durerii.

9
Daca s-a exclus eventualitatea abdomenului acut, se fac: aplicatii locale de
caldura, bai calde, injectii i.v. lente cu procaina 1%,10-20 ml, atropina 0,25 mg
si papaverina 0,04 g.Daca durerea nu cedeaza in 15-20 min., se injecteaza i.v.
scobutil compus sau se face infiltratie paravertebrala cu procaina sau xilina 1%
20-30 ml.
Colicile rebele la tratament necesita administrarea de opiacee: Mialgin,
Dilauden-scopolamina, morfina.
Internarea de urgenta este indicata in colicile subintrante sau prelungite,
care nu reactioneaza la tratamentul instituit sau in cazurile care necesita
investigatii si interventii de specialitate.

Examinari de urgenta
Examenul complet de urina- sumar de urina si a doua zi urocultura si proba
Addis- radiografia renala “pe gol”.
In cazurile severe, cu oligoanurie, mai sunt necesare determinari ale
ureei, creatininei, ionogramei serice si rezervei alcaline.
Alte examinari utile pentru diagnostic diferential: leucocitoza, amilazemia,
transaminazele serice, glicemia, bilirubinemia.
In urina eliminata in cursul accesului se constata hematurie macroscopica
sau microscopica, saruri (oxalati, urati, fosfati) si, uneori, leucociturie si
piurie.In colectorul urinar poate apare calculul sau cheagul.
Examenul radiografic, “pe gol” poate evidentia calculul daca acesta este
radioopac ( impregnat cu saruri de calciu).Calculii uratici si fosfatici, sunt,
deseori, radiotransparenti.
Dupa calmarea durerii se fac explorari in scopul diagnosticului etiologic.
Pielografia ascendenta se face in servicii de specialitate, in cazul colicilor
subintrante, in formele care evolueaza cu oligoanurie prelungita si azotemie, in
care se pune problema interventiei chirurgicale.
Pielografia descendenta nu este indicata decat dupa 5-7 zile de tratament
antispastic, in caz contrar fiind, deseori, fals negativa.Examinarea poate depista:
litiaza renala, hidronefroza, malformatii renoureterale, sindromul de jonctiune
pieloureterala, tumori renale.
Cistoscopia se recomanda in formele de colici prelungite cu presupus
blocaj renal unilateral.Aceasta arata eliminarea intarziata si redusa a urinii prin
orificiul ureteral respectiv, eventual urini sanguinolente sau tulburi-purulente.

TRATAMENTUL : cuprinde 2 faze : calmarea durerii si tratarea cauzei .

10
Calmarea durerii : se va incerca indeplinirea obiectivului de la camera de
garda a clinicii si se obtine astfel :
1. CURA DE SETE: aportul hidric redus, scade diureza si deci
presiunea pe cai. Daca se decide instalarea unei perfuzii i. v. , aceasta
nu va depasi 250 ml. ser perfuzabil, avand rolul de vehicol de
transport pentru substantele analgezice, antispastice, antiinflamatoare
in colicile rebele.
2. Administrare de ANALGEZICE ( Algocalmin, Salicilati, Piafen,
Fortral, Tramal, derivati morfinici ).
3. ANTISPASTICE miolitice ( Papaverina, Nitroglicerina, Lizadon,
Scobutil, No-spa )
4. ANTIINFLAMATORII nesteroidiene ( Ibuprofen, Indocid,
Fenilbutazona, Diclofenac, Piroxicam – preferabil supozitoare, avand
efect pe 2 cai: efect antiinflamator cu reducerea edemului la nivelul
obstacolului – cu efect permisiv pt urina – scad diureza si deci
presiunea.
5. Se mai folosesc α –blocante ( Ergotoxin, Prazosin, Alfuzosin,
Tamsulosin )
6. Antibioterapia se asociaza doar cand urocultura este pozitiva sau
semnele clinice indica suspiciune de infectie urinara.
7. Se pot utiliza aplicatiile de caldura locala ( sticle cu apa, buiote,
perna electrica)
8. Tratamentul simtomatologiei asociate
După precizarea diagnosticului de către medicul specialist urolog, se stabileşte
tratamentul medicamentos adecvat sau necesitatea de a fi internat în spital.In
această perioadă, pînă la eliminarea calcului urinar, este bine să se consume
cantitaţi mici de lichide.
După ce se elimina piatra, atunci este momentul pentru cura de diureză. Se
consideră că aceasta are eficienţă în situaţia în care se elimina, zilnic, peste 2,5
litri de urină.
Tratamentul antialgic si spasmolitic este pe primul plan.
In colicile cu dureri moderate si fenomene generale reduse se indica aplicatii
locale cu caldura, bai calde (37-38 grade C).Ceaiurile diuretice si apele
minerale, in cantitate de 2000-3000 ml/24 ore, favorizeaza diureza si eliminarea
consecutiva a calculului.
In colicile violente si prelungite se utilizeaza, in ordinea eficientei
:scobutil compus , 1 fiola injectabila i.m. sau i.v. la 1-2 ore interval; Mialgin si

11
atropina, in inj. s.c.; infiltratie lombara, paravertebrala; combinatii litice
(antialgice si spasmolitice).
In cazuri cu dureri socogene se indica perfuzie i.v. lenta cu procaina 1% (40-
60 ml), atropina 0,25-0,50 mg; papaverina 0,04-0,08 g si Mialgin 1 fiola. Este
necesar controlul ritmului cardiac si respirator, in cursul perfuziei, deoarece se
poate produce stop cardiorespirator.Sunt necesare conditii de resuscitare
cardiaca si respiratorie.
Morfina si succedaneele sale se utilizeaza in extremis deoarece calmeaza
durerea prin actiune centrala, dar accentueaza spasmul ureteral.Asocierea cu
atropina sau scopolamina corecteaza partial acest efect.
In cazurile de colici renale prelungite, rezistente la tratament, se indica pe
langa tratamentul de mai sus litotrictie, cateterism ureteral pentru dezintegrarea,
mobilizarea si eliminarea calculilor, sau tratament chirurgical.In caz de
oligoanurie prelungita, cu azotemie, rinichi marit dureros, ileus persistent sau
complicatii septice se indica lombotomia in vederea ureterotomiei, pielotomiei,
nefrostomiei sau nefrectomiei.
Tratamentul complicatiilor: in raport cu natura complicatiei se indica
antibiotice cu spectru larg in septicemii, analeptice pentru combaterea starii de
soc, cardiotonice in insuficienta cardiaca, reechilibrare hidroelectrolitica si
acidobazica in insuficienta renala, solutii hipertone.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU


COLICA RENALA

Manifestări la un bolnav cu afecţiuni urinare şi de care trebuie să ţină seama


asistenta la întocmirea planului de îngrijire sunt: durerea de tip colică, nevoia
imperioasă de a urina, disuria, febra legată de infecţie, posibilitatea recidivei.

Obiectivele de îngrijire vizează să uşureze durerea, să se atenueze nevoi


imperioasă de a urina, disuria şi febra, prevenirea recidivelor, obiectivele
tratamentului medical cum ar fi de exemplu suprimarea agentului patogen etc.

Intervenţiile asistentei medicale pentru satisfacerea problemelor pacientului


au în vedere încălzirea regiunii perineale, băi calde locale şi generale,
administrare de antispastice la indicaţia medicului, încurajarea pacientului
pentru consumarea unor cantităţi mari de lichide cu scopul favorizării
circulaţiei sângelui la nivelul rinichilor şi totodată pentru antrenarea

12
bacteriilor în afara căilor urinare; se va încuraja pacientul să urineze frecvent
(la 2-3 ore) pentru a goli complet vezica urinară şi totodată pentru a diminua
bacteriuria cantitativă, pentru a reduce staza urinară şi pentru a preveni
reinfecţia urinară.

Evaluarea intervenţiilor aplicate de către asistenta medicală indică


ameliorarea stării pacientului, ameliorarea durerilor, atenuarea nevoii
imperioase de a urina, reducerea treptată a disuriei şi a febrei; totodată
bolnavul acceptă hidratarea cu 8-10 pahare de lichid zilnic şi micţionare la 2-3
ore interval de urină clară şi incoloră; de asemenea bolnavul respectă
tratamentul medicamentos indicat.

→ Tratamentul colicii renale


~ Presupune: intervenţii în urgenţă, intervenţii în spital, intervenţii
profilactice.
~ Vizează: tratamentul colicii, tratamentul bolii de bază, tratamentul
complicaţiilor.

→ Conduita de urgenţă în colica renală


~ Obiectivele principale sunt:
o Repausul la pat,
o Calmarea durerii,
o Aplicarea căldurii local,
o Hiperhidratarea.
o Combaterea stării de şoc.
~ Dacă s-a exclus eventualitatea abdomenului acut se aplică următoarele
intervenţii:
o Aplicaţii locale de căldură (sticle cu apă caldă, termofoare,
pernă electrică, comprese calde umede etc.) Pe zona de maximă
durere – loja lombară, hipogastru).
o Se dau analgezice şi antispastice la indicaţia medicului,
o Se administrează Scobutil compus – 1 fiolă a 5 ml injectată lent
intravenos;
o Pentru întreţinere se administrează Scobutil compus supozitoare
sau Scobutil simplu supozitoare sau Lizadon supozitoare
o Se injectează papaverină 1 f a 0,04g i.v./i.m., atropină 1f/1mg
i.v., s.c./i.m., procaină (novocaină) 1% 10-20 ml i.v. Foarte lent.,
Algocalmin 2 f x 2 ml i.m. Sau Fortral 1 ml i.m.

13
~ Bolnavii care prezintă colici rebele la tratament se internează de urgenţă
în spital. De asemenea se internează şi cazurile în care se suspectează
asocierea cu o ocluzie dinamică.
→ Conduita şi îngrijirile acordate în colică renală în spital:
~ Examen complet de urină (volum, densitate, aspect, culoare, prezenţa
albuminei, a puroiului, pigmenţi biliari, compoziţia sedimentului, testul
Addis-Hamburger, urocultura. Se execută o radiografie renală pe gol.
~ Se recoltează sânge, în cazurile grave, pentru: uree, ionogramă, rezerva
alcalină, iar pentru diagnostic diferenţial se recoltează leucograma,
amilazemia, transaminazele, glicemia, bilirubinemia.
~ Se administrează ceaiuri diuretice şi ape minerale în cantităţi de 2.000-
3.000 ml pe 24 ore pentru favorizarea diurezei.
~ După calmarea durerii se fac explorări pentru diagnosticul etiologic:
urografie, pielografie, cistoscopie la nevoie.
~ Tratamentul antalgic şi spasmolitic indicat de medic este acelaşi ca în
situaţiile de urgenţă. La acest tratament se mai asociază Fenobarbital,
Romergan care potenţează efectele Procainei şi Atropinei.
~ În colicile violente prelungite, care nu cedează la medicaţia amintită se
poate utiliza Mialgin subcutanat.
~ În cazul durerilor şocogene se instituie o perfuzie intravenoasă lentă cu
procaină 1%, Atropină, Papaverină şi Mialgin – sub controlul ritmului
cardiac şi respirator.
~ În caz de infecţii urinare se instituie tratament cu antibiotice conform
antibiogramei.
Perfuzia intravenoasă are şi rolul de a reechilibra organismul hidroelectrolitic şi
acido-bazic.

Pregătirea pacienţilor pentru explorări radiologice şi funcţionale ale


aparatului renal

Explorarea radiologică a rinichiului şi a căilor urinare se efectuează prin


radiografie,renală simplă, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu,
pielografie.
Scop- evidenţierea conturului rinichilor cavităţilor pielocaliceale ale
acestora, precum şi a căilor urinare.

A.=Pregătirea bolnavului pentru radiografia renală simplă =

14
Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor
şi prezenţa unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
• cărbune animal;
• ulei de ricin;
• materiale necesare unei clisme evacuatoare.

1. Pregătirea materialelor necesare:


• se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului:
• se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
3. Pregătirea alimentară a bolnavului:
• cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără
alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume,
zarzavaturi, paste făinoase, pâine] şi ape gazoase;
• în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită;
• înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
• după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit.
4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:
• cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi
triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi;
• în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei
de ricin.
Atenţie!
• în dimineaţa zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu apă caldă. Aerul
din tubul irigator trebuie să fie complet evacuat pentru a nu ti introdus în
colon.
• înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i
se va efectua un sondaj vezical.
5. Pregătirea pentru examinare:
• bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
• bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă;
6. îngrijirea bolnavului după tehnică:
• după efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat să se îmbrace şi să se
întoarcă în salon unde va fi instalat comod în pat;
• se notează- examenul în F.O. a bolnavului.
15
B. = Pregătirea bolnavului pentru pielografie =

Pielografia - radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast


administrată prin cateterism ureteral sub control citoscopic.
Materialele necesare:
• cele pentru radiografie renală simplă;
• substanţă de contrast Odiston - 30% sau iodură de sodiu - 10%;
• medicamente antihistaminice;
• medicamente pentru urgenţă.

1. Pregătirea materialelor necesare:


• se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.

2..Pregătirea bolnavului:
• se efectuează, pregătirea bolnavului ca şi pentruradiografia renală, simplă
[psihică, alimentară,medicamentoasă].
3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
• se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau
iodură de sodiu 10%. Dacă bolnavul prezintă o reacţie hiperalergică se
întrerupe introducerea substanţei de contrast şi se administrează
antihistaminiee, anunţându-se imediat medicul. Dacă toleranţa
organismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie, unde
va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare.
4. Administrarea substanţelor de contrast:
• spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
• sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter;
• se introduce substanţa de contrast uşor încălzită, 5-10 ml în fiecare parte
presiune mică;
• bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie.

5. îngrijirea bolnavului după tehnică:


• după terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă,
substanţa de contrast. Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fî condus în
salon şi instalat comod în pat;
• se notează examenul efectuat în F.O. a bolnavului.

Atenţie!
16
• Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă.
• Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii
spastice ale bazinetului.
• Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se,
produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal].

C = Pregătirea bolnavului pentru eistograiîe=

Cistografia - este o metodă de exploatare radiologică a vezicii urinare


care se poate executa prin:
■ radiografie simplă vezicală;
■ radiografie după umplerea vezicii urinare cu substanţe de contrast
sterilă [iodura de sodiu 10-20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon],
eventual amestecată cu aer.
Materiale necesare:
 materiale pentru efectuarea unei clisme;
 sonda Nelaton sterilă;
 soluţie sterilă de acid booric;
 seringa Guyon sterilă;
 substanţă de contrast, ioduri de sodiu 10% sau soluţie Odiston;
 pensă hemostatică;
 mănuşi de cauciuc sterile;
 tăviţă renală.

1. Pregătirea materialelor necesare:


♦ se pregătesc toate materialele necesare.
2. Pregătirea bolnavului:
> se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii;
> se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă;
> bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat să se dezbrace
şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică.
3. Participarea la cistografie:
o spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
o se îmbracă mănuşile sterile;
o se introduce sonda Nelaton sterilă în vezica urinară şi se spală
vezica cu soluţie sterilă de acid boric;
o în seringa Guyon se aspiră 100-200 ml iodura de Na sterilă sau

17
Odiston şi se introduce în vezică;
o se închide sonda cu o pensă hemostatică
o bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea
examenului cistografic;
o medicul execută imediat radiografia

D. = Arteriografia renală = Este o metodă de explorare a aparatului renal prin


administrarea substanţei de contrast pe cale arterială, renală, sau femurală. Prima
radiografie se execută la 2-3 secunde de la începerea administrării substanţei de
contrast, a doua radiografie la 6 secunde şi a treia la 8 secunde. Atenţie!
• substanţa de contrast se injectează, i.v, durerea provocată pe durata
injectării fiind suportabilă;
• administrarea rapidă provoacă durere intensă de-a lungul venei. Se
avertizează bolnavul.

E. = Pregătirea bolnavului pentru examen radiologic al rinichilor prin


retropneumoperitoneu =

Retropneumoperitoneu - reprezintă introducerea de aer sau oxigen în


spaţiul retroperitoneal pentru evidenţierea contururilor rinichilor.
Materiale necesare:
 materiale necesare efectuării unei clisme;
 S instrumente şi materiale necesare efectuării unei puncţii;
 aparat de pneumotorax

1. Efectuarea tehnicii:
♦ se anunţă bolnavul, explicându-i necesitatea tehnicii şi
inofensivitatea;
♦ se anunţă bolnavul că nu trebuie să mănânce nimic în dimineaţa
zilei de examinare;
♦ în seara precedentă intervenţiei se efectuează bolnavului o
clismă evacuatoare; bolnavul va fi condus în sala de radiografie,
ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa radiografieă;
♦ spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun; se îmbracă mănuşile
sterile;
♦ se serveşte medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua
puncţia în loja perineală;

18
♦ cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1 gaz şi
se execută apoi radiografia; apoi la locul puncţiei, se efectuează un
pansament;
♦ se ajută bolnavul să se îmbrace şi este condus la pat.

F. = Pregătirea bolnavului pentru cistoscopie

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.


Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale, inflamaţiilor specifice,
nespecifice, tumorilor, malformaţiilor anatomice, calculilor, corpilor străini.

1. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor:


 Caselote cu câmpuri sterile şi mănuşi de cauciuc sterile
 costum steril pentru medic [halat, mască]
 seringa Guyon cu oliva uretrală sterilizată;
 soluţie de novocaină 0,5% 40-50 ml;
 seringă de 20 ml sterilizată; pense sterile;
 tampoane de vată sterile;
 citoscop de irigaţie de cateterism sau cistoscopul operator [în
funcţie de scopul urmărit] sterilizat;
 soluţie de acid boric 3%;
 două sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm şi groase de
4-8 cm [scara Cherier];
 sonde uretrovezicale sterile; soluţii dezinfectante;
 eprubete pentru recoltarea urinei;
 două tavite renale.
2. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului:
• se anunţă pacientul, explicându-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o
jumătate de oră înainte de exploatare, i se administrează, un sedativ;
• i se suprimă micul dejun şi va ingera 500 ml lichid, cu o oră înainte de
examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar];
• pacientul îşi va goli vezica urinară, va fi condus în sala de examinare şi
ajutat să se dezbrace [regiunea inferioară a trunchiului];
• este ajutat să se urce pe masa specială [ de cistoscopie sau ginecologică] şi
să se aşeze în poziţie ginecologică;
• i se fixează picioarele pe suporturile mesei;
• se efectuează toaleta organelor genitale externe şi perineului, cu apă şi

19
săpun;
• se acoperă membrele inferioare cu câmpuri sterile, lăsându-se accesibilă
regiunea perineului;

3. Participarea la tehnică:
• se dezinfectează meatul urinar; apoi, pentru anestezie locală se introduc în
uretră 20 ml soluţie novocaină 0,5%, sau 30 ml borat de procaină 2%, sau
procaină hidroclorhidrică 4%;
• anestezia locală se mai poate efectua prin badijonarea meatului şi instilaţie
de Xilocaină sau Lidocaină; mai nou, se recomandă preparatul din import
Instigel.

Precizare :
- la femei, anestezia locală [folosirea substanţelor anestezice amintite mai sus]
este suficientă pentru efectuarea citoscopiei -în scop diagnostic.
- la bărbaţi, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil să se facă în
rahianestezie; se poate utiliza şi anestezia i.v. sau pe mască.
Anestezia locală cu Xilocaină este suficientă pentru investigaţiile cu
fibroscopul; orice manevră fibroscopică [cistolitolapaxie], rejecţie de prostată sau
tumori, necesită anestezie regională sau generală;
• se verifică fucţionalitatea sistemului de iluminat, starea de curăţenie a
lentilelor, etanşeizarea asamblărilor;
• se lubrefiază instrumentul care urmează să fie introdus cu Instagel;
• se oferă aparatul medicului;
• se spală vezica cu o soluţie de acid boric 3% până când lichidul de spălare
devine perfect limpede;
• medicul umple vezica cu 150 ml apă sterilizată sau soluţie dezinfectantă
slabă [la bărbaţi] sau 250 ml [la femei] şi înlocuieşte canula de irigaţie cu
sistemul optic;
• se racordează sistemul de iluminat la reţeaua electrică [medicul efectuează
inspecţia pereţilor vezicali];
• se oferă medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite
[dacă examinarea continuă cu cateterismul ureterelor];
• se oferă eprubetele pentru recoltările urinare, pentru urocultură sau
examene biochimice, biopstice;
• pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa
şi transportat în salon;

20
• aici este aşezat comod în pat, unde va sta în decubit dorsal, tară pernă timp
de 12 ore;
• se administrează la nevoie, calmante, antispastice;
• la femei, cistoscopia efectuându-se şi ambulator - acestea vor fi ajutate să
coboare de pe masa de examinare şi să se îmbrace;
• nu necesită supraveghere specială.

4. Reorganizarea locului de muncă:


• se aruncă deşeuri le, iar instrumentele se spală cu o perie
moale, cu apă şi săpun şi se clătesc sub jet, la robinet;
• lentilele se şterg cu apă şi săpun, depozitele se îndepărtează cu o perie
moale; interiorul se curăţă minuţios cu tampoane de vată montate pe
portampon;
• se insuflă aer sub presiune, pentru îndepărtarea unor eventuale reziduri;
• tuburile cistoscoapelor se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă -
Clorhexidină 5% [10 ml la 100 ml apă] = 30', sau prin sterilizare cu etilen
dioxid [în etuvă];
• sistemul optic se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă sau prin
păstrarea în vapori de formaldehidă cel puţin două ore;
• după dezinfecţie şi sterilizare, toate instrumentele se aşează în cutiile în
care se păstrează.

Incidente şi accidente
-accese febrile trecătoare, frisoane, dureri lombare asemănătoare cu colica
renală;
-mici hemoragii produse spontan sau în urma spă lăturii vezicale cu apă
CRl(i8);
-ruptura de uretră, cu uretroragie; perfotaţia vezicii urinare.

Atenţie!
• cistoscopia se execută în condiţiile de asepsie caracteristice intervenţiilor
chirurgicale;
• sistemul optic nu se sterilizează prin fierbere sau autoclavare, fiincă se
deteriorează; se sterilizează numai în soluţie apoasă de Glutaraldehidă
2%, Cidex, vapori de formol sau de etilenoxid;
• înainte de întrebuinţare, se spală bine cu apă sterilă, pentru a se îndepărta
urmele substanţelor sterilizante care sunt iritante, hemolitice. I.
21
Explorarea funcţională a aparatului renal
Scopul explorării funcţiei renale stabileşte dacă rinichiul satisface
funcţiile în mod normal sau nu; să se obţină relaţii asupra mecanismului
perturbat calitativ şi cantitativ.

Metode şi mijloace de explorare a funcţiei renale


Activitatea rinichiului trebuie explorată pe trei direcţii principale:
• analiza urinei;
• examenul sângelui;
• explorarea mecanismelor funcţionale renale propiuzise
glomerulare şi tubulare.

Analiza urinei:
Examenul de urină poate furniza date asupra stării funcţionale a rinichilor şi
asupra homeostaziei organismului. Examenul cuprinde:
• un examen macroscopic;
• un examen microscopic;
• un examen bacteriologic;
• un examen fizico-chimic.

1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate şi ai cilindrilor din urină se


face prin testul ADDIS-HAMBURGER.
a] Pregătirea bolnavului:
• se anunţă bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei;
• se recomandă regim tară lichide cu două ore înainte;
• dimineaţa bolnavul este rugat să urineze, se notează ora exactă, această
urină se aruncă;
• în acest moment bolnavul este rugat să rămână culcat de 100-180 minute;
• bolnavul nu bea nimic în tot acest timp.
b] Pregătirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
• se pregătesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleaşi ca şi
pentru examenul bacteriologic.
c] Recoltarea urinei:
• după 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu
apă şi săpun;
• se recoltează întreaga cantitate de urină şi se măsoară volumul;
• se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele

22
două micţiuni şi volumul urinei la a doua micţiune.
d]Interpretare:
• normal se elimină prin urină 1000 hematii/min şi1000-2000
leucocite/min.

Examenul sângelui:
Explorarea modului în care rinichiul îşi îndeplineşte funcţiile sale se poate face
urmărind concentraţia în sânge a produselor de catabolism azotat, urmărind
izotonia, izohidria.

2.Stadiul funcţiei renale de depurare a cataboliţilo proteici


Pentru aceasta se determină:
• ureea sangvină : valorea normală 20-40 mg%;
• acidul uric: V.N.3-5 mg%;
• creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%
3. Stadiul funcţiei renale de menţinere constantă a concentraţiei ionilor.
Această funcţie renală se apreciază prin modificările ionogramei serice
[Na, K,Ca,Cl]:
• Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;
• K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;
• Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;
• CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.
4. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face
prin:
 determinarea pH-ului sangvin - se recoltează sânge tară
garou, pe heparină, în condiţiile de strictă anaerobioza, în
seringi perfect etanşe. V.N.=7,30-7,40;
 determinarea R.A.- se recoltează l0ml sânge pe 50 mg oxalat
de potasiu, eprubeta va fi foarte bine închisă pentru a evita
degajarea bioxidului de carbon dizolvat în plasmă
.V.N.=53-75 voi. CO2/100ml sânge sau 27 mEq/1. Scăderea
sub 50% arată o stare de acidoză, creşterea peste 75% vol.%
reprezintă alcaloză. Ph-ul şi R. A. [rezerva alcalină] se
determină mai exact la aparatul Astup. în acest aparat se
recoltează sânge capilar în condiţii de anaerobioză, în tuburi
heparinizate livrate odată cu aparatul.

23
II. Exporarea mecanismelor funcţionale propiu-zise

Se efectuează cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasmă


[în ml] depurat de o substanţă în unitatea de timp [1 minut].
Se calculează după formula: OUxV/P U= concentraţie urinară
[mg/ml]; V= volumul urinar [ml/minut]; P= concentraţie plasmatică a
substanţei [mg/ml],

III. Fluxul plasmatic renal


Este volumul de plasmă care perfuzează cei doi rinichi în decurs de 1 minut. Se
determină cu ajutorul Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care
este eliminat integral de către glomeruli şi tubi la o singură trecere prin rinichi.
Clearence-ul P.A.H. se efectuează prin perfuzarea P.A.H. în mod continuu.
Determinarea concentraţiei se face fotometric şi are V.N.=500-700 ml/minut.

IV. Explorarea filtratului glomerular


Se face prin măsurarea unor substanţe ca: creatinina endogenă sau insulina
exogenă care se elimină prin filtrare glomerulară. Creatinina se elimină prin
urină, prin filtrare glomerulară tară să mai fie reabsorbită sau secretată de tubi.

a] Pregătirea bolnavului:
• se anunţă bolnavul cu o zi înainte să mănânce în dimineaţa examinării şi să
stea culcat în pat 12-h peste noapte şi în tot timpul examenului;
•înaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apă.
b] Efectuarea recoltării:
• la ora 7 după ce bolnavul a terminat de băut apa, va urina;
• prima urină se aruncă;
• bolnavul va bea 300 ml ceai neîndulcit sau apă;
• se va culca, apoi se va trezi şi va urina din nou;
• această urină, se păstrează şi se măsoară volumul;
• se recoltează 5 ml sânge prin puncţie venoasă, după care bolnavul
urinează încă odată;
• se măsoară volumul urinei;
• se consemnează greutatea şi înălţimea bolnavului;
• din cele două emisii de urină se trimit la laborator 10 ml împreună cu
sângele recoltat pentru determinarea creatininei.
c] Interpretare:

24
V.N. este de 140 ml/minut.
Valori scăzute sub 70 ml/minut apar în insuficienţa renală.
V. Reabsorţia tabulară
Ureea trece prin filtrarea glomerulară fiind parţial reabsorbită la nivelul
tubilor proximali.
a] Pregătirea bolnavului:
• bolnavul este anunţat cu o zi înaintea probei;
• va sta culcat peste noapte precum şi în dimineaţa examinării pe
tot parcursul examinării;
• în dimineaţa examinării nu va mânca nimic.
b] Efectuarea recoltării:
• la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
• urina se aruncă, iar bolnavului i se dă să ingereze 250 ml apă;
• va urina măsurându-se volumul urinei;
• se recoltează 5 ml sânge prin puncţie venoasă. după care bolnavul va
ingera încă, 250 ml apă;
• bolnavul va urina în alt vas, se măsoară volumul urinei emise;
• din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urină împreună, cu
sângele recoltat.
c] Interpretarea:
V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau
tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasmă.

VI. Explorarea secreţiei tubulare


Se bazează pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substanţe
introduse în organism.
Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleină].
a] Pregătirea bolnavului:
• se anunţă bolnavul să nu mănânce în ziua examinării;
• administrarea substanţei - în dimineaţa zilei de examinare i se injectează
bolnavului i.v. 1 ml de substanţă.
b] Recoltarea urinei:
• bolnavul este rugat să urineze la 15 şi 75 minute de ia administrarea
substanţei;
• determinarea se face colorimetric;
c] Interpretarea:

25
In mod momial o persoană sănătoasă elimină în primele 15 minute 20% din
substanţ injectată, iar în următoarele 70 de minute între 55-70% din substanţa
injectată.

VII. Nefrograma
Urmăreşte capacitatea fiecărui rinichi în parte de a capta, secreta şi excreta o
substanţă marcată, cu radioizotopi. Se utilizează Hippuran marcat cu 131 iod.
Proba se execută dimineaţa şi nu necesită pregătirea prealabilă a bolnavului,
bolnavul putând mânca înainte probei. Se injectează, intravenos izotopul şi se
înregistrează radiaţiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a două sonde de
scintilaţie dispuse la nivelul regiunii lombare.
Nefrograma permite depistarea tulburărilor functionale ale fiecărui rinichi
tară a da informaţii cu privire la cauza acestora. Nu se execută la femei gravide
sau în lactaţie .

VIII. Scintigrafie renală


Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă, după
care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor
radioactive în parenchiul renal.

IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie

Această probă apreciază capacitatea de eliminare a fiecărui rinichi în parte. Se


injectează i.v. soluţie 0,4% indigi-carmin steril. Apariţia colorantului în urină se
urmăreşte prin cistoscop.

a] Interpretare:
In mod normal, colorantul apare în vezica urinară la 5-7 minute de la
administrare.

X. Explorarea capacităţii de dilufie şi concentraţie


Metodele executate în acest scop au la bază faptul că un rinichi sănătos are
capacitatea de a produce urină mai diluată sau mai concentrată , în funcţie de
gradul de deshidratare al organismului. Capacitatea de diluţie şi
concentraţie a rinichiului poate fi determinată prin mai multe probe:
• proba de diluţie şi concentraţie Volhard Are două etape:
• diluţia;

26
• concentraţia.
Practic este cel mai comod să se facă întâi concentraţia şi apoi diluţia, dacă
concentraţia este mai bună, evident ca şi diluţia este mai satisfăcătoare.

A. Proba de concentraţie
a] Pregătirea bolnavului
• la ora 12 bolnavul primeşte alimentaţie solidă [ouă, şuncă, pâine, carne]
fară lichide.
b] Recoltarea urinei:
• din 2 în 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colecteză 4 eşantioane. De la
orele 20 până la orele 8 urina se colectează într-o singură probă. Se
notează la toate eşantioanele de urină volumul şi cantitatea.
c] Interpretare
• în cursul după-amiezii şi noaptea ca răspuns la proba de concentraţie,
diureza scade mult iar densitatea trebuie să, crească depăşind 1028 cel
puţin într-o probă. In insuficienţa renală severă, densitatea variază puţin
în jurul valorii de 1010 izostenurie.
Atenţie!
La bolnavii la care încărcarea cu lichid este contraindicată se face numai proba
de concentraţie apreciindu-se că un rinichi care concentrează bine are
capacitatea de diluţie normală.

B. Proba de diluţie
a] Pregătirea bolnavului
• cu 2 zile înainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar,
are voie să bea lichide câte vrea.
• în ziua examinării bolnavul va sta în repaus la pat.
b] Golirea vezicii şi ingerarea lichidului
• la ora 7,30 îşi evacuează vezica urinară;
• bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apă timp de 1/2 h.
c] Recoltarea urinei
între orele 8-12, timp de 4 h se recoltează din 30-30 minute. Se notează
cantitatea şi densitatea urinei din fiecare probă.
d] Interpretare:
In mod normal, în primele 4 ore, ca răspuns la hidratare, se elimină întreaga
cantitate de lichid ingerată. In primele 2 ore se elimină mai mult de jumătate din
cantitatea totală. In cel puţin una din probele de dimieaţă volumul urinar

27
depăşeşte 300 ml iar densitatea urinei trabuie să fie sub 1005 în cel puţin una
din probe.

XI. Proba Zimniţki


a] Pregătirea bolnavului
• bolnavul este menţinut la pat;
• se administrează regim alimentar şi hidric normal.
b] Recoltarea urinei se recoltează urina din 3 în 3 ore timp de 24 h;
• se notează densitatea şi volumul fiecărei probe.
c] Interpretare
Normal - cu cât cifrele obţinute sunt mai îndepărtate între ele cu atât capacitatea
de adaptare a rinichiului este mai bună.
CAZUL I

Domnul B.D. prezintă durere lombară intensă, apărută brusc, care iradiază spre
organele genitale şi faţa internă a coapsei, polakiurie cu disurie, agitaţie,
nelinişte. Examenul sumar de urină evidenţiază prezenţa hematiilor în urină.
Diagnosticul medical: Colică renală.
-Motivul internarii: Stare generala influentata,colica renala.
-Antecedente personale fizice patologice:
- diabet zaharat tip II insulino dependent
- IRC compensat
- nefrapsie diabetica clinic manifestata

1.Nevoia de a respia:
-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu
respiratii abdominale
-pacientul este nefumatoar

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata


-starea de nutritie se prezinta prin obezitate
-pacientul este nefumatoar
-pacientul prezinta stari de voma

3.Nevoia de a elimina
- pacientul prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,

28
-tranzitul intestinal este prezent

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura


-conditiile de viata sunt corespunzatoare

5.Nevoia de a dormi si odihni


-pacientul sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si
este obosit

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca


- pacientul necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singur

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale


-pacientul se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C -
37.0 C

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele


-la internare pacientul sa prezentat cu edeme
-tegumentele sunt de culoare palida
-mucoasele se prezinta cu o culoare palida
-fanerele cu modificari degenerative

9.Nevoia de a evita pericolele


-pacientul are nevoie de ingrijire permanent

10.Nevoia de a comunica
-starea de constiinta este pastrata
-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale


-pacientul este o persoana cu credinta in Dumnezeu

12.Nevoia de a se realiza
-pacientul nu prezinta probleme la aceasta nevoie

13.Nevoia de a recreea
-pacientul face plimbari zilnice cu motivul recreerii

29
14.Nevoia de a invata
- pacientul nu mai este asa de dornic de a mai invata lucruri noi datorita starii
generale nefavorabile.

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -TA: 210/100
arterială hipertensiunii -administrarea mmHg
arteriale tratementului
Respiraţii -pacientul sa -pacientul să prezinte o -pacientul
inadecvate se prezinte cu poziţie care să favorizeze prezinta o
manifestate de o respiraţie respiraţia uşoară
dispnee îmbunătăţită -la nevoie se va administra ameliorare
oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -somnul este
beneficieze de liniştit şi să i se explice tot liniştit, dar încă
un somn ce i se va face în mai există o
liniştit continuare, în special teama de noul
efectuarea sedinţelor de tratament
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se
postura prezinte o condiţiilor favorabile unor poate deplasa,
inadecvată buna postură stări de bine este aşezat în
şi mişcare pat după
operaţie
Dificultatea în a -pacientul să -ajuta pacientul să se -pacientul
se îmbraca şi îşi satisfacă îmbrace şi să se dezbrace începe cu
dezbrăca această nevoie corespondenţă
Insuficienţa -educaţia -respectarea tratamentuiui - se externează
cunostinţelor pentru prescris de medic la fără
despre evoluţia sanatate în externare complicaţii,
bolnavului vederea -anunţarea familiei despre urmând să se
externarii data externarii prezinte la
-respectarea regimului control
alimentar

30
-să se prezinte la medic la
observarea unei eventuale
complicaţii şi controale
medicale
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -glicemia:233
funcţiilor vitale funcţiilor -recoltarea glicemiei proterinuria:6,1
vitale şi -ureea:132
vegetative -creatinina:5,8
-TA:
210/100mmHg

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Dificultatea în a -pacientul să -ajuta pacientul să se - obiectiv
se îmbraca şi îşi satisfacă îmbrace şi să se dezbrace nerealizat
dezbrăca această nevoie
Circulaţia -tegumentele -la indicaţia medicului se - obiectiv
inadecvată şi mucoasele administreaza prin realizat
manifestată prin să fie normal transfuzie sânge
paloarea colorate
tegumentelor
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează perfuzii -rehidratarea
hidratarea echilibrului cu ser fiziologic bolnavului
hidroelectoritic -urmăresc respectarea -să se respecte
-pacientul să regimului alimentar regimul
beneficieze de -aerisirea salonului înainte prescris de
o alimentaţie de fiecare masă medicul de
bogată în -se recomanda consumul specialitate
vitamine de legume şi fructe
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea geamului, -curăţarea
condiţii optime salonului şi măturarea şi spălarea salonului
în salon curaţarea lui podelelor
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -glicemia:247
funcţiilor vitale funcţiilor -recoltarea glicemiei proterinuria:5,8
vitale şi -ureea:165,8
vegetative -creatinina:6,1
-TA:

31
169/90mmHg

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Dificultatea în a -pacientul să -ajuta pacientul să se -pacientul
se îmbraca şi îşi satisfacă îmbrace şi să se dezbrace începe cu
dezbrăca această nevoie corespondenţă
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -TA:
arterială hipertensiunii -administrarea tratementului 160/90mmHg
arteriale
Respiraţii -pacientul sa -pacientul să prezinte o -tratament cu
inadecvate se prezinte cu poziţie care să favorizeze o uşoară
manifestate de o respiraţie respiraţia ameliorare
dispnee îmbunătăţită -la nevoie se va administra
oxigen.
Igiena -efectuarea -pacientul să fie stimulat să - tegumentele
bolnavului toaletei îşi efectueze toaleta singur şi mucoasele
sunt curate
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii - obiectiv
funcţiilor vitale funcţiilor -recoltarea glicemiei realizat
vitale şi
vegetative

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Respiraţii -pacientul sa nu -pacientul isi -pacientul prezinta
inadecvate mai prezinte mentine o poziţie in continuare
manifestate de dispnee care să favorizeze semne de dispnee,
dispnee respiraţia insa sunt foarte
- se va administra reduse
oxigen daca este
nevoie
Dificultatea în a -pacientul să nu -ajuta pacientul să -pacientul nu mai
se îmbraca şi mai prezinte se îmbrace şi să se prezinta

32
dezbrăca dificultate in dezbrace dificultate in a se
satisfacerea imbraca, dezbraca
acestei nevoi
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -aceasta nevoie
postura inadecvată prezinte o buna condiţiilor este partial
postură şi mişcare favorabile unor afectata, se
stări de bine deplaseaza ajutat

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Respiraţii -pacientul sa nu -pacientul isi -pacientul nu mai
inadecvate mai prezinte mentine o poziţie prezinta
manifestate de dispnee care să favorizeze dificultate in
dispnee respiraţia respiratie
- se va administra
oxigen daca este
nevoie
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -pacientul de
postura inadecvată prezinte o buna condiţiilor deplaseaza singur,
postură şi mişcare favorabile unor nu mai prezinta
stări de bine probleme

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimele cinci zile, bolnavul se simte mai


bine. Pacientul a fost hidratat cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma
celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

33
CAZUL II

-Numele pacientului: I. L.
-Domiciliu: Timisoara
-Varsta : 43
-Sex : F
-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie,
dureri retrostonale.
-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential
-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa
Diagnostic :colica renala

1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata


- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg

3.Nevoia de a elimina
- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit,
prezinta scaune odata la doua zile

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura


-pacienta nu prezinta probleme

5.Nevoia de a dormi si odihni


- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

34
6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
-Pacienta nu necesita ajutor

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale


-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele


-pacienta se poate ingriji
-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale
submembrului superior stang , si mucoase palide.
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal

9.Nevoia de a evita pericolele


-pacienta nu prezinta neputinta

10.Nevoia de a comunica
- pacienta este deschisa pentru comunicare.
-starea de constienta este pastrata

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale


-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.

12.Nevoia de a recreea
-pacienta face iesiri zilnice.

13.Nevoia de a invata
- pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre
cultivarea cunostintelor.

14.Nevoia de a realiza
- pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

35
Respiraţii -pacienta sa se -pacienta să o uşoară
inadecvate prezinte cu o prezinte o poziţie ameliorare
manifestate de respiraţie care să favorizeze
dispnee îmbunătăţită respiraţia
-la nevoie se va
administra oxigen.
Anxietate -pacienta să -pacienta trebuie -somnul este
beneficieze de un să fie liniştita şi să liniştit, dar încă
somn liniştit i se explice tot ce i mai există o
se va face în teama de noul
continuare, în tratament
special efectuarea
sedinţelor de
dializă
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:87
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi tensiunii -ureea:275
vegetative -recoltarea -creatinina:
glicemiei 11,05
-TA: 180/90
mmHg
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui fără complicaţii,
despre evoluţia vederea externarii prescris de medic urmând să se
bolnavului la externare prezinte la control
-anunţarea familiei
despre data
externarii
-respectarea
regimului
alimentar
-să se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale
complicaţii şi
controale medicale
Circulaţia -tegumentele şi -la indicaţia - obiectiv realizat
inadecvată mucoasele să fie medicului se
36
manifestată prin normal colorate administreaza prin
paloarea transfuzie sânge
tegumentelor
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea -curăţarea
condiţii optime în salonului şi geamului, salonului
salon curaţarea lui măturarea şi
spălarea podelelor
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează -rehidratarea
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser bolnavului
hidroelectoritic fiziologic si -să se respecte
-pacientul să glucoza regimul prescris
beneficieze de o -urmăresc de medicul de
alimentaţie bogată respectarea specialitate
în vitamine regimului
alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:99
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi tensiunii -creatinina: 10,88
vegetative -recoltarea -TA:
glicemiei 180/100mmHg

Anxietate -pacienta să -pacienta trebuie -somnul este


beneficieze de un să fie liniştita şi să liniştit, dar încă
somn liniştit i se explice tot ce i mai există o
se va face în teama de noul
continuare, în tratament
special efectuarea

37
sedinţelor de
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacienta să fie - tegumentele şi
toaletei stimulata să îşi mucoasele sunt
efectueze toaleta curate
singura
Mişcarea şi -pacienta să -asigurarea tuturor -bolnava nu se
postura prezinte o buna condiţiilor poate deplasa,
inadecvată postură şi mişcare favorabile unor este aşezata în pat
stări de bine după intervenţia
chirurgicală
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Amlodipina
arteriale -administrarea 2x10mg/zi
tratementului -TA:
180/100mmhg
Respiraţii -pacienta sa se -pacienta să -tratament cu o
inadecvate prezinte cu o prezinte o poziţie uşoară ameliorare
manifestate de respiraţie care să favorizeze
dispnee îmbunătăţită resp.

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -TA 150/80 mmhg
arterială hipertensiunii tensiunii - Puls= 92 b/ min
arteriale -administrarea
tratementului
Anxietate -pacienta să -pacienta trebuie -somnul este
beneficieze de un să fie liniştita şi să liniştit, dar încă
somn liniştit i se explice tot ce i mai există o
se va face în teama de noul
continuare, în tratament
special efectuarea
sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacienta să -asigurarea tuturor -bolnava nu se

38
postura prezinte o buna condiţiilor poate deplasa,
inadecvată postură şi mişcare favorabile unor este aşezata în pat
stări de bine după operaţie
Dificultatea în a -pacienta să îşi -ajutam pacienta -pacienta începe
se îmbraca şi satisfacă această să se îmbrace şi să cu corespondenţă
dezbrăca nevoie se dezbrace
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -creatinina: 5,032
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi tensiunii -temperatura: 37
vegetative -recoltarea grade Celsius
glicemiei -TA: 150/80
mmHg

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea - combaterea -măsurarea -TA 120/80 mmhg
arterială hipertensiunii pernamenta a - Puls= 80 b/ min
tensiunii - Functiile vitale
- administrarea in sunt in limite
continuare a normale
tratementului
prescris de catre
doctor
Mişcarea şi - să prezinte o -asigurarea tuturor -bolnava incepe sa
postura inadecvată buna postură şi condiţiilor se deplaseze usor
mişcare adecvata, favorabile unor prin salon insotita
partiale stări de bine de catre asistenta
medicala
Dificultatea în a -pacienta să îşi -ajutam pacienta -pacienta reuseste
se îmbraca şi satisfacă această să se îmbrace şi să partial sa isi
dezbrăca nevoie se dezbrace satisfaca aceasta
nevoie

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

39
Mişcarea şi - pacienta să -asigurarea tuturor -pacienta se
postura inadecvată prezinte o buna condiţiilor mobilizeaza
postură şi o favorabile unor singura, isi
mişcare adecvata stări de bine satisface toate
nevoile singura
Dificultatea în a -pacienta să îşi -ajutam pacienta -pacienta se
se îmbraca şi satisfacă complet să se îmbrace şi să imbraca singura
dezbrăca această nevoie se dezbrace

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimele cinci zile, bolnava se simte mai


bine
Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma
celor cinci zile starea pacientei s-a ameliorat.

40
CAZUL III

Numele pacientului: A. Z.
Domiciliu: Timisoara
Varsta : 52 ani
Sexul : M
Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru
sedintele de dializa.
Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de
dializa.
Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica
- BY-pass artocoronarian
- Hepatita cronica postvirusala
- Flegmon voluminos la spate

1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata


-pacientul este strict restrans de un regin alimentar

3. Nevoia de a elimina
-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura


-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

5.Nevoia de a dormi si odihni


-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul
somniferelor

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca


-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

41
7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
-Pacientul nu prezinta febra

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele


-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

9.Nevoia de a evita pericolele


-starea de constienta este normala

10.Nevoia de a comunica
-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale


- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu

12.Nevoia de a se realize
-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere

13.Nevoia de a recreea
- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de
dializa

14.Nevoia de a invata
- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se
afla

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Tanakan
arteriale -administrarea Nifedipin
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie -tratamentul
beneficieze de un să fie liniştit şi să urmat este
42
somn liniştit i se explice tot ce i Diazepamul
se va face în
continuare, în
special efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze toaleta curate
singur
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să -pacientul începe
se îmbraca şi satisfacă această se îmbrace şi să se cu corespondenţă
dezbrăca nevoie dezbrace
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -potasiu: 5,8
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi tensiunii -creatinina:10,7
vegetative -recoltarea
glicemiei
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează -rehidratarea
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser bolnavului
hidroelectoritic fiziologic si -să se respecte
-pacientul să glucoza regimul prescris
beneficieze de o -urmăresc de medicul de
alimentaţie bogată respectarea specialitate
în vitamine regimului
alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Insomnie -combaterea -se administrează -odihnirea
insomniei la indicaţia bolnavului
medicului noaptea
Pansarea plăgii -vindecarea plăgii -se îndepărtează -plaga nu este
operate vechiul pansament vindecată
-se curăţă plaga cu complet, dar este
soluţie curaţată şi pansată

43
dezinfectantă cu:
Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină
şi se pansează din
nou cu
pansamente sterile

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Izodinit,
arteriale -administrarea Tanakan,Ranitidină
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie -tratament: Diazepam
beneficieze de să fie liniştit şi să
un somn liniştit i se explice tot ce i
se va face în
continuare, în
special efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
bolnavului toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze toaleta curate
singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se poate
postura prezinte o buna condiţiilor deplasa, este aşezat în
inadecvată postură şi favorabile unor pat după operaţie
mişcare stări de bine
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să -pacientul începe cu
se îmbraca şi satisfacă această se îmbrace şi să se corespondenţă
dezbrăca nevoie dezbrace
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -ureea:208
funcţiilor vitale funcţiilor vitale tensiunii -creatinina:11,2
şi vegetative -recoltarea
glicemiei

44
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează -rehidratarea
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser bolnavului
hidroelectoritic fiziologic si -să se respecte
-pacientul să glucoza regimul prescris de
beneficieze de o -urmăresc medicul de
alimentaţie respectarea specialitate
bogată în regimului
vitamine alimentar
-aerisirea
salonului înainte
de fiecare masă
-se recomanda
consumul de
legume şi fructe
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este
operate plăgii vechiul pansament vindecată complet,
-se curăţă plaga cu dar este curaţată şi
soluţie pansată
dezinfectantă cu:
Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină
şi se pansează din
nou cu
pansamente .

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Hipertensiunea -combaterea -măsurarea -tratament:
arterială hipertensiunii tensiunii Tanakan,
arteriale -administrarea Nifedipin
tratementului
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie -tratament :
beneficieze de un să fie liniştit şi să Diazepam
somn liniştit i se explice tot ce i
se va face în
continuare, în
45
special efectuarea
sedinţelor de
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi
toaletei stimulat să îşi mucoasele sunt
efectueze toaleta curate
singur
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se
postura prezinte o buna condiţiilor poate deplasa,
inadecvată postură şi mişcare favorabile unor este aşezat în pat
stări de bine după operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să -pacientul începe
se îmbraca şi satisfacă această se îmbrace şi să se cu corespondenţă
dezbrăca nevoie dezbrace
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:105
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi tensiunii -ureea:198
vegetative -recoltarea -creatinina:10,5
glicemiei

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul incepe
postura, prezinte o buna condiţiilor sa faca miscari
inadecvate postură şi mişcare favorabile unor lente, la marginea
stări de bine patului, sa faca
cativa pasi insotit
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să -nevoia este
se îmbraca şi satisfacă această se îmbrace şi să se satisfacuta
dezbrăca nevoie dezbrace
Posibil infectarea -supravegherea -se continua -plaga prezinta
plăgii operate plăgii, evitarea schimbarea semne favorabile
infectiilor pansamentului: se
îndepărtează
vechiul pansament
-se curăţă plaga cu

46
soluţie
dezinfectantă cu:
Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină
şi se pansează din
nou cu
pansamente .

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul incepe
postura, prezinte o buna condiţiilor sa faca miscari
inadecvate postură şi mişcare favorabile unor lente, la marginea
stări de bine patului, sa faca
cativa pasi insotit
Plaga operatorie -supravegherea -se curăţă plaga cu -plaga prezinta
plăgii, evitarea soluţie semne de
infectiilor dezinfectantă cu: vindecare
Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină
şi se pansează din
nou cu
pansamente .
-se schimba
pansamentul o
data pe zi

EVALUARE FINALĂ

În urma ingrijiri pacientul se simte mai bine. Pacientul este supravegheat


mereu. Se mai urmăresc şi funcţiile vitale şi vegetative.

CONCLUZII

47
A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului.
„Boala cronica de rinichi a fost declarata recent de Organizatia Mondiala a
Sanatatii drept boala moderna a secolului XXI. In lume, dar si in tara noastra,
pacientii cu aceasta afectiune sint diagnosticati in multe cazuri tirziu, cind
functia rinichilor este in cea mai mare parte compromisa, iar singura sansa de
supravietuire a acestora este reprezentata de intrarea intr-un program de dializa
sau transplant renal. De aceea cred ca este nevoie de eforturi sustinute de
informare si constientizare a populatiei asupra acestei probleme de sanatate
publica. A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului.

Insusi numele campaniei noastre, „Rinichii tai sint sanatosi?", este o intrebare
adresata fiecaruia dintre noi si reprezinta un indemn de a merge regulat la
medic, pentru efectuarea de analize. In acest sens, Programul National de
Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei reprezinta o sansa reala pentru
diagnosticarea unor afectiuni renale", a declarat prof.dr. Adrian Covic,
managerul Spitalului „C. I. Parhon".

Boala fara simptome

Majoritatea bolilor de rinichi evolueaza pina in stadiile tirzii fara durere, fara
simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseala, dureri de cap, greata in
cursul diminetii, urinat in cantitate mare in cursul noptii etc). Insa citeva analize
simple efectuate anual pot depista din timp problemele renale.

„In Romania, controlul anual de rutina, efectuat prin medicul de familie, al


unor parametri simpli de singe si urina nu este o obisnuinta inca. Acest lucru s-
ar putea schimba in viitorul foarte apropiat, odata cu introducerea obligativitatii
controlului anual al starii de sanatate. Ca urmare, multe boli renale mai putin
zgomotoase, insa evoluind spre distrugerea ireversibila a rinichilor, sint
subdiagnosticate sica urmare subtratate.

Chiar si diagnosticate, bolile renale se asociaza de cele mai multe ori unor
boli cardiovasculare semnificative, cele doua categorii de boli agravindu-se
reciproc. Din pacate, pentru multi medici din Romania, reducerea chiar usoara a
functiei renale nu reprezinta un motiv deosebit de alarma. In fapt, prezenta unei

48
usoare reduceri a functiei renale ( citeodata deductibila doar din calcule nu
foarte complicate) este un factor de risc pentru o evolutie proasta a pacientului
cu boala de inima sau de vase, mult mai mare decit, sa zicem, colesterolul din
singe", arata prof. dr. Adrian Covic.

Trebuie stiut ca bolile grave de rinichi, chiar protezate prin dializa sau
transplant renal, sint grevate de afectarea importanta a calitatii vietii, dar si de
aparitia unor boli asociate severe ( in primul rind ale inimii si ale vaselor). Ca
urmare, situatia ideala este aceea in care bolile grave de rinichi sint evitate sau
tratate din fazele initiale.

BIBLIOGRAFIE

49
Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba româna,

Urgenţe medico-chirurgicale- Lucreţia Titircă - Editura Medicală,Bucureşti


2002

Medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel, editura All, vol.2

Tehnica ingrijirii bolnavului-Carol Mozes editura Medicală 2002

Ghid de nursing -Lucreţia Titircă

Îngrijiri speciale acordate bolnavilor -Lucreţia Titircă

50