Sunteți pe pagina 1din 6

COLICA RENALA

 Urgenţă medicală şi urologică de diagnostic şi tratament


 durere:
 paroxistică, violentă, lancinantă
 debut brusc
 sediul lombar (unghiul costovertebral, sub C XII)
 iradiere abdominală anteroinferioară ipsilaterală în:
 flanc
 fosa iliacă
 testicul şi scrot – la bărbaţi
 vulvă – la femeie
 caracter colicativ – remisiuni şi paroxisme intermitente
 asociază stare de agitaţie fizică – poziţie antalgică de negăsit
 uneori cu caracter provocat – de efort sau ingestie crescută de lichide
 instalarea bruscă a unui obstacol în calea evacuării urinare, la nivelul:
 cavităţii renale
 ureter
 joncţiunea uretero-vezicală
 cea mai frecventă cauză: CALCUL
 Există 5 localizări unde calculi se pot impacta la nivelul tractului urinar:
 calicele renal
 joncţiunea pieloureterală
 la pătrunderea ureterului în pelvis, încrucişarea cu vasele iliace
 încrucişarea anterioară a ureterului cu vasele pelvine şi ligamentul larg
în pelvisul posterior (în special la femei)
 joncţiunea uretero-vezicală, cel mai frecvent loc de impactare

CAUZE INTRINSECI:
 Rinichi:
 Congenitale:
 rinichi polichistic
 chist renal
 obstrucţie fibroasă a joncţiunii pieloureterale
 Neoplazii:
 tumoră Wilms
 carcinom renal
 carcinom tranziţional
 mielom multiplu
 Inflamatorii:
 tuberculoză
 chist hidatic renal
 Metabolice:
 calculi
 Variate:
 traumatisme
 Ureter:
 Congenitale:
 strictură
 ureterocel
 reflux ureterovezical
 valvă ureterală
 rinichi ectopic
 S. Prune-belly
 Neoplazii:
 carcinom primar al ureterului
 metastaze
 Inflamatorii:
 Tuberculoză
 Scistosomiază
 Abcese
 Variate:
 iradieri
 traumatisme
 Urinom

CAUZE EXTRINSECI
 Sistemul vascular:
 Anevrisme:
 aortă abdominală
 vasele iliace
 Vase aberante la nivelul JPU
 Venos:
 ureter retrocav
 tromboflebită puerperală a venei ovariene
 tromboflebită a venei testiculare
 Sistem reproductiv:
 Uter:
 sarcină
 prolaps
 tumori
 endometrioze
 Ovar.
 abcese
 tumori
 chist
 Sarcina extrauterină
 Sistemul digestiv
 Intestin
 boala Crohn
 diverticuli
 tumori
 Apendice
 abcese
 tumori
 Pancreas
 tumori
 abcese
 chisturi

 Afecţiuni retroperitoneale
 Fibroze
 idiopatice
 iradieri
 induse de medicamente
 Inflamatorii:
 tuberculoză
 sarcoidoză
 Hematoame
 Tumori primare:
 limfoame
 sarcoame
 Tumori metastatice
 Limfocel

CAUZE IATROGENE
 ligatura ureterului în intervenţiile ginecologice
 rezecţia ureterului intramural – chirurgia endoscopică

Fiziopatologie
 Creşterea bruscă a presiunii în sistemul colector situat deasupra obstacolului,
depăşeşte presiunea de filtrare, oprindu-se producerea urinei
 Apare un spasm al musculaturii netede a căilor urinare, ce amplifică surplusul
presional
 Se produce un cerc vicios prin care obstacolul creşte presiunea, iar aceasta
amplifică obstacolul
Simptomatologie asociată
 Digestivă:
 greţuri
 vărsături
 ileus
 meteorism
 sindrom pseudoocluziv prin interferarea ggl. celiac, mezenteric
superior sau inferior
 Neuropsihică:
 agitaţie
 anxietate extremă
 Cardiovasculară: minoră
 tensiunea arterială şi pulsul sunt nemodificate
Semne urinare
 scăderea diurezei
 oligurie
 anurie – rinichi unic congenital, funcţional sau chirurgical
 hematuria macroscopică – precede sau însoţeşte colica (semn de migrare a
calculului)
 urină limpede sau purulentă
 colică + hematurie + histurie la pacient diabetic sau mare consumator de
analgezice = necroză papilară

Particularităţi simptomatologice în funcţie de poziţia obstacolului


 obstacol înalt, pielic şi ureteral lombar
 maxim dureros lombar, cu iradiere în fosa iliacă şi organele genitale
(T10 – T12)
 obstacol iliopelvin ureteral
 mimează apendicita acută (T12 – L1)
 obstacol juxtavezical
 asociază semne de iritaţie vezicală:
 polakiurie
 tenesme vezicale
 durere pelviperineală

Examen clinic
 Palpare
 nefromegalie
 rinichi sensibil
 rinichi palpabil
 contractură musculară lombară
 ESTE INTERZISĂ MANEVRA GIORDANO!!
 creşterea presiunii în cavităţi cu exacerbarea durerii
 risc de ruptură a fornixului cu extravazare a urinii
 Auscultator
 sufluri de arteră renală

Investigaţii paraclinice
 Triada:
 Ecografie
 RRVS
 Sumar de urină
Ecografia
 poate evidenţia
 sediul obstacolului
 natura obstacolului
 distensia căilor urinare în amonte de acesta
RRVS
 poate evidenţia formaţiuni radioopace în aria de proiecţie a aparatului urinar,
presupuse a fi calculi cu calciu, fără a avea certitudine
Examenul sumar de urină
 poate evidenţia:
 hematurie macroscopică
 cristalurie
 leucociturie - piurie
Alte investigaţii imagistice
 UIV (după calmarea durerii)
 în timpul colicii – mutism renal de partea afectată
 Scintigramă – renogramă izotopică
 Tomografie computerizată

Diagnostic diferenţial
 Afecţiuni ale nervilor intercostali T10 – T12
 Radiculonevrite: lumbago, lombosciatică
 provocate de efort, de ridicare a unei greutăţi
 accentuate de mişcări ale coloanei vertebrale lombare
 manevre de elongaţie a nervului sciatic
 Zona Zoster (etapa preeruptivă a neurovirozei)
 Abdomen acut chirurgical
 bolnav imobil (poziţie antagică),
 tahicardie
 ecografie renală normală
 absenţa microhematuriei
 Apendicita acută
 maxim dureros în punctul Mc Burney
 asocierea febrei şi hiperleucocitozei
 manevre palpatorii (compresie apendiculară, iritaţie peritoneală)
 febră
 Colică biliară
 istoric de sindrom dispeptic biliar
 durere cu debut în hipocondrul drept, iradiind dorsal şi
ascendent în umăr
 manevra Murphy pozitivă
 colecist palpabil/destins ecografic
 leucocitoză crescută
 Ulcer perforat
 istoric de sindrom dispeptic ulceros
 durere cu debut violent în epigastru
 semne de: perforaţie de organ, peritonită acută, instabilitate
hemodinamică
 radiografie abdominală pe gol -aer sub cupola diafragmatică
 Pancreatita acută
 durere "în bară", provocată de o masă copioasă
 instabilitate hemodinamică (şoc)
 laborator: semne serice şi urinare de liză pancreatică
 Infarct enteromezenteric
 context morbid de afecţiune emboligenă (fibrilaţie atrială)
 instabilitate hemodinamică (şoc)
 semne de hemoragie internă (hematemeză, melenă)

Diagnostic pozitiv
 2 obiective majore:
 precizarea apartenenţei durerii la aparatul urinar
 stabilirea cauzei
Tratament
 2 obiective secvenţiale:
 calmarea durerii – de primul medic care ia contact cu bolnavul
 tratarea cauzei – de către specialistul urolog
 Cura de sete
 aportul hidric scăzut, reduce diureza şi, deci, presiunea în căi
 !!NU SE MONTEAZĂ PERFUZII ENDOVENOASE, NU SE
ADMINISTREAZĂ DIURETICE
 Medicamente: iv, im, intrarectal
 diclofenac sodiu
 indometacin
 hidromorfone hidroclorid + sulfat de atropină (Dilaudid-Atropin)
 metamizol
 pentazocin şi tramadol
 Tratament chirurgical minim invaziv
 în caz de eşec al terapiei medicale
 scop: drenajul căii urinare superioare
 drenaj intern: cateterism ureteral retrograd (cateter dublu J)
 drenaj extern: nefrostornia percutanată minimă