BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE

In conditii de boala, glandele suprarenale secreta in exces anuiti !oroni,

dand nastere la o "arietate de boli endocrine# Ast$el, !ipersecretia de corti%ol
produce sindroul &us!ing, !ipersecretia de !oroni androgeni, sindroul
adreno'genital, excesul de estrogeni, sindroul de $eini%are# (ipersecretia
de aldosteron deterina aparitia !iperaldosteronisului sau a sindroului
&onn#
&and glandele suprarenale sunt distruse, apare insu$icienta suprarenala sau
boala Addison#
BOALA &US(ING
Boala &us!ing se datorea%a !iperacti"itatii glandelor suprarenale, care
secreta cantitati excesi"e de corti%ol#
Etiologie
&ea ai $rec"enta cau%a a bolii este !iperpla%ia suprarenalelor#
Boala ai poate $i pro"ocata si de tuori ale suprarenalelor) adeno
sau cancer al suprarenalelor
adeno ba%o$il !ipo$i%ar#
Boala &us!ing a ai $ost senalata la bolna"i care au priit do%e
ari si prelungite de corti%on#
Siptoatologie)
Boala este ai des intalnita la $eei decat la barbati, con$erind o in$atisare
destul de caracteristica#
O particularitate a bolii este distributia grasiii, care con$era bolna"ului o
obezitate aparenta# Grasiea este locali%ata la $ata ' dand aspectul de *luna
plina*, la abdoen, cea$a, gat si la radacinile ebrelor#
In sc!ib, extreitatile sunt subtiri, datorita topirii aselor usculare#
Pielea este subtire, atro$ica, uscata si cu aspect arorat, indeosebi pe
ebre#
Pe regiunea abdoinala, $ese, brate si in axile apar "ergeturi sau striuri de
culoare rosie'"iolacee, sene distincti"e ale !ipercorticisului# Pe spate
apare $rec"ent acnee#
&eea ce atrage in priul rand atentia este $ata rotunda, cu poetii rosii, la
care se adauga, la $eei, pre%enta parului pe barba, bu%a superioara si pe
obra+i ,!irsutis-#
(ipertensiunea arteriala este un sen obisnuit al bolii# .alorile tensiunii
sistolice a+ung la /00 (g#
&a urare a actiunii corti%onului asupra etabolisului glucidic, se gasesc
valori crescute ale glicemiei pe nemancate, aspect cunoscut sub denuirea
de diabet steroid#
Modificarile in sfera genitala sunt $rec"ente#
1#La $eei ele constau in neregularitati ale ciclului enstrual, ergand pana
la pierderea enstrelor ,aenoree- si sterilitate# La $eei, excesul de
corti%ol produce "irili%are#
/#La barbat, tulburarile in s$era genitala si in$ertilitatea de"in ai e"idente in
$a%a inaintata a bolii# La barbat se rearca tendinta la $eini%are
,ginecoastie-#
La 203 din bolna"i exista tulburari psihice, caracteri%ate prin stari
depresi"e, anxietate, tulburari de eorie etc#
O alta ani$estare a bolii este osteoporoza ' consecinta a decalci$ierii
considerabile a oaselor# Procesul de decali$iere deterina cu tipul turtiri
ale "ertebrelor si de$orari ari ale coloanei "ertebrale) ci$o%a, scolio%a, cu
dureri ari dorso'lobare# Decalci$ierea se extinde la coaste si la craniu#
Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale)
topirea osoasa care deterina $racturi spontane,
diabetul %a!arat,
insu$icienta renala,
in$ectiile acute si gra"e,
tulburarile psi!ice iportante, ergand pana la sinucidere#
Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolna"ului si anue de
topirea usculaturii, distributia particulara a grasiii, pre%enta striurilor
rosii si de constatarea !ipertensiunii arteriale si a !ipergliceiei#
Deosebit de iportante pentru diagnostic sunt probele hormonale#
Recoltarea probelor cere o deosebita atentie, atat din partea bolan"ului, cat si
din partea personalului care il supra"eg!ea%a si care duce anali%ele la
laborator# Pentru aprecierea acti"itatii glandelor suprarenale se cercetea%a
concentratia etabolitilor !oronilor steroi%i suprarenali in plasa si urina#
Do%arile in plasa sunt laborioase si se practica nuai in ser"icii de
specialitate# in od obisnuit se $ac do%ari de 14'cetosteroi%i ,14'&S- si 14'
!idrocorticosteroi%i ,14'O(&S- in urina de /5 de ore#
O particularitate !oronala in boala &us!ing este pierderea ritului
nicteeral# Se stie ca secretia de !oroni suprarenali este ai crescuta
diineata decat seara si ast$el concentratia de 14'O(&S este ai are in
tipul %ilei, decat in cursul noptii#
6e!nica) intr'un borcan spalat, curat si bine degresat se colectea%a urina de
la 4 diineata pana la ora 178 in alt borcan se aduna urina de noapte, de la
ora 17 pana a doua %i la ora 4 diineata# Se do%ea%a separat 14'O(&S in
cele doua borcane# In od noral, concentratia steroi%ilor din urina de %i
trebuie sa $ie ai ult de +uatate din total#
In boala &us!ing, "alorile in urina de %i si cea de noapte sunt egale, iar
adunate dau "alori crescute#
Ori de cate ori se presupune ca exista o secretie crescuta de !oron
corticotrop sau de steroi%i suprarenali se e$ectuea%a testul de in!ibitie cu
superprednol# Superprednolul, !oron steroid, este cel ai puternic
in!ibitor al secretiei de !oron corticotrop# 6estul se $ace adinistrand tip
de doua %ile, oral, cate / g superprednol9%i ,cate 0,2 g la : ore-# inainte si
la s$arsitul probei, adica in %iua a doua a probei, se deterina in urina 14'&S
si 14'O(&S# In od noral, dupa superprednol, steroi%ii urinari scad cu
peste 203 din "aloarea initiala# In !iperpla%ia suprarenala, eliinarile de
!oroni steroi%i scad seni$icati", pe cand in tuorile suprarenale ,adeno
sau cancer- odi$icarile sunt neinsenate, deoarece tuorile se de%"olta
oarecu independent de glanda !ipo$i%a#
;ai exista si o "arianta a probei cu < g superprednol9%i#
Examenul radiologic al regiunii lobare pune in e"identa in ast$el de
ca%uri existenta unei tuori si o locali%ea%a#
Tratamentul bolii &us!ing este c!irurgical#
SINDRO;UL ADRENO'GENI6AL
Sindroul adrenogenital se caracteri%ea%a prin secretia anorala ,cantitati"
si calitati"- de !oroni androgeni de pro"enienta suprarenala# Se cunosc
doua aspecte ale sindroului, si anue) $ora congenitala si $ora
dobandita sau capatata#
Sindroul adreno'genital congenital este pro"ocat de o !iperpla%ie a
glandelor suprarenale# &!iar inainte de nastere, suprarenalele secreta o
cantitate anorala de !oroni androgeni#
De aceea, $etii de sex $einin se nasc cu anoalii ale organelor genitale de
tip asculin, reali%and starea de intersexualitate#
Exista di"erse grade de asculini%are a organelor genitale, ergand de la
$ore usoare pana la asculini%area copleta, cu uretra peniana#
La baieti, sub in$luenta !oronilor androgeni se produce de%"oltarea
precoce a caracterelor sexuale# De la / ' 5 ani apare parul pubian, se
de%"olta penisul si prostata si apar erectii# 6esticulele raan insa ici#
;ani$estarile sunt insotite uneori de sene ai ult sau ai putin se"ere de
insu$icienta suprarenala#
In $ora dobandita sau capatata, "irili%area la $ete apare dupa nastere# Ea se
datorea%a unei tuori sau !iperpla%ii a suprarenalelor# Organele genitale pot
$i norale la nastere# &u tipul insa, clitorisul se !ipertro$ia%a, apare parul
pubian, "ocea se ingroasa, iar cresterea in inaltie, datorita excesului de
!oroni sexuali, se accelerea%a#
Do%arile !oronale arata "alori crescute ale 14'&S urinari#
Tratament) in ca%urile usoare se adinistrea%a &orti%on acetat sau
Prednison, care deterina norali%area sexuali%arii#
&and exista al$oratii iportante ale glandelor genitale, acestea se
corectea%a chirurgical#
In $ora se"era de sindro adreno'genital, care se ani$esta de la nastere cu
pierderi iportante de sodiu, datorita lipsei de !oroni suprarenali, se
adinistrea%a corti%on, !oroni ineralocorticoi%i ,preparatul AD& sau
acetat de de%oxicorticosteron- si se $ac per$u%ii cu solutii saline#
Daca sindroul este pro"ocat de o tuoare suprarenala, se procedea%a la
extirparea c!irurgicala a acesteia# De cele ai ulte ori, aceste tuori sunt
de natura aligna#
SIND!M"# DE $EMINI%&E
In ca%uri ai rare, tuoarea aligna a suprarenalelor secreta, in loc de
!oroni androgeni, !oroni estrogeni#
Excesul de !oroni estrogeni deterina la barbat aparitia senelor de
$eini%are) ginecoastie "oluinoasa, subtierea "ocii, regresiunea
caracterelor sexuale si atro$ie testiculara8 pierderea potentiei sexuale este un
sipto $rec"ent al bolii# Datorita alignitatii tuorii, prognosticul bolii
este gra"#
'I(E&#D!STE!NISM"#
(iperaldosteronisul priar sau sindromul Conn este o a$ectiune
deterinata de o tuoare suprarenala, de obicei benigna, care secreta
aldosteron, dar poate secreta totodata si alti !oroni corticosteroi%i#
Apare $rec"ent intre =0 si 20 de ani si se ani$esta clinic prin triada
siptoatica)
!ipertensiune arteriala cu dureri de cap,
caderea potasiului in sange ,sub = E>-) Scaderea concentratiei de
potasiu in sange este urata de slabiciune usculara, crape si, nu
rareori, de cri%e de parali%ie#
poliurie# Urinile sunt diluate si abundente, dar, spre deosebire de
diabetul insipid, poliuria nu este in$luentata de trataentul cu !oron
antidiuretic#
;ai exista un !iperaldosteronis secundar, caracteri%at prin iposibilitatea
rinic!iului de a concentra urina# Este deterinat de a$ectiuni se"ere, !epatice
sau renale#
6rataentul !iperaldosteronisului priar consta in ingerare de potasiu,
adinistrare de spironolactona ,prepatatul denuit Aldactone- si in
extirparea c!irurgicala a tuorii suprarenale#
B!&#& &DDIS!N
Boala Addison sau insu$icienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste
incapacitatii suprarenalelor de a produce si secreta !oroni in cantitatea
ceruta de ne"oile organisului#
Etiologie
insu$icienta suprarenala este urarea unui proces distructi" al
suprarenalelor, cel ai adesea de natura tuberculoasa, $apt pentru care
orice addisonian trebuie intrebat daca a a"ut o a$ectiune bacilara
,in$iltrat pulonar, pleure%ie, tuberculo%a pulonara etc#-#
cau%a $rec"enta este si atro$ia glandelor suprarenale, ca urare a unui
proces de autoiuni%are#
;ai rar, boala este pro"ocata de si$ilis sau de o !eoragie
intraglandulara#
Simptome
Boala a $ost descrisa pentru pria data in 1<22 de catre Addison#
La inceput exista siptoe ca) oboseala) lipsa poftei de mancare) usoara
scadere in greutate, care nu au niic caracteristic si de aceea boala poate $i
con$undata cu a$ectiuni care au ani$estari siilare#
&u tipul insa, siptoele se accentuea%a si il alarea%a pe bolna"#
!boseala fizica si cea intelectuala de"in intense, $iind ai pronuntate in
cursul diinetii# Starea bolna"ului se in"iorea%a spre seara#
O ani$estare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si
mucoaselor#
(iperpigentarea este cu atat ai intensa, cu cat insu$icienta
suprarenala este ai se"era# Atentia este retinuta de pre%enta unor
pete pigentare de culoare bruna'cenusie pe partile descoperite ale
corpului, pe $ata, coate, genunc!i, la ni"elul liniilor palare si al
e"entualelor cicatrici operatorii# Este caracteristica de asemenea
hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale#
Un sen iportant pentru recunoasterea a$ectiunii il constituie
pre%enta petelor pigmentare pe mucoasa bucala si pe gingii#
(ierderea in greutate, este un $enoen constant in boala Addison, $iind
consecinta deshidratarii prin pierdere excesi"a de clorura de sodiu, datorita
tulburarilor digestive ,anorexie, "arsaturi, denutritie-#
In toate ca%urile, tensiunea arteriala este scazuta sub *++ mm'g#
Addisonienii au di"erse manifestari nervoase) iritabilitate, apatie,
negati"is, anxietate#
"lcerul duodenal este $rec"ent asociat cu boala Addison# In ast$el de ca%uri,
trataentul cu corti%on trebuie prescris cu ulta precautie#
6ulburarile in s$era sexuala ,scaderea sau pierderea potentiei si a
fertilitatii- sunt $rec"ente la barbatii addisonieni# La $eei, sarcina este un
$actor agra"ant al bolii# 6rataentul cu corti%on reedia%a in buna parte
tulburarile i"ite in s$era sexuala#
Atat bolna"ul, cat si personalul sanitar care'l ingri+este trebuie sa stie ca
addisonienii sunt deosebit de $ragili# Nuerosi $actori, ca e$orturile $i%ice si
intelectuale, bolile $ebrile, inter"entiile c!irurgicale, $rigul si caldura
excesi"e de%ec!ilibrea%a usor organisul# In aceste conditii, pe care un
organis sanatos le suporta cu usurinta, starea generala a addisonianului se
inrautateste brusc# 6ensiunea generala se prabuseste, apar "arsaturi si diaree,
bolna"ul nu se ai poate alienta si poate intra in coa# Aceasta este
,criza addisoniana,) care prin gra"itatea ei, ipune internarea de urgenta a
bolna"ului si adinistrarea unor do%e ari de corti%on#
Diagnostic
Boala Addison trebuie suspectata la toti !ipotensi"ii care se plang de
oboseala, lipsa po$tei de ancare si de pierdere in greutate#
Paraclinic) dozarile de hormoni steroizi suprarenali, locul principal il
detin dozarile de sodiu si potasiu in sange si urina# &oncentratia sodiului
si a potasiului re$lecta acti"itatea !oronilor ineralocorticoi%i suprarenali#
In insu$icienta suprarenala se gasesc "alori crescute ale potasiului in sange
,peste 5,2 E>9l- si concentratii sca%ute ale sodiului sanguin ,sub 15/
E>9l-# Pentru aprecierea !oronilor steroi%i suprarenali se do%ea%a in urina
din /5 de ore 14'&S si 14'O(&S# 14'&S repre%inta etabolitii !oronilor
androgeni ,/9= pro"in din suprarenala, iar 19= din testicul-# 14'O(&S sau 14'
!idroxicorticosteroi%ii repre%inta etabolitii urinari ai corti%onului, in
special, dar si ai altor !oroni glucocorticoi%i din suprarenala#
In boala Addison, "alorile steroi%ilor urinari sunt seni$icati" sca%ute#
Testul de incarcare cu apa ,Robinson'Po?er'@epler- se ba%ea%a pe diure%a
sca%uta a addisonienilor# Se stie ca, in od noral, apa ingerata in exces se
eliina in decurs de 5 ore, in proportie de peste <03# in insu$icienta
suprarenala, dar si in !ipotiroidis si in insu$icienta !epatica si renala,
eliinarea este sub 203# 6estul se aplica in doua etape) in pria, bolna"ul
bea la ora < diineata 1 1 apa in /0 de inute, dupa ce in prealabil a urinat)
se strange separat urina dupa / ore si dupa 5 ore si se notea%a cantitatile8
daca sua lor este ai ica de 203, exista probabilitatea unei insu$iciente
suprarenale) pentru ai ulta preci%ie se trece la cea de'a doua etapa, care
se e$ectuea%a la $el ca pria, nuai ca inainte cu 5 ore de a bea apa, deci la
ora 5 diineata, bolna"ul prieste 20 'l00 g &orti%on acetat sau /0 ' =0
g Prednison# Daca sub in$luenta Prednisonului eliinarea apei se $ace
noral, se poate a$ira existenta insu$icientei corticosuprarenale#
Tratament) existenta preparatelor sintetice de glucocorticoi%i ,corti%on
acetat, Prednison- si ineralocorticoi%i a sipli$icat ult trataentul bolii
Addison, $acand dintr'o boala gra"a, o a$ectiune copatibila cu "iata#
Tratamentul preventiv consta in tratarea la tip si cu toata serio%itatea a
oricarui proces tuberculos#
In insu$icienta suprarenala, odata constituita, se aplica un trataent speci$ic
cu corti%on, de pre$erinta dat pe cale bucala ,Prednison-#
In cri%a addisoniana se inter"ine de urgenta, cu in+ectii de &orti%on i# sau
cu &orti%on adaugat in per$u%ii de solutie salina cu solutie gluco%ata 23#
Bolna"ul trebuie sa stie ca are o re%istenta sca%uta si trebuie sa poarte in
peranenta cu el tablete de prednison#
In conditii speciale ' ca de exeplu e$orturi suplientare, contractarea unei
stari gripale sau cu oca%ia unei inter"entii c!irurgicale ' bolna"ul trebuie sa
areasca do%a de Prednison#
Este de aseenea necesara cresterea ratiei de sare in alientatie#
INSUAI&IEN6A SUPRARENALA &RONI&A BENIGNA
Exista si $ore atenuate de insu$icienta suprarenala, care se datoresc altor
cau%e decat tuberculo%ei# Insu$icienta suprarenala benigna apare in boli
digesti"e cu caracter cronic, supuratii cronice etc# Insu$icienta suprarenala se
ai instalea%a si dupa operatii pe suprarenale ,suprarenalectoie-# In ast$el
de ca%uri apar ani$estarile cunoscute din boala Addison#
$E!C!M!CIT!M"#
Aeocroocitoul este o tuoare benigna care se de%"olta in edulara
suprarenalei, dar poate a"ea si alte locali%ari, in a$ara glandei# 6uoarea
secreta cantitati apreciabile de catecolaine ,adrenalina sau epine$rina si
noradrenalina sau norepine$rina-#
Siptoatologie) ani$estarea cea ai caracteristica a bolii este
!ipertensiunea arteriala, care poate atinge "alori axie de //0 (g,
pana la /<0 sau c!iar =00 (g# Hipertensiunea poate avea caracter
permanent sau poate surveni in crize. &ri%a apare brusc si este de obicei
declansata de eotii puternice#
In tipul cri%elor paroxistice, bolna"ul de"ine palid, transpira, are palpitatii
si treuraturi in tot corpul si se plange de dureri de cap#
&a urare a e$ectelor etabolice ale catecolainelor, se produc
hiperglicemie si glicozurie, ai ales cand tuoarea secreta cantitati
iportante de adrenalina#
Dispneea si durerile cardiace care insotesc cri%a se pot terina $atal, cu
ede pulonar acut# -arsaturile si tulburarile vizuale sunt $rec"ente in
tipul cri%elor# Daca !ipertensiunea este peranenta, este greu de deosebit
de !ipertensiunea esentiala sau aligna#
Diagnosticul se ba%ea%a in special pe probele de laborator# Do%arile de
catecolaine in urina si plasa dau in$oratii pretioase cu pri"ire la
existenta $eocroocitului# In practica curenta se masoara catecolaminele
in urina din ./ de ore sau se masoara un produs etabolic al celor doua
catecolaine#
O alta proba este testul la !istaina# Aceasta substanta eliberea%a adrenalina
din $eocroocito, producand cresterea tensiunii arteriale# 6estul $iind
riscant, este contraindicat la cei cu a$ectiuni ale coronarelor#
Retropneuoperitoneul sau insu$icienta retroperitoneala a glandelor
suprarenale pune in e"identa tuoarea si o locali%ea%a# Pentru e$ectuarea
acestui exaen, bolna"ul trebuie pregatit dinainte, sa nu aiba ga%e in
intestin# Prin punctie ano'coccigiana, cu un ac lung, se introduc intre rect si
coccis <00 ' 1 /00 l oxigen sau bioxid de carbon# Se $ace apoi radiogra$ia
regiunii suprarenale# Pe $il se "ede clar conturul tuorii, bineinteles daca
aceasta este destul de are#
Tratament) extirparea c!irugicala a tuorii este urata de disparitia
siptoelor si de restabilirea copleta a bolna"ului#