Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACROMEGALIA
Reprezint crestere excesiv in lTime si grosime a oaselor extremitTilor (craniu, membre superioare si
inferioare). Craniul are frunte ingust, sprancene si pomeTi proieminenTi, mandibul mare si impins
anterior; nasul, limba si buzele sunt groase. Mainile si picioarele cresc in lTime si grosime. In urma acestor
modificri pacientul este nevoit s achiziTioneze pantofi, mnusi si plrii cu numere mai mari. Toracele
capt aspect globulos datorit deformrilor osoase: sternul devine proieminent si apar accenturi ale
curburilor coloanei (cifoze si lordoze). Organele interne cresc in dimensiuni. Laringele este infiltrat, iar
vocea se ingroas.
Simptome comune
- amenoree, galactoree la femei si impotenT sexual la brbaTi
- diabet zaharat, hipertensiune arterial, osteoporoz
- simptome datorate tumorii hipofizare: epistaxis, scurgere nazal de LCR,
- paralizii ale nervilor cranieni, tulburri de vedere pan la cecitate, anosmie,
- tulburri de comportament, crize convulsive.
InvestigaTii
- rx craniului in incidenT de faT si profil arat modificri ale seii turcesti datorate cresterii tumorii
- CT cranio-cerebral = aprecierea dimensiunilor tumorii, a invaziei locale si leziunile Tesuturilor vecine.
- RMN cranio-cerebral
- Radiografii ale mainii, piciorului si coloanei vertebrale
- calciurie, fosfatemie, fosfataza alcalin au valori crescute
- dozari ale GH, hormon ce stimuleaz eliberarea STH. Are valori mari.
Tratament
- chirurgical const in extirparea tumorii
- radioterapia se efectueaz in cazul in care tumoare nu poate fi extirpat
- tratament medical cu bromocriptin si octreotid acetat (analog de somatostatin).
NANISMUL HIPOFIZAR
DefiniTie. Nanismul reprezint dezvoltarea insuficient a organismului datorat secreTiei insuficiente de
STH aprute in copilarie. Statura este mic dar armonioas.
Etiopatogenie
SecreTia insuficient de STH are multiple cauze:
- anomalii genetice, malformaTii congenitale
- tumori, inflamaTii si traumatisme ale hipofizei
- accidente in timpul nasterii copilului
La nastere copilul poate avea talie si greutate normale; ulterior cresterea e incetinit, dar dezvoltare e
armonioas, cu pstrare proporTiilor normale intre segmentele corpului. Intarzierea cresterii devine evident
la varsta de 3 ani.
Simptome
- talie si greutate mici, dezvoltare armonioas
- facies de ,,ppus, piele ridat, voce piTigiat
- depozitele de grsime se localizeaz pe trunchi, iar membrele superioare si inferioare sunt subTiri
- musculatura este slab dezvoltat, cu tonus sczut
- pubertatea se instaleaz tardiv
- inteligenTa e normal.
2
InvestigaTii
- radiografia mainii permite aprecierea varstei osoase. Arat intarzieri in maturarea scheletului.
- rx craniului in incidenT de faT si profil arat modificri ale seii turcesti: sa mic cu calcificri.
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- glicemie, uree, creatinin cu valori sczute; lipide serice cu valori crescute
- dozri hormonale GH are valori sczute
- teste de stimulare cu insulin, LDopa, GH-RH si TRH. In nanism rspunsul lipseste la cel puTin 2 teste.
Tratament
- administrarea de GH sintetic sau semisintetic in copilrie
- administrarea de estro-progestative la fete si testosteron la bieTi, la pubertate.
INSUFICIENTA HIPOFIZAR (HIPOPITUITARISMUL)
DefiniTie. InsuficienTa hipofizar este un sindrom datorat secreTiei insuficiente de hormoni hipofizari.
Etiopatogenie
SecreTia insuficient de hormoni hipofizari are multiple cauze:
- tumori ale hipofizei sau ale SNC
- infecTii ale hipofizei sau ale SNC: TBC, micoze, sifilis
- necroza hipofizei postpartum, infarctul hipofizei
- traumatisme cranio-cerebrale
- dup ablaTia sau iradierea hipofizei.
Lipsa acestor hormoni produce insuficienTa tuturor glandelor endocrine periferice.
Simptome
Debutul este lent cu paloare, astenie, indiferenT, pierderea parului.
In perioada de stare apar insuficienTe ale glandelor endocrine periferice:
Hipotiroidie: piele rece, fin, infiltrat, pr rarefiat, absenTa transpiraTiei.
InsuficienTa suprarenalei: astenie, hTA, depigmentare a pielii, tulburari digestive, scdere in greutate.
InsuficienTa gonadei:
-la femeie apare amenoreea, frigiditatea, atrofia aparatului genital, lipsa lactaTiei dup nastere.
- la brbat apare atrofia aparatului genital, impotenT sexual, rarefierea brbii si aprului de pe corp.
hipoglicemie
InvestigaTii
- rx craniului in incidenT de faT si profil arat modificri ale seii turcesti: sa mic cu calcificri.
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozri hormonale: TSH, T3, T4, ACTH, cortizol, testosteron, estrogeni, progesteron, FSH, LH, PRL,
STH. ToTi au valori sczute.
- frotiul vaginal arat atrofie a mucoasei
- spermograma: oligospermie sau azoospermie (spermatozoizi puTini sau absenTi).
Tratament
- Cauzal: extirparea tumorilor, tratarea infecTiilor.
- Substitutiv cu hormoni: L tiroxin, HHC sau prednison, estero-progestative la femei si testosteron la
brbaTi.
3
DIABETUL INSIPID
DefiniTie. Diabetul insipid este o afecTiune caracterizat prin poliurie si polidipsie.
Etiopatogenie
Diabetul insipid are 2 cauze:
Diabetul insipid neurogen datorat secreTiei sczute sau absente de ADH datorat leziunilor
hipotalamusului si hipofizei (tumori, infecTii, traumatisme, intervenTii chirurgicale)
Diabetul insipid nefrogen datorat lipsei de rspuns a rinichiului la ADH prin afecTiuni renale cronice,
tulburari ale echilibrelor electrolitice si acido-bazice, etc.
Simptome
- poliuria diurn sau nocturn, constand in eliminarea unei mari cantitTi de urin incolor (5-10-15 litri),
in funcTie de gravitatea diabetului.
- polidipsia este in concordanT cu poliuria.
InvestigaTii
- radiografia craniului in incidenT de faT si profil arat modificri ale hipofizei
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozarea ADH: sczut in diabetul insipid neurogen si normal in diabetul insipid nefrogen.
- injectarea de ADH creste densitatea si osmolaritatea urinar.
- examenul de urin: densitate sub 1005, osmolaritate sub 200.
- teste dinamice:
testul restricTiei hidrice permite diferenTierea diabetul insipid de potomanie. DimineaTa, pacientul
urineaz, se cantreste, dupa care nu mai primeste lichide. Se urmreste volumul, densitatea si osmolaritatea
urinei in fiecare or. In diabetul insipid neurogen, urina rmane diluat, in potomanie se normalizeaz.
testul ADH diferenTiaz diabetul insipid neurogen de cel nefrogen. Administrarea de ADH
normalizeaz diureza in diabetul insipid neurogen.
testul cu nicotin stimuleaz secreTia de ADH.
testul cu diuretice administrate timp de 3 zile scad diureza in diabetul insipid nefrogen.
Tratament
- Cauzal const in tratamentul afecTiunilor ce produc diabetul insipid.
- Substitutiv prin administrarea de ADH: preparate nazale- antidiuretin si parenterale - soluTie de
retrohipofiz.
- Diuretice in diabetul insipid nefrogen.
SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL
- obezitate cu localizare particular: torace anterior, abdomen, solduri, coapse si rdcinile membrelor
superioare si inferioare.
Debutul la adult determin:
- stergerea caracterelor sexuale secundare
- frigiditate si amenoree la femei, impotenT sexual la brbaTi
- obezitate progresiv
- polifagie
InvestigaTii
- radiografia craniului in incidenT de faT si profil arat modificri ale hipofizei
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozri hormonale: FSH, LH, LH-RH, hormoni sexuali
Tratament
- Cauzal tratarea tumorilor si inflamaTiilor hipofizei si hipotalamusului.
- SubstituTia prin administrarea de hormoni: estero-progestative la femei si testosterone la brbaTi,
hormoni tiroidieni.
- Regim hipocaloric.
AFECTIUNILE TIROIDEI
HIPERTIROIDIA (TIREOTOXICOZA)
DefiniTie. Tireotoxicozele sunt afecTiuni datorate secreTiei excesive de hormone tiroidieni.
Etiopatogenie
Cauzele tireotoxicozei sunt multiple:
- secreTie in exces de TSH datorat unui adenom sau cancer al hipofizei ce determin secreTie in exces
de hormoni tiroidieni
- secreTie in exces de hormoni tiroidieni de ctre adenoame toxice, cancere si metastaze ale tiroidei sau
gus nodular sau tumori de ovar
- eliberare excesiv de hormoni tiroidieni in tiroidite
- aport in exces de iod
Simptome sunt grupate sub denumirea de sindrom tireotoxic:
- scdere in greutate, transpiraTii excesive, prurit
- tegumente umede, calde, subTiri
- pr fin, moale, mtsos, rar; unghii sframicioase
- astenie, nervozitate, tremurturi ale mainilor
- polifagie, polidipsie, tranzit intestinal accelerat
- tahicardie, palpitaTii, fibrilaTie atrial, insuficienT cardiac
- oligomenoree, amenoree la femei si impotenT sexual la brbat
- dureri articulare, osteoporoz.
CRIZA TIREOTOXIC se manifest prin:
- alterarea strii generale
- deshidratare masiv si scdere important in greutate
- polipnee, tahicardie, hipotensiune arterial, insuficienT cardiac
5
- vrsturi, diaree
- parapareze, tulburri psihice (delir, agitaTie)
BOALA GRAVES- BASEDOW este o form clinic special a tireotoxicozei ce se manifest prin:
- sindrom tireotoxic
- gus
- manifestri oculare: exoftalmie, privire fix, diplopie apoi ulceraTii ale corneei si pierderea vederii
- mixedem pretibial: edem masiv al gambelor cu piele tare, infiltrat si strlucitoare.
InvestigaTii
- dozri hormonale TSH, T3, T4
- lipsa rspunsului la TRH
- msurarea metabolismului bazal - valori mari
- reflexograma achilean e scurtat in hipertiroidie. enzimele musculare (CPK, LDH si mioglobina) sunt
crescute in hipertiroidie . EKG si ecocardiograma pentru determinarea timpilor sistolici. Sunt sczuTi in
hipertiroidie.
- ecografia doppler pentru aprecierea funcTiilor diastolice ventriculare
- ecografia tiroidian
Tratament
MEDICAL administrarea de:
- iod radioactiv in soluTie Lugol (1 g iod, 2 g iodur de potasiu, 20 ml ap distilat)
- antitiroidiene de sintez:
derivaTi de tiouree: propiltiouracil, metiltiouracil
derivaTi de imidazol: carbamizol, metimazol, tiamazol
- medicaTie adjuvant: sedative, betablocante.
CHIRURGICAL tiroidectomie (extirparea tiroidei).
HIPOTIROIDIA
DefiniTie. Hipotiroidia este o afecTiune determinat de secreTia sczut de hormone tiroidieni.
Etiopatogenie Hipotiroidia primar e datorat secreTiei sczute de hormoni tiroidieni prin afecTiuni ale
tiroidei. Poate fi congenital (tiroid absent la nastere, administrarea de antitiroidiene de sintez la gravide,
carenT sever de iod) sau dobandit (tiroidectomie, distrugerea tiroidei cu iod radioactiv sau prin tiroidite,
blocajul tiroidei cu antitiroidiene).
Hipotiroidia secundar apare in afecTiuni ale hipofizei (tumori si inflamaTii) ce determin scderea
secreTiei de TSH si implicit a celei de hormoni tiroidieni.
Hipotiroidia terTiar apare in afecTiuni ale hipotalamusului ce determin scderea secreTiei de TRH si
implicit de TSH si hormoni tiroidieni.
Deficitul de hormoni tiroidieni afecteaz intregul organism si perturb toate metabolismele.
Simptome
HIPOTIROIDIA ADULTULUI (MIXEDEMUL)
Reprezint afectarea organismului prin deficitul de hormoni tiroidieni survenit la varst adult.
Manifestrile se datoreaz infiltraTiei edematoase, vascoase, masive a tuturor Tesuturilor:
- tegumente infiltrate, ingrosate, galbene
- pr rar, subTire, incrunTit ; unghii friabile
6
- adenoamele tiroidiene.
Gusa poate secreta hornoni in exces producand hipertiroidie, sau se poate asocia cu un deficit de hormoni
si hipotiroidie.
Simptome
- mrirea de volum a tiroidei
- fenomene de compresiune a traheei, esofagului si laringelui: dispnee, disfagie si disfonie
- semne de hipotiroidie sau hipertiroidie
InvestigaTii
- dozri ale hormonilor tiroidieni: T3, T4
- dozri ale anticorpilor antitiroidieni
- ecografie tiroidian: noduli hipoecogeni (maligni) sau hiperecogeni (benigni).
- scintigram tiroidian: noduli ,,calzi sau ,,reci(maligni).
- CT si RMN
- puncTie biopsie tiroidian si examen citologic
Tratament
Chirurgical tiroidectomie total sau parTial
Medical administrarea de hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidie si de antitiroidiene in hipertiroidie.
CANCERUL TIROIDIAN
DefiniTie. Cancerul tiroidian grupeaz toate tipurile de tumori maligne localizate in glanda tiroid.
Etiopatogenie este necunoscut. Au fost incriminaTi unii factori:
- deficitul si excesul de iod
- tiroidita
- iradierea regiunii cervicale
Clasificarea cancerului tiroidian
1. Cancerul folicular este un nodul mare, hipoecogen, ce evolueaz lent. Invadeaz tesuturile vecine si d
metastaze ganglionare (rar) si la distanT (plman, creier, ficat, oase).
2. Cancerul medular se asociaz cu cancere ale altor glande endocrine;secret ACTH si calcitonin
producand sindrom Cushing, diaree, bufee de cldur. Apare ca un nodul rece. D metastaze ganglionare.
3. Cancerul papilar este un nodul solitar rece si hipoecogen, insoTit de metastaze ganglionare. Evolueaz
lent cu invadarea Tesuturilor vecine si metastaze la distanT (plman, oase).
4. Cancerul nediferenTiat este o tumoare voluminoas, moale, hipoecogen, ce determin metastaze
ganglionare si la distanT (plman, ficat, oase).
5. Metastazele tiroidiene apar ca noduli si provin de la cancere pulmonare, mamare, renale, etc.
6. Limfomul tiroidian este o tumoare ce creste foarte repede.
Simptome
- tiroid mrit de volum, cu consistenT inegal, nedureroas
- metastaz ganglionar: formaTiune dur, nedureroas, aderent situate laterocervical
- simptome datorate compresiunii si invaziei organelor vecine: dispnee, disfagie, disfonie.
InvestigaTii
- dozri ale hormonilor tiroidieni: T3, T4
- ecografie tiroidian: noduli hipoecogeni (maligni).
- scintigram tiroidian: noduli ,,reci (maligni).
- CT si RMN
8
HIPOPARATIROIDIA
DefiniTie. Hipoparatiroidia este o afecTiune datorat secreTiei sczute de PTH.
Etiopatogenie: Cauzele pot fi:
- necroza si iradierea paratiroidei; extirparea acesteia
- lipsa paratiroidei la nastere
- deficienTa de magneziu.
Deficitul de PTH produce hipocalcemie cu manifestri generalizate.
Simptomatologie
- pielea e uscat si descuamat
- prul si unghiile sunt friabile
- dinTii sunt cariaTi, erodaTi
- tulburri de vedere pan la orbire
- tremurturi ale extremitTilor
- semne de tetanie latent
semnul Trousseau instalare si menTinerea mansetei tensiometrului sau a unui garou produce
contracTii ale membrului superior.
semnul Chwostek percuTia unui punct aflat la jumtatea distanTei dintre comisura bucal si ureche
produce contracTia buzei superioare asociat sau nu cu cea a aripei nasului sau a hemifaciesului.
semnul Weiss percuTia regiunii temporale produce contracTia pleoapelor.
- criza de tetanie se manifest prin stare general alterat, parestezii ale extremitTilor, contracturi
nedureroase ale muschilor mainilor, picioarelor si feTei. Uneori apar spasme laringiene si bronsice (dispnee),
frenice (sughiT) si gastrice.
InvestigaTii
- hipocalcemie
- dozarea PTH valori mici
- teste dinamice: administrarea de EDTA scade calcemia; administrarea de calciu marcat arat o
absorbTie digestiv crescut a acestuia.
- radiografiile scheletului osteoporoz
- CT cerebral arat calcificri cerebrale
- EKG alungirea segmentului QT
- EEG tulburri iritative
- EMG dublete si triplete in repaus
Tratament
Administrarea de preparate de calciu si vitamina D ca tratament de fond. In criza de tetanie se
administreaz 1 fiol de gluconat de calciu, intravenos sau o perfuzie cu calciu si vitamina D.
AFECTIUNILE SUPRARENALEI
BOALA ADDISON
DefiniTie. Boala Addison este afecTiunea cronic determinat de secreTia deficitar de hormoni
corticosuprarenalieni.
Etiopatogenie: Cauzele deficitului de hormoni sunt:
- afecTiuni congenitale
10
- litiaz renal
- ulcer gastric
InvestigaTii
- hiperglicemie, alterarea toleranTei la glucoz
- glicozurie
- hipoproteinemie
- radiografie toracic cardiomegalie, deformri ale coloanei vertebrale
- CT si RMN abdominal identific tumorile suprarenalei si hipofizei
- dozri hormonale glucocorticoizi si ACTH au valori mari
Tratament
Chirurgical extirparea tumorilor suprarenalei
Medical administrarea de inhibitori ai secreTiei hornonale (Mitotan, Metopiron, Nizoral)
HIPERALDOSTERONISMUL
DefiniTie. Este o afecTiune datorat secreTiei excesive de aldosteron
Etiopatogenie: SecreTia excesiv de aldosteron apare datorit unui adenom, unor noduli sau unui cancer
al corticosuprarenalei. Efectele excesului de aldosteron sunt:
- retenTia de ap si sodiu
- hipopotasemia
- scderea toleranTei la glucoz
Simptome
- hipertensiune arterial
- astenie muscular, crize de tetanie, pareze
- poliurie, nicturie
- polidipsie
InvestigaTii
- ionograma sangvin: hipernatremie, hipercloremie, hipopotasemie, hipomagneziemie, alcaloz
- dozri hormonale: aldosteron sangvin cu valori N sau crescute; aldosterone urinar cu valori crescute.
- cercetarea activitTii reninei plasmatice - sczut
- teste dinamice: incrcare salin, test cu captopril si test cu spiromolacton
- investigaTii imagistice identific tumorile corticosuprarenalei
ecografia abdominal
CT si RMN abdominal
scintigram cu iod radioactiv
Tratament
Chirurgical: extirparea tumorilor sau a suprarenalei
Medical: administrarea de spironolacton, amilorid, captopril, dexametazon; administrarea de cisplatin
in tumorile maligne.
FEOCROMOCITOMUL
DefiniTie. Feocromocitomul este o tumoare a medulosuprarenalei ce secret adrenalin, noradrenalin si
dopamin in exces.
Etiopatogenia este incomplet elucidat.
12
Simptome
Asocierea hipertensiune arterial (HTA), tahicardie, transpiraTii si cefalee este caracteristic.
- HTA poate fi permanent, cu valori mari si modificri importante ale fundului deochi. Rspunsul la
tratament este slab. Pe acest fond apar pusee de HTA, hipotensiuneortostatic, anxietate, transpiraTii profuze.
- HTA paroxistic sub form de crize cu cefalee, tahicardie, transpiraTii profuze, paloare, dureri
precordiale si abdominale, anxietate, tremor si parestezii. Criza se termin cu bradicardie, hipotensiune,
poliurie, congestie a pielii si senzaTie de epuizare.
- crize de angin pectoral, infarct miocardic, aritmii
- scdere in greutate
InvestigaTii
- dozri hormonale: catecolamine serice, AVM (acid vanilmandelic) urinar
- teste dinamice cu regitin si clonidin
- explorri imagistice identific tumoarea
ecografia abdominal
CT si RMN abdominal
scintigrama
arteriografia
Tratament
Chirurgical extirparea tumorii sau a suprarenalei
Medical administrarea de betablocante (propranolol), alfablocante (regitin, prazosin), alfabetablocante
(labetalol) si inhibitori ai secreTiei hornonale (Mitotan, Metopiron, Nizoral).
SINDROMUL ADRENO-GENITAL
DefiniTie. Sindromul adreno-genital grupeaz o serie de stri de intersexualitate datorate tulburrilor de
secreTie ale steroizilor suprarenalieni.
Etiopatogenie
Tulburrile secreTiei de hormoni steroizi suprarenalieni se datoreaz unor anomalii genetice, rezultand
fie exces fie deficit hormonal. Organele genitale externe se dezvolt in lunile a II a si a III a de viaTa
intrauterin, dezvoltarea lor fiind influienTat de steroizi. Excesul de hormoni androgeni la embrionul de sex
feminin determina virilizarea organelor genitale externe (deci ftul va avea ovare si organe genitale externe
ambiguie nici feminine nici masculine). Deficitul de androgeni la embrionul de sex masculin va impiedica
dezvoltarea organelor genitale externe, (deci ftul va avea testicule si organe genitale externe ambiguie).
Simptome
Exist mai multe tipuri de sindrom adreno-genital:
Tipul I se datoreaz excesului de androgeni. La fete apar organelor genitale externe cu aspect masculin,
iar la bieTi se produce dezvoltarea accelerat a aparatului genital.
Tip II se datoreaz deficitului de cortizol si androgeni. La fete, organele genital externe au aspect normal.
La bieTi, sunt ambiguie. La ambele sexe apare pierderi de sare.
Tipul III se datoreaz excesului de androgeni. Se manifest prin apariTia pubertTii la 5-6 ani.
Tipul IV se datoreaz deficitului de mineralocorticoizi. Se manifest prin tulburri metabolice si absenTa
pubertTii.
Tipul V se datoreaz excesului de mineralocorticoizi si se manifest prin HTA si alcaloz.
InvestigaTii
- dozri ale steroizilor
13
DefiniTii
Hipogonadismele sunt afecTiuni determinate de secreTia deficitar a ovarelor sau testiculelor.
Eunucismul este starea determinat de absenTa secreTiei de hormoni sexuali, datorat lipsei congenitale
sau dobandite a gonadelor.
Eunucoidismul este starea determinat de secreTia insuficient de hormoni sexuali, prin funcTie
deficitar a gonadelor.
Etiopatogenie
Hipogonadismul poate fi:
- primar in cazul funcTiei deficitare sau absenTei (castrare chirurgical sau distrugere prin iradiere)
gonadelor (ovare sau testicule)
- secundar in cazul funcTiei deficitare a hipofizei (secreTie deficitar de FSH si LH)
- terTiar in cazul funcTiei deficitare a hipotalamusului (secreTie deficitar de GH-RH).
AbsenTa sau deficitul de hormoni sexuali determin consecinTe ce afecteaz intregul organism,
manifestrile fiind diferite in funcTie de momentul debutului afecTiunii: inainte sau dup pubertate.
Simptome
Forma prepubertar - Debuteaz inainte de pubertate. Ca urmare a lipsei sau deficitului de hormoni
sexuali, cartilajele de crestere nu se inchid, iar membrele cresc mult in lungime, disproporTionat faT de
restul corpului. Statura este inalt, scheletul e gracil iar musculatura e slab dezvoltat. Aparatul genital nu se
maturizeaz, nu apar caracterele sexuale secundare, iar psihicul rmane infantil. Astfel, la fete nu apare
menstruaTia, nu se dezvolt sanii si prul axilar si pubian. Organele genitale externe nu se maturizeaz. La
bieTi, organele genitale externe rman infantile, vocea nu se ingroas, nu apare barba si mustaTa, prul
axilar, pectoral si pubian.
Forma postpubertar - Debuteaz dup pubertate si determin regresia caracterelor sexuale primare si
secundare, producandu-se atrofia aparatului genital si pierderea fertilitTii. La femei, organele genitale
externe si sanii se atrofiaz, dispare prul axilar si pubian. Se instaleaz amenoreea si sterilitatea. Tulburrile
neuro-vegetative constau in bufee, nervozitate si insomnii. Tulburrile trofice sunt: osteoporoza si uscciunea
tegumentelor si mucoaselor.La brbaTi, organele genitale externe se atrofiaz, dispare prul facial, pectoral,
axilar si pubian. Vocea se subTiaz. Apar impotenTa sexual si sterilitatea dar si tulburrile neurovegetative
(nervozitate, insomnii, astenie, ameTeli).
InvestigaTii
- dozri hormonale: estrogen, progesteron, testosteron, FSH, LH, GH-RH
- teste dinamice cu progesteron, estro-progestative si LH-RH; - teste cu clofimen, HCG, LH-RH
- ecografia pelvin
- CT pelvin identific tumorile ovariene si CT cerebral identific tumorile hipofizei
- frotiu citologic vaginal
- spermogram
14
15
PUBERTATEA PRECOCE
DefiniTie. Reprezint apariTia semnelor de maturare sexual la varste mici: sub 8 ani la fete si sub 9 ani
la bieTi.
Etiopatogenie: Pubetatea precoce poate fi:
- adevrat fiind datorat secreTiei premature de LH-RH in cadrul unor afecTiuni ale hipotalamusului
(inflamaTii, tumori, traumatisme), in hipotiroidie, sindroame adreno-genitale.
- fals conform cu sexul genetic fiind determinat de secreTia de estrogeni in tumorile de ovar si
suprarenal.
- fals neconform cu sexul genetic (masculinizare la fete, feminizare la bieTi). Aceasta este determinat
de tumori ale ovarului si suprarenalei, sindroame adreno-genitale sau de administrare de hormoni sexuali.
InvestigaTii
- dozri hormonale: FSH, LH, estrogen, testosteron
- CT cerebral identific afecTiunile hipofizei si hipotalamusului
- ecografie si CT abdominal sau pelvin pentru diagnosticul tumorilor suprarenalei si ovarului.
Tratament
- doze mari de progesteron
- analogi agonisti de LH-RH
PUBERTATEA NTRZIAT
DefiniTie. Reprezint absenTa caracterelor sexuale secundare pan la varsta de 16 ani.
Etiopatogenie: Apare in hipogonadisme sau poate fi familial.
InvestigaTii
- dozri hormonale: estrogen, progesteron, testosteron, FSH, LH, GH-RH
- teste dinamice cu progesteron, estro-progestative si LH-RH;
- teste cu clofimen, HCG, LH-RH
- ecografia pelvin
- CT pelvin si CT cerebral
- frotiu citologic vaginal
- spermogram
- determinarea varstei osoase pe radiografii ale mainii
Tratament
Const in administrarea de hormoni:
- estro-progestative la fete
- testosteron la bieTi.
16