P l a n d e

PROIECT

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INSUFICIENTA RENALA CRONICA

Iotov Adela

Cuprins 1. Definitie 2. Etiologie 3. Clasificare 4. Simptomatologie 5. Investigatii 6. Diagnostic. Evolutia boli 7. ratament !. E"ucatia pentru sanatate #. $lanul "e ingri%ire 1&. Conclu'ii 11. (ibliografia

! "e#initie
Insuficienta renala cronica )I*C+ repre'inta "iminuarea lenta si progresiva a capacitatii "e filtrare a rinic,ilor. I*C survine "e obicei "rept complicatie a altei boli sau afectiuni. Spre "eosebire "e insuficienta renala acuta- I*C se instalea'a progresiv- pe parcursul mai multor ani- pe masura "eteriorarii rinic,ilor. Evolutia este atat "e lenta- incat primele simptome apar "oar "upa ce boala a "eterminat consecinte clinice si biologice importante. *inic,ii sunt organe perec,e "e forma unor boabe "e fasole- situate retroperitoneal- "e fiecare parte a coloanei vertebrale. .unctia principala a rinic,ilor este filtrarea si e/cretia e/cesului "e apa si a substantelor to/ice "in sange. *inic,ii asigura trei functii ma%ore0 1 filtrarea sangelui si pro"ucerea urinei pentru eliminarea "eseurilor- impie"ican" astfel acumularea to/inelor in sange 1 reglarea concentratiei mineralelor si electrolitilor )so"iu- calciu si potasiu+ si cantitatea "e lic,i" "in organism 1 pro"ucerea "e ,ormoni care actionea'a asupra altor functii ale corpului- precum reglarea tensiunii arteriale )renina+ si pro"ucerea "e globule rosii )eritropoietina+.

$! Etiolo%ie si #a&tori de ris&

Cau'a cea mai frecventa a insuficientei renale cronice este "iabetul 'a,arat )"iabet "e tip 1 sau 2+. 2ceasta boala afectea'a vasele sangvine mici- inclusiv cele ale rinic,ilor- "eterminan" insuficienta renala. 2lte cau'e ale insuficientei renale cronice sunt0 1 3ipertensiunea arteriala 1 4bstructia cailor urinare 5 "atorata unei ,ipertrofii a prostatei- calculi renali- tumori- sau reflu/ului ve'icoureteral )intoarcerea urinei "inspre ve'ica catre rinic,i+. 1 (oli renale 5 boala polic,istica a rinic,ilor )caracteri'ata prin pre'enta a numeroase c,isturi la nivelul rinic,ilor+- glomerulonefrita )inflamatia glomerulilor+ si pielonefrita )infectia rinic,iului+. 1 Steno'a "e artera renala 5 se refera la ingustarea sau obstruarea arterei renale. 6a persoanele in varsta- obstructiile sunt "eseori re'ultatul formarii "e "epo'ite "e grasimi )placi "e aterom+ pe peretele arterei )aterosclero'a+. Steno'a "e artera renala poate afecta si femeile tinere sub forma unei afectiuni numite "ispla'ie fibromusculara- care "etermina ingrosarea peretilor arteriali. 2mbele boli sunt asociate cu o crestere a tensiunii arteriale. 1 (olile autoimune- precum lupus eritematos "iseminat 1 7tili'area e/cesiva "e me"icamente metaboli'ate prin rinic,i 1 o/inele 5 e/punerea continua la substante c,imice- precum tetraclorura "e carbon si plumbul )"in vopselele cu plumb- tevile "in plumb- materiale "e lipit- bi%uterii si alcoolul "istilat "in carburatoarele masinilor vec,i+ pot "uce la insuficienta renala cronica. Diabetul repre'inta cel mai important factor "e risc pentru insuficienta renala cronica. 2lte boli si afectiuni ce pot creste riscul "e I*C sunt0 1 ,ipertensiunea arteriala 1 lupus eritematos sistemic

1 aterosclero'a 1 glomerulonefrita cronica 1 afectiuni renale congenitale 1 obstructia cailor urinare 1 e/punerea prelungita la to/ine si unele me"icamente

'! Clasi#i&are
Dupa clasificarea scolii germane I*C are 4 sta"ii0 1+ Sta"iul compensat )"e compensare "eplina+ 0 1numarul "e nefroni functionali este 7515& 89 1sunt pre'ente semnele bolii cau'ale9 1nu e/ista retentie a'otata si clearance1urile sunt normale2+ Sta"iul "e retentie a'otata compensata0 1numarul "e nefroni functionali este 5&12581apare simptomatologia proprie I*C1creatinina serica este 1- 515 mg:1&& ml3+ Sta"iul "ecompensat )sta"iul preuremic+ 0 1numarul "e nefroni functionali este 2511& 81creatinina serica este 511& mg:1&& ml1ureea sangvina 1 1&& mg:1&& ml4+ Sta"iul uremic )sta"iul terminal+ se caracteri'ea'a prin0 1numarul "e nefroni functionali este sub 1&81semnele clinice ale uremiei sunt pre'ente1creatinina serica este peste 1& mg:1&& ml1ureea sangvina este 3&&15&& mg:1&& ml1apare oligurie sau oligoanurie1sca"e clearence1ul creatininei- al ureei si al aci"ului paraamino,ipuric1se instalea'a anemia )numarul "e eritrocite sub 2. 5&&. &&&:mm3+.

(! Si)pto)atolo%ie
Insuficienta renala cronica poate fi pre'enta multi ani inainte "e aparitia simptomelor. Daca un pacient pre'inta riscuri "e insuficienta renala- efectuarea cu regularitate a anali'elor "e sange si urina contribuie la "epistarea precoce a bolii. In lipsa unei supraveg,eri me"icale- simptomele pot trece neobservate pana can" afectarea renala este ireversibila. 7nele simptome- precum oboseala- pot fi pre'ente mult timp- "ar- intrucat se instalea'a treptat- nu sunt remarcate. 7nele semne si simptome sunt evi"ente0 1 urina tulbure sau "e culoare inc,isa 1 pre'enta sangelui in urina ),ematurie+ 1 mictiuni frecvente- in special noaptea 1 cantitate re"usa "e urina 1 "urere sau "ificultati in timpul mictiunii 2lte simptome sunt mai putin evi"ente- "ar sunt "irect legate "e incapacitatea rinic,ilor "e a elimina to/inele si lic,i"ele in e/ces "in organism0

1 e"eme ale pleoapelor- membrelor superioare si inferioare 1 ,ipertensiune arteriala 1 oboseala 1 anore/ie )pier"erea apetitului+ 1 greturi si varsaturi 1 pier"ere ine/plicabila in greutate 1 prurit )mancarimi+ persistent si generali'at 1 crampe musculare 1 cefalee )"ureri "e cap+ $e masura ce I*C se agravea'a- iar to/inele se acumulea'a in sange- pot sa apara cri'e epileptice si confu'ie mentala.

*! Investi%atii
$acientii cu boala renala cronica pot sa nu pre'inte simptome pana la momentul in care functia renala este grav afectata. Investigatiile sunt vitale pentru a "etermina0 1 "aca boala renala s1a "e'volatat brusc sau intr1o perioa"a lunga "e timp )insuficienta renala acuta sau insu#i&ienta renala &roni&a+! Unele investi%atii &e sunt #olosite pentru a evalua insu#i&ienta renala a&uta pot #i apli&a,ile si unei persoane &u insu#i&ienta renala &roni&a la &are #un&tia renala s-a de%radat ,rus&! - &au.a deteriorarii renale - &ea )ai ,una varianta de trata)ent &e poate sa in&etineas&a pro%resia ,olii - e#i&a&itatea trata)entului - ne&esitatea in&eperii diali.ei sau ne&esitatea transplantului renal! Odata sta,ilit dia%nosti&ul de a#e&tiune renala &roni&a/ ,oala va #i )onitori.ata prin investi%atii ale urinei si san%elui! Investi%atii #un&tionale renale 2tunci can" functia renala este afectata- substante ca ureea- creatinina si o parte "in electroliti incep sa se a"une in flu/ul sanguin. 7rmatoarele investigatii ale sangelui si urinei masoara nivelurile acestor substante in flu/ul sanguin a%utan" astfel la aprecierea functiei renale0 1 glicemia 1 ;alori crescute ale glicemiei "aunea'a capilarelor renale 1 creatinina si a clearence1lui creatininei 1 <asoara creatinina serica )"in sange+ si cat "e bine elimina rinic,ii aceasta substanta "in sange. Creatinina creste in sange atunci can" rinic,ii sunt "eteriorati sau nu mai functionea'a normal 1 ureea serica 1 Daca rinic,ii nu sunt in stare sa elimine urea "in sange- nivelurile serice ale acesteia cresc. =iveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in insuficienta car"iaca- "es,i"ratare sau "iete bogate in proteine 1 electrolitii 1 In mo" normal sunt filtrati "e catre rinic,i. =iveluri alterate ale electrolitilor- precum so"iul si potasiul- pot insemna o functie renala "eteriorata 1 ,ormonii paratiroi"ieni 1 3ormonii paratiroi"ieni reglea'a nivelurile calciului si fosforului "in sange. 7n nivel crescut al acestor ,ormoni poate "uce la sca"erea calciului seric- con"itie ce apare in ca"rul bolilor renale cronice 1 microalbuminuria 1 <asoara- folosin" testele urinare- nivelurile proteinelor "in urina. In mo" normal- nu e/ista proteine in urina sau sunt urme fine. In bolile renale cronice- creste nivelul proteinelor in urina. Daca boala renala are componenta ere"itara- familia bolnavului trebuie incura%ata pentru asi face investigatii paraclinice. Daca boala renala este "escoperita in sta"ii incipiente- tratamentul poate incetini sau c,iar stopa "eteriorarea functiei renale. Investi%atii pentru de&elarea ane)iei Daca rinic,ii nu mai pro"uc cantitati suficiente "e eritropoietina- o proteina necesara formarii

globulelor rosii- apare anemia. 2cest tip "e anemie este tratata cu un me"icament- "enumit eritropoietina umana recombinata )r,E$4+ ce a%uta organismul sa pro"uca noi globule rosii. $rintre investigatiile ce monitori'ea'a anemia- se numara0 1 ,emoleucograma 1 2ceasta masoara ,ematocritul si ,emoglobina- in"icatori ai eficientei "iali'ei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata 1 reticulocitele )precursori ai globulelor rosii+ 1 4 sca"ere a numarului "e reticulocite in"ica o sca"ere a pro"uctiei "e globule rosii "e catre ma"uva osoasa. Carenta in fier sau niveluri insuficiente "e eritopoietina pot fi cau'e ale sca"erii pro"uctiei "e globule rosii "e catre ma"uva osoasa 1 fierul seric 1 4rganismul are nevoie "e fier pentru buna functionare a ,emoglobinei )proteina componenta a globulelor rosii ce transporta o/igenul+. Sca"erea numarului "e globule rosii sau sca"erea capacitatii organismului "e stocare a fierului poate cau'a niveluri sca'ute ale fierului seric 1 feritina serica 1 Este o proteina ce leaga fierul in organism. Sca"erea pro"uctiei "e globule rosii sau a capacitatii organismului "e a stoca fierul poate avea "rept cau'a nivelurile sca'ute ale feritinei serice. Alte investi%atii <e"icii pot folosi si alte investigatii pentru a aprecia functia renala sau pentru a "etermina "aca alta boala sau suferinta renala contribuie la re"ucerea functiei renale0 1 ecografia renala masoara cu acuratete "imensiunea rinic,ilor- lucru ce a%uta la "eterminarea probabila a timpului "e evolutie a bolii renale si "aca flu/ul urinar este normal la nivelul rinic,iului. Ec,ografia poate i"entifica si alte cau'e "e boala renala cronica- precum rinic,iul polic,istic sau "iverse obstructii 1 ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a "etermina "aca e/ista probleme ale flu/ului sanguin renal )steno'a "e artera renala+ 1 biopsia renala a%uta la "eterminarea cau'ei bolii renale cronice. $oate fi folosita si "upa transplantul renal atunci can" se banuieste re%ectia "e organ. Substanta "e contrast folosita in timpul e/aminarii computer tomograf sau a urografiei intravenoase pot "uce la "eteriorarea functiei renale motiv pentru care aceste e/plorari nu sunt folosite in mo" curent in bolile renale.

0! "ia%nosti&! Evolutia ,olii

$acientii cu "iabet vor e#e&tua un test urinar anual pentru )asurarea &antitatilor )i&i de proteine din urina 1)i&roal,u)inurie+! A&est test poate depista pre&o&e a#e&tarea rini&2iului &au.ata de dia,et 1ne#ropatie dia,eti&a+! In &a.ul unei suspi&iuni de IRC/ se e#e&tuea.a anali.e de san%e si urina/ pentru depistarea nivelelor &res&ute de re.iduuri din san%e/ pre&u) ureea si &reatinina! E3a)ene &o)ple)entare4 1 Ecografia 5 in"ica forma si structura rinic,ilor si pune in evi"enta o eventuala obstructie a cailor urinare ce poate cau'a insuficienta renala. 1 omografia computeri'ata )C + 5creea'a imagini mai "etaliate ale organelor interne- inclusiv ale rinic,ilor. 1 *e'onanta magnetica nucleara )*<=+ 1 (iopsia renala 1 prelevarea unei probe "e tesut renal pentru a fi e/aminata la microscop. Cresterea nivelelor "e uree si creatinina "in sange este o in"icatie a insuficientei renale terminale 5 functia renala este afectata grav si ireversibil. Evolutia se datoreaz distruciei lent progresive a populaiei de

nefroni, n contextul n care rinichiul nu poate regenera aceast populatie. De aceea, pierderea funciei rinichiului are loc relativ lent i constant. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaii, se accelereaz cursul evoluiei. Dac episodul de acutizar e este oprit, pierderea n continuare a funciei rinichiului revine la rata iniiala. Complica>iile "e Insuficien>? *enal? Cronic? sunt frecvente @ncAt unii autori le iau @n "iscu>ie @n ca"rul manifest?rilor clinice ale bolii- aBa cum le1am e/pus Bi noi.7nele "in acestea nu apar curent "ar sunt "e o gravitate "eosebit? Bi "e cele mai m u l t e o r i i n f l u e n > e a ' ? n e g a t i v e v o l u > i a b o l i i . 6 e v o m m e n > i o n a p e s c u r t @ n c e l e c e urmea'?0 E"emul pulmonar uremic0 cau'e 5 ,iper,i"ratarea9 insuficien>? ventricular? stAng?-creBterea permeabilit?>ii capilarelor 3ipertensiunea arterial?0 frecven>a 3 2 @n I*C este crescut? Bi creBte cu progresia I*C "inspre uBor spre sever. Car"iopatia isc,emic?0 inci"en>a car"iopatiei isc,emice la bolnavii cu I*C este mare "atorit? unui proces accelerat "e aterosclero'? <o"ific?ri gastro1intestinale0 le'iunile bucale Bi faringiene- le'iuni esofagiene- le'iuni gastro1intestinale <o"ific?ri ,ematologice0 anemia 5 apare la to>i bolnavii cu I*C la care nivelulcreatininei serice "ep?BeBte 3-5 mg8 Complica>ii ,emoragice0 "igestiv?- me"iastinal? spontan?- intracraniene- "igestiveoculte. Inci"en>a fenomenelor ,emoragipare creBte pe m?sura creBterii reten>iei a'otate. 2lter?rile st?rii "e conBtien>? )confu'ie- stare "e letargie- com?+Complica>iile ,emo"iali'ei pot fi in"use "e proce"ur? "e "iali'? Bi sunt ime"iate-sau pot fi generate @n timp "e tratamentul prin ,emo"iali'?.Complica>ii @n timpul ,emo"iali'ei0 ulbur?ri car"io1vasculare 3ipertensiune arterial?. Colaps 2cci"ent vascular cerebral. ulbur?ri "e ritm Bi "econ"ucere I n s u f i c i e n > ? c a r " i a c ? ulbur?ri vasculare periferice SAnger?ri @n timpul "iali'ei Coagularea sAngelui @n circuitul e/tracorporeal Sin"rom "e "e'ec,ilibru "ialitic C e f a l e e C o n v u l s i i Crampe musculare $ier"eri "e conBtien>?

5! Trata)ent
$rimele masuri recoman"ate pacientilor cu I*C sunt )odi#i&arile re%i)ului ali)entar- in special re"ucerea aportului "e proteine- pentru a incetini acumularea re'i"uurilor in organism si pentru a limita greturile si varsaturile asociate cu insuficienta renala cronica. <e"icul nutritionist poate a%uta pacientii sa a"opte un regim a"ecvat- care sa tina seama "e bolile subiacente. Intrucat functia rinic,ilor "e eliminare a re'i"uurilor "in organism este "iminuata- re'ultatul este fie o concentratie prea mare "e electroliti )calciu- so"iu si potasiu+- fie o eliminare prematura a acestor elemente. 2nali'ele sangvine perio"ice permit masurarea acestor concentratii pentru "epistarea unui eventual "e'ec,ilibru electrolitic. In con"itiile incapacitatii rinic,ilor "e a elimina e/cesul "e lic,i"e- trebuie re"us aportul lic,i"ian

pentru a re"uce efortul impus rinic,ilor. Cantitatea de li&2id recoman"ata 'ilnic "epin"e "e cantitatea "e urina emisa in 'iua prece"enta. De e/emplu- o persoana care a emis 5&& ml "e urina intr1o 'ina- va putea sa consume 5&& ml lic,i" in cursul urmatoarelor 24 ore. *estrictiile lic,i"iene se aplica numai in ca'urile grave- sau in ca'ul "e I*C in sta"iu terminal. Daca "eteriorarea functiei renale continua in ciu"a tratamentului instituit- se recurge la"iali'a sau grefa renala. "iali.a suplineste functia renala "iminuata- cu a%utorul unei membrane- ce %oaca rolul "e filtrupentru a elimina re'i"uurile si e/cesul "e lic,i"e "in organism. 2legerea unei meto"e "e "iali'a )peritoneala sau ,emo"iali'a+ "epin"e "e gravitatea insuficientei renale. In "iali'a peritoneala- membrana naturala a cavitatii ab"ominale- numita peritoneu- %oaca rolul "e filtru. Cu a%utorul unui cateter )tub fle/ibil "e mici "imensiuni+- plasat permanent in ab"omen- se intro"uce in cavitatea ab"ominala o solutie numita "iali'at. Dupa un anumit timp- "iali'atul )incarcat cu re'i"uurile si lic,i"ele in e/ces- care traversea'a membrana peritoneului+ este inlocuit cu un "iali'at proaspat. Diali'a peritoneala poate fi efectuata in mo" continuu- in cicluri. In ma%oritatea ca'urilor- este efectuata la "omiciliu- "e catre pacient sau un membru al familiei. Este efectuata 'ilnic- fie repetan" ciclul la fiecare 6 ore- sau "oar o "ata pe 'i- intro"ucan" "iali'atul seara si retragan"u1l "imineata. 3emo"iali'a este o interventie ce trebuie practicata in spital. <eto"a utili'ea'a un "iali'or )o membrana semipermeabila+ pentru a filtra sangele si a elimina re'i"uurile si e/cesul "e lic,i"e. Sangele pacientului este pompat in "iali'or- care serveste "rept filtru. 6a fel ca si in ca'ul "iali'ei peritoneale- re'i"uurile si e/cesul "e lic,i"e traversea'a membrana si raman in "iali'at. Sangele astfel epurat se intoarce in organism. 3emo"iali'a este mai rapi"a "ecat "iali'a peritoneala si- in general- ciclul se termina in 4 ore. Ea este repetata "e apro/imativ 3 ori pe saptamana. $entru unii pacienti cu I*C- %re#a renala este singura solutie. $ersoanele ce pot beneficia "e o grefa sunt cele ale caror insuficienta renala este cau'ata "e ,ipertensiune- "e infectii sau "e "iabet. In general- grefa renala nu este practicata la pacientii cuinsuficienta car"iaca. *inic,iul grefat poate proveni "e la un "onator viu- o ru"a in general- sau "e la o persoana care a "ece"at "e curan" si care a acceptat sa isi "one'e organele. Dupa o grefa renala reusita si cu ingri%iri me"icale a"ecvatepacientul poate "uce o viata activa- relativ normala. $revenire $revenirea trebuie inceputa inainte "e aparitia semnelor "e insuficienta renala. $ersoanele cu risc crescut "e I*C trebuie sensibili'ate asupra potentialelor riscuri. In plus- ele trebuie informate in legatura cu semnele "e alarma ale insuficientei renale. IRC nu poate #i vinde&ata/ dar &o)pli&atiile sale pot #i reduse in &onditiile adoptarii unor )asuri preventive4 - )asurarea re%ulata a tensiunii arteriale - respe&tarea &u stri&tete a trata)entelor re&o)andate pentru ,olile &roni&e - "iabet/lupus/ 3 2 - renuntarea la #u)at - la dia,eti&i/ ta,a%is)ul poate a&&elera a#e&tarea vaselor san%vine )i&i - evitarea #olosirii e3&esive a )edi&a)entelor vandute #ara reteta - tratarea pro)pta a in#e&tiilor urinare sau a ori&arei a#e&tiuni a &ailor urinare!

6! Edu&atia pentru sanatate

Doban"irea obiBnuin>elor corecte "e eliminare. Evitarea in,ib?rii refle/ului "e mic>iune )pro"uce "istensia ve'icii urinare- sta'a urinar? care favori'ea'? formarea "e calculi+. 2sigurarea unui raport corespun'?tor "e lic,i"e. Evitarea consumului "e me"icamente cu efect "iuretic sau nefroto/ic - f ? r ? prescrip>ie me"ical?. oaleta regiunii perineale pentru a evita patrun"erea microorganismelor @n tractulurinar )infec>ia urinar?+. ratarea corespun'?toare a anginei streptococice )previne C.=.2+. Evitarea aportului e/cesiv "e s?ruri minerale )alimente- ap? mineral?+. CunoaBterea factorilor favori'a>i @n apari>ia Bi evolu>ia afec>iunilor r e n a l e 0 oboseala- frigul- umi"itatea- reumatismele- agen>ii to/ici- afec>iuni car"iovasculare CreBterea tonusului muBc,ilor perineali Bi ab"ominali prin e/erci>ii fi'ice pentru favori'area contrac>iilor ve'icii Bi a sfincterului e/tern al uretrei. Evitarea e/cesului "e proteine Bi sare care suprasolicit? func>ional rinic,iul.

7! Planul de in%ri8ire
Nevoia afectata Diagnostic de nursing Obiective Interventii proprii Asigur conditiile de microclimat corespunzat oare masor si notez in !.O. !unctiile vitale si vegetative" #.A$ P$%$#$ diureza & asigur repaus absolut la pat$ pregatesc bolnava pentru recoltarea urinei pentru proba ADDI'$uroc ultura$ proba de concentrati Interventii delegate Administrez calmante recoltez urina ptr examenul de urina urocultura ADDI' proba de concentrati e recoltez sange ptr examenul de laborator (')$ )b$ N*$ uree sanguina$ creatinina$ acid uric. Evaluare %ezultatele functiilor vitale$ #" +, C$ P" ,b.min$ D"1/00 ml.zi$ #A " 110 cu 20 mm.)g rezultatele analizelor de laborator 3 (')" +4 55 )bllmg6$ )t+1$-6$N1 //mm+$ uree sanguina +-$27 mg.dl$ creatinina 1$1 mg.dl$ acid uric +$7 mg.dl$ proba ADDI'"*"1

1. de a evita Dureri Calmarea pericolele accentuate durerii de miscare datorita procesului infectios manifestate prin anxietate si fatigabilitat e.

e$ sumarul de urina explic bolnavei sa& si gaseasca o pozitie antalgica 1. de a elimina Dificultate la mictiune datorita infectiei tractului urinar manifestata prin durere la eliminare 8 nicturie$ disurie$ pola9iurie: Normalizare a mictiunilor si controlul diurezei calmarea durerii ;rmaresc si notez in !.O. Numarul mictiunilor si aspectul urinii$ determin diureza rugand pacienta sa urineze in recipientul de recoltare informez bolnava asupra modului de recoltare a urinei pentru proba ADDI' si urocultura pentru determinare a probei de concentrati e pregatesc bolnava fizic si psi<ic insist asupra pacientei sa ingere cantitati mari de lic<id 8 1000 ml.zi: sc<imb len=eria de corp si pat asigur igiena %ecoltez urina pentru determinare a concentrati ei urinare administrez !urosemid I f.zi i.m. In scop diuretic administrez perfuzii cu glucoza si ser fiziologic 700 ml.zi administrez calmante Piafen ;f.zi i.m si Algolcalmin II f.zi

700 $ )"0$ C"0

Diureza 1/00ml.zi rezultatul analizelor de laborator > ex. 'umar de laborator. A urme fine$ epitelii rare * frecvente$ ) rare$ urocultura" colonii peste 100000.bcol i > ADDI' *"1700$ )"0$ C"0$ dupa + zile de la internare mictiunile se raresc eliminarea urinei se face fara dureri

corporala a bolnavei cantaresc zilnic. +. de a mentine temperarura in limite normale #emperatur a corpului creste peste limitele normale datorita procesului infectios manifectata prin temperatur a ridicata 'caderea febrei si mentinerea temperaturi i la limitele normale 5asor si notez temperatur a in !.O. aplic comprese reci pe fruntea bolnavei aerisesc salonul si servesc bolnava cu cantitati mari de lic<ide Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei tinand cont de contra indicatii constientiza rea pacientei asupra importantei regimului alimentar fac bilantul <idric " ingerare si eliminare conving bolnava ca pentru a mentine o balanta proteica trebuie sa consume /0 cal.9g corp.zi )idratez bolnava prin perfuzie administrez Ampicilina 700 mg.2< i.m ?iseptol 1 cpr 12< Paracetamol 1 tb.zi Dupa / zile febra a scazut astfel incat temperatur a s&a normalizat

/. de a se alimenta si <idrata

Dificultate in alimentatie si <idratare datorita cunostintelo r insuficiente despre alimentatie si <idratare manifestata prin slabiciune.

?olnava sa fie ec<ilibrata <idric si nutritial

Instalez perfuzie cu glucoza 76 8700 ml:$ Ca gluconic I f.zi vitamine in perfuzie ?1$ ?2$ ?11 If.zi

?olnava accepta greu la inceput regimul alimentar dar pe parcurs se obisnuieste cu ideea.

grasimile permise vor fi luate din unt$ smantana si frisca cantitatea de glucide permisa +00&/00 g va fi luata din marmelada$ =eleuri$ miere$ compot alimentele bogate in proteine vor fi consumate in cantitati mici " cacao$ legume uscate$ banane$ suc de fructe lic<idele se dau in raport cu diureza aproximativ 1000 ml.zi. 7. de a dormi si a se odi<ni Dificultate in a dormi si a se odi<ni datorita durerii manifestata prin nicturie. Pacienta trebuie sa beneficieze de somn linistit $ odi<nitor. Observ si notez cat a dormit pacienta aerisesc salonul asigur linistea necesara odi<nei pacientei ofer pacientei o cana de tei inainte de culcare a=ut pacienta sa Administrez Diazepam 1 cpr.seara administrez calmante Piafen II f.zi i.m. Algolcalmin II f.zi i.m. Dupa calmarea durerii bolnava se linisteste mai bine dupa , zile de la internare bolnava beneficiaza de un somn odi<nitor.

adopte o pozitie comoda in pat 2. de a respira si a avea o buna circulatie Diminuarea Pacienta sa expansiunii respire fara toracice dificultate datorita durerii in lo=ele renale manifestata prin greutate in respiratie. 5asor si notez in !.O. %espiratia bolnavei dimineata si seara asez bolnava intr&o pozitie in care sai favorizeze respiratia aerisesc salonul si umezesc aerul din incapere cu apa alcoolizata. Administrez calmante Piafen II f.zi i.m. Algolcalmin II f.zi i.m. %"1, r.min respiratie corespunzat oare

1 . !oncluzii
Daca un pacient are o boala renala cronica- "ar inca nu a a%uns in sta"iul "e insuficienta renalaacesta ar trebui sa "iscute cu me"icul curant "espre tipul "e "iali'a. 2legerea tipului "e "iali'a "epin"e si "e cat "e urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest tratament. 4btinerea cunostiintelor "espre "iali'a- inainte "e inceperea acesteia- repre'inta un pas important al acestui tratament. <a%oritatea sectiilor "e "iali'a ofera aceste informatii bolnavilor. Diali'a poate fi costisitoare- "ar asigurarea "e sanatate acopera ma%oritatea costurilor. Centrul "e "iali'a sau spitalul poate oferi a%utor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante "e plata. 6uarea "eci'iilor "e catre bolnav asupra tratamentului pe care il va urma poate fi "ificil in con"itiile agravarii bolii. De aceea- pacientul si familia acestuia ar trebui consiliati asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea- ar fi util ca bolnavul sa vi'ite'e centrul "e "iali'a si sa "iscute cu pacientii.

11. "i#liografie
2ttp499:::!ro)edi&!ro9 ,ttp0::DDD."iva,air.ro <ttp3..dictionar.romedic.ro <ttp3..@@@.sfatmedical.ro <ttp3..@@@.sfatulmedicului.ro. ,ttp0::ro.scrib".com:

P$%&E!'

&()$&*&$E+ "%,(+-.,.& !. &(/.0&!&E('+ $E(+,+ !$%(&!+

&otov +dela