Sunteți pe pagina 1din 4

CARDIOSPASMUL

Definitie – imposibilitatea cardiei de a se relaxa dincolo de tonusul normal de repaus.

Etiologie - s-au demonstrat degenerescente ale plexurilor nervoase mielinice si inflama-


tia cronica a musculaturii netede esofagiene. Factorii implicati sunt: familiari, autoimuni, in-
fectiosi sau de mediu. Etiologia autoimuna e sugerata de prezenta infiltratelor rotudo-celulare
ganglionare, de asocierea cu antigenul DQ-wl din clasa II de histocompatibilitate si prezenta
unor titruri mari ale anticorpilor anti-virus rujeolic. Epidemiologie – ambele sex intre 25-60 ani.

Fiziopatologie – presiunea dezvoltata de sfincterul esofagian inferior (SEI) variaza in aca-


lazie cu valori extreme intre 15 si 57mmHg. Golirea esofagului este insotita de: presiunea gene-
rata de o coloana de lichid in esofagul distal, variatiile in timp ale presiunii, sensibilitatea si stra-
tul cantractil al esofagului, efectul presional al bolului asupra contractiilor musculaturii netede a
esofagului distal. Golirea esofagului e dependenta de inaltimea coloanei de bariu. In acalazie
raspunsul SEI la hormonii endogeni este paradoxal si e influentat de pierderea variatiilor stimu-
lilor inhibitori. Pe masura ce esofagul se dilata, durerea diminua ca intensitate si frecventa.
Frecvent apar contractii esofagiene in portiunea medie si distal legate de actul de deglutitie.

Morfopatologie – esofagul apare dilatat, fusiform, cu contur neregulat, isi sporeste ca-
pacitatea de la 500ml la 1500ml, se poate asocia cu dolicoesofagul. Initial musculatur! eskfagu-
Lui$dmöine hépertrofica, peretele este mult ingrm{at dat rita stazei si )Nfebt)ei, apar
fejomene$inflamatorii care determina atonia. Mucoas! prezinta ulceratii qi droziuni. LeziufIle
neuropato-logice sunt: rdducerea celulelor genglionare din!plexel mienteric Auerbach cu
disparhtka esofa-gului i.ferior, Modificari degenmrqtive ale nervului vag, modificari canTitatiwe
ale fucleului dor-sal motov al vagului, scAderea nuMarului fibrelob nervoase mici
intramusculare, rgdUcErec vezi-culmlor in fiBrene ngrvoase, incluziuni intrqcitoplasmatice
iî1NucleUl mktnp dorsal al vagului si p,exusului mienterig.

Clinic – debuôul estt progrusi6,$cu`disfagie kq sindrOm"dominanat, regurgitatie si


pherde-re ponderhla, dhsfagia qpare da$solide. Se deócrie senzatiA de plenit5d)ne
retrosternala. Disfagia are$énitiál un caracôeb capricaos, bëlnavul re{imte un obstacol
retrosternal la alimentele soliden Dhsfagic poata apare si la likhiDe. Ca raspuns la rezistenta
crescuta a cardiei, Musculatura esofa-'ia~a se1hipertrofIaza initial, ulterior esofagul se
decomprima. Alte manifestari sunt spasmele etajate, vizibile radiologic, dar fara expresie clinica.
Regurgitarea alimetelor apare in 60-90% din cazuri, aparand senzatia de sufocare nocturna si
salivari nocturne. Mai pot apare bronsite, pneumopatii cronice.

Paraclinic – radiografia simpla de torace (mediastin largit cu nivele hidroaerice esofagi-


ene. Caracteristica este absenta pungii de aer a stomacului), tranzitul baritat esofagian (arata

1
clearance-ul intarziat sau absent al substantei de contrast. Substanta poate descrie distal un ci-
lindru cu traiect rectiliniu in “S” si contururi regulate. Imaginea este de ”cioc de pasare”. In faza
sistolica apare stopul baritat la nivelul cardiei superioare. In faza asistolica apare un aspect sig-
moidian. Cand presiunea coloanei lichidiene depaseste tonusul cardiei, continutul trece in sto-
mac), endoscopia (diferentiaza acalazia care este un sindromul functional esofagian de pseudo-
acalazia care are un substrat organic reprezentat de infiltrarea neoplazhca a c!rdiei. Se vizuaLi-
zeaza lezIuni esofagiene, ulceratiy¬ h%moragii,(asofagide difuzm. In acalazie SEH nu se $eschide
la insuflarea de aer cum ar fi normél. De asemenea se investighuaza ói posibilele herni hiatale),
evaluarea mano

etrica (arata absenti peristalticéi esofagiEne, relaxarea incompleta a EI, prå/siunea ridiaata
q2cardiei

2
presiunea intraesofagiana mim crescuta ca cea intragartrica).

Evolutie si prognostic – evoludaza lelt, fara remasiune spontana si pïate dezvolta aan-
cer(esofagian.$compjicatii –(esofagita prif staza ali)entara, ulcer peptic gsofagian. esofagtl
Barretu, carcinomwl esofagian$cu celule scuamoase, fis|ule uso=cardiale sau eso-bronsice,
fmver-tmcul esofagian dis4al, pneumonie de awriratie, pericardita supõrativa, corpi stráini
esofagieNk, varice esofagiene, directia submuão`sa a eSofagului.

Diagnostic digerentiil – boana Chagas psod=sa då"ul protozoqr jemOflagålat) sy pseu-


doachalqzia (neoplaóme. ClInig – dasfagie, durere torachca,"regurghtatie, pierdEre pond%rala

3
C%a mai frecven4a dorma este adenocarcinomul fuofusulUi gastric, da2 boaìa xoate
fi(determinAta s+ de cancerul de prostata, pancreas, pl`man sa} ficat. In astnel de su{pIciuni
se(indica efect}area miotomiei$prdcum Si dilatatii pneumaticu(periculoase in cazul stenozelor
m!ligne).

Tratamentul – scOpul este de a anihila bariera ce se o0une vranz)tului ali-entar. Disfagia


poate4fi inlaturata fortand sfinCtårul esofaghan fie eliminandu-l *cardioeiotomie extramucoasa
Hellez sau(prin òezectie`esofag)ana).

Tratamfntuh dilatator – foLoseste sonda olivara, fie tila|atoAre tneumaticu introdus% cu


un fir ghid sau cu endoscopuh. BalonasuL pneumatic este$elistic si evita riscul qerforitieé eso-
fagieîe. Tratamentul ahirurgical – opu2apia Heller simpla – cardiomiOtomia extramucoasa pso-
prés,zisa e gvevata de `paritia refluxului gaStro-esofág)an in|rucat sfinctebul cardial tevmng
insW-fhcient. Cardiomiotomia extbamucoasa sg rEalizeaza la 2cm mai jos pe versant5l esofagian
al"cardiei, anulandu-se astfel compìet0barieraàsfincteriAna pentòu persIsteota achalAziei, Lupa
car-diommotomiå se realizeaza un oecani3m"antireflux pentru!a se gvita biscuL conTinentex pe
care esofagul nu ar p5te-m invingá.

Metode miniinwazi~e – mioTomia realizata `e cale celi/scopica are drept prim avantaj
prezuntarea meznesofagului posterio2 facand`inutila realizarec unmR mecanésme antireflux.
Miotomia lapavoscopica are complisatig pevforatka,(dIsfagéa recurenva sau refluxul gastro-eso-
fagial. Tratamentul dilatator este uroat de re#idiva.